Scrisoare împotriva autorizării cultivării porumbului modificat genetic 1507 în Europa

0

Asociaţia EcoRuralis şi Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic din România adresează o scrisoare deschisă Comisarului european pentru Agricultură, Dacian Cioloş. Scrisoarea este semnată de Willy Schuster, co-preşedinte EcoRuralis şi de Ramona Duminicioiu, preşedinte al Centrului de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic. Scrisoarea priveşte dezbaterea din data de 6 noiembrie 2013, asupra porumbului modificat genetic 1507.

 

 

„Stimate domnule Comisar,

În data de 6 noiembrie, dumneavoastră, împreună cu colegii comisari din Comisia Europeană, veţi da recomandări pentru Consiliul European – dacă trebuie sau nu aprobat pentru cultivare porumbul modificat genetic (MG) 1507, aparţinând companiei Pioneer Hi-Bred International.
În septembrie, după un proces intentat de compania Pioneer cu privire la autorizarea acestui porumb MG, Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene (the General Court of the European Union – EGC) a constatat încălcarea legislaţiei europene de către Comisia Europeană, pe motive procedurale.

Trebuie subliniat faptul că în motivarea deciziei, Curtea nu menţionează în nici un fel că Comisia trebuie să autorizeze acest porumb MG. Comisiei i se cere simplu să decidă dacă acest porumb poate sau nu poate fi autorizat pentru cultivare. În baza motivelor ştiinţifice, politice şi legale, vă îndemnăm să luaţi o poziţie împotriva autorizării pentru cultivare a porumbului MG 1507.

Acest porumb are două trăsături – evenimente transgenice:

a) îşi produce propriul pesticid şi

b) este tolerant la un erbicid specific (glufosinat de amoniu).

Conform legislaţiei europene, ambele trăsături trebuie să facă subiectul unor evaluări de risc. Totuşi, Autoritatea Europeană pentru Siguranţă Alimentară (EFSA), nu a realizat evaluarea necesară pentru toleranţa la erbicid, încălcând vizibil cerinţele legale europene. Mai mult, evaluarea riscului realizată de EFSA cu privire la trăsătura ce determină producerea pesticidului, scoate în evidenţă impactul negativ asupra organismelor non-ţintă cum sunt fluturii şi moliile. EFSA admite de asemenea, lipsa datelor ştiinţifice concludente cu privire la impactul asupra altor agenţi polenizatori, cum sunt albinele, ce pot fi afectate negativ de toxina generată de cultura de porumb MG.
Majoritatea consumatorilor europeni, precum şi un număr însemnat de cooperative de consumatori şi distribuitori alimentari resping constant culturile MG. Această poziţie se bazează pe riscurile culturilor MG şi lipsa realelor beneficii publice ale acestora. Aşa cum demonstrează încă o dată recentele studii ştiinţifice, culturile MG nu au producţie mare şi nici randament în condiţii de stres climatic, cum sunt de exemplu seceta sau inundaţiile. În plus, nici nu prezintă soluţii la alte probleme agricole, de exemplu degradarea solului sau poluarea solului şi a apei.

Opoziţia faţă de culturile MG şi sistemul agricol pe care se bazează acestea este amplu răspândită pe întreaga planetă. Recentele decizii ale companiilor BASF şi Monsanto, de a-şi concentra operaţiunile în America Centrală şi de Nord, au venit în urma unei serii de înfrângeri pe care le-a suferit industria biotehnologică în ultimii doi ani în China, India, Rusia şi mai cu seamă în marea parte a ţărilor din Sud-Estul Asiei şi Africa. Vasta majoritate a culturilor MG destinate hranei, sunt cultivate doar în patru ţări din zona Americii Centrale şi de Nord.

Ingineria genetică aplicată în agricultură este bazată pe o înţelegere simplificată a sistemelor biologice şi este o tehnologie depăşită. Pe lângă problemele şi riscurile grave pe care le prezintă asupra sănătăţii, mediului şi la nivel socio-economic, culturile MG nu pot furniza soluţiile durabile şi eficiente de care are nevoie agricultura. Biotehnologii mai moderne, de exemplu Marker Assisted Selection, care pot susţine practicile agro-ecologice, sunt o metodă mai bună pentru dezvoltare. Mai mult decât atât, practicile agricole tradiţionale răspândite la scară largă în Estul Europei, bazate pe utilizarea soiurilor tradiţionale, aduc reale avantaje în condiţiile din ce în ce mai accentuate de stres climatic.

În condiţii similare, în urmă cu câţiva ani, Comisia Europeană a autorizat cartoful MG rezistent la antibiotice. La acea vreme, autorizarea a provocat indignarea publică. Cartoful MG a fost un eşec: doar 25 de hectare au fost cultivate în al doilea an de la autorizare, iar BASF a decis să retragă cartoful de pe piaţă. Acea autorizare a fost atât de eronată din punct de vedere ştiinţific şi legal, încât Ungaria, Austria şi Luxemburg au dat în judecată Comisia Europeană. La acel proces se aşteaptă încă decizia Curţii.

Prin urmare, vă îndemnăm pe dumneavoastră şi pe colegii dumneavoastră comisari, să nu vă încheiaţi mandatul aşa cum l-aţi început: permiţând autorizarea unei alte culturi MG nedorite, nenecesare şi incomplet evaluate. Nu este nevoie să transferaţi decizia asupra porumbului MG 1507 către Consiliul European, deoarece Comisia are justificarea legală, ştiinţifică şi politică de a se prounţa împotriva acestei autorizări”.

 

Note explicative incluzând argumente legale şi consideraţii ştiinţifice în sprijinul acestui mesaj pot fi găsite aici.

 

Scrisoarea poate fi preluată şi asumată de oricare dintre noi. Găsiţi detalii aici.

 

Sursa şi foto: InfOMG


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger