Organizația Pro Patrimonio Franța și Colectivul Salvați Roșia Montană Paris au trimis o scrisoare deschisă adresată lui Viviane Reding, Vice-președinta Comisiei Europene, Comisar european pentru Justiţie, Drepturi fundamentale şi Cetăţenie. Scrisoarea, pe care vă invităm s-o citiți integral mai jos, solicită Comisarului susținerea pentru asigurarea unui climat democratic în România și respectarea drepturilor cetățenilor, ca urmare a ultimelor luni de mișcări cetățenești împotriva exploatării de la Roșia Montană și a abuzurilor legate de operațiunile Chevron de la Pungești.
Stimată doamnă Comisar,
Dorim să vă expunem o situaţie foarte îngrijorătoare care se petrece în aceste momente în România, în ceea ce priveşte statul de drept şi respectarea cetăţenilor.
România cunoaşte astăzi cea mai importantă mişcare de protest, de la Revoluţia din 1989. Zeci de mii de români au ieşit în stradă timp de 14 săptămâni consecutive, pentru a denunţa un proiect de exploatare minieră, pe bază de cianuri, care ar urma să se desfăşoare la suprafaţă, în Roşia Montană (Transilvania). Acordul semnat în 1995 între Statul român şi o societate offshore pentru exploatarea zăcămintelor de aur şi argint din această regiune este până în ziua de astăzi secret. Populaţia locală, susţinută de ONG-uri pentru protejarea mediului, a patrimoniului şi a drepturilor omului, luptă de atunci pentru salvarea acestui sit.
Din 14 octombrie 2013, societatea civilă s-a solidarizat cu manifestaţiile de la Pungeşti (în estul ţării), împotriva explorării şi exploatării gazelor de şist prin fracturare hidraulică. O situaţie extrem de tensionată s-a produs pe data de 16 octombrie, când peste 200 de jandarmi au fost trimişi la Pungeşti. În urma intervenţiei în forţă, mai mulţi localnici au fost transportaţi la spital (imagini filmate în timpul acestui incident).
Începând cu data de 17 octombrie, intervenţiile televizate ale Primului ministru Victor Ponta sunt axate pe existenţa unor grupuri extremiste sau anarhiste, care ar coordona protestatarii. De asemenea, Victor Ponta şi-a exprimat în mod public satisfacţia pentru intervenţia « fără complexe » a jandarmilor. Făcând referire la un incident izolat, în timpul căruia luneta maşinii aparţinând Ministerului Culturii a fost spartă în condiţii necunoscute, autorităţile romane întreţin un sentiment de teamă şi pericol în spaţiul public, atribuit mişcării de protest. Dorim să reamintim că pe perioada celor trei luni de manifestaţii, forţele de ordine nu au semnalat niciun incident violent.
În data de 2 decembrie, în jurul orei 4.00 dimineaţa, sute de jandarmi au fost din nou trimişi la Pungeşti. Din ordinul guvernului român, jandarmii i-au agresat pe localnici şi au blocat accesul în localitate, inclusiv pentru jurnaliştii străini. Copiii din Pungeşti nu au avut dreptul să meargă la şcoală în ziua de 2 decembrie. Activiştii şi reprezentanţii presei aflaţi la faţa locului descriu o atmosferă de război, însă scenele filmate de săteni nu au nevoie de comentarii.
La începutul lunii octombrie, Victor Ponta a vorbit şi despre interese străine care s-ar ascunde în spatele mişcării de protest, în timp ce şeful Serviciului Român de Informaţii a menţionat existenţa unor grupări « eco-anarhiste ». În intervenţiile sale ulterioare, Primul Ministru vorbeşte la rândul său despre organizaţii ecologiste care vor să promoveze « idei demodate » în România, idei pe care Uniunea Europeană le susţine : un consum responsabil, comerţul echitabil, o viziune pe termen lung în ceea ce priveşte exploatarea şi utilizarea resurselor naturale, economia verde.
În Franţa, Consiliul Constituţional a confirmat interzicerea exploatării gazelor de şist prin procedura fracturării hidraulice. Atât în cazul zăcămintelor de aur, cât şi în cel al exploatării gazelor de şist, guvernul român promovează argumentul economic. În schimb, în cazul Roşiei Montane, administraţia a decis să blocheze orice posibilitate de dezvoltare a regiunii, declarând-o zona mono-industrială şi interzicând orice altă activitate în afară mineritului. Guvernul şi administraţia locală refuză înscrierea sitului pe lista indicativă pentru Patrimoniul mondial al Unesco şi elaborarea unui plan de dezvoltare durabilă, în ciuda nenumăratelor recomandări făcute de ICOMOS Internaţional.
Redevenţa Statului român ar urma să fie de 6% din valoarea metalelor extrase la Roşia Montană (un procent mult inferior nivelului de redevenţe pe care le percep Statele în urma unor astfel de exploatări). În ceea ce priveşte contractul cu Chevron pentru exploatarea gazelor de şist, acesta rămâne în continuare confidenţial.
Un acord secret, semnat în 2011 între Ministerul Culturii şi societatea de exploatare minieră Gold Corporation a fost făcut public în urmă cu puţin timp, după acţiunea în justiţie a ONG-ului ActiveWatch. În urma încheierii acestui acord, Ministerul Culturii se angajează să elibereze toate avizele necesare companiei miniere, în schimbul unei finanţări de 70 de milioane de dolari, pe care firma canadiană se angajează să le plătească în trei tranșe.
Cum se explică acest acord secret ? De ce s-au realizat prin Ministerul Culturii acţiuni care, dacă ar fi fost cu adevărat utile şi legale, ar ţine de domeniul Ministerului Industriei ? Şi de ce se organizează distrugerea patrimoniului prin intermediul Ministerului Culturii ? Este o insultă la adresa poporului român, prin coruperea funcţionarilor şi distrugerea patrimoniului.
Numeroşi apărători ai sitului Roşia Montană (cercetători, profesori universitari, jurnalişti) şi-au pierdut slujbele, în urma declaraţiilor în favoarea protejării sitului. Imaginile de la proteste au făcut înconjurul lumii, înainte de a fi transmise de posturile principale de televiziune din România. În ultimii ani, campaniile de publicitate ale companiei miniere au invadat canalele de televiziune, până în data de 15 octombrie, când Consiliul Naţional al Audiovizualului a decis interzicerea acestora, pentru incompatibilitatea cu codul deontologic al audiovizualului.
Locuitorii din mai multe regiuni au găsit pe propriile terenuri sonde de prospecţie a gazelor de şist, instalate de societăţi private fără acordul proprietarilor. Pe data de 16 noiembrie, o echipă de activişti de mediu s-a deplasat la Moşna (Sibiu) pentru a le oferi sprijinul sătenilor agresaţi de reprezentanţii companiei care efectuează prospecţiuni în zonă. Pe terenurile localnicilor, au fost găsite sonde conţinând explozibil. Numeroasele plângeri depuse la poliţie au rămas fără răspuns după mai multe luni.
Vineri, 22 noiembrie, a fost adoptată legea descentralizării, după ce guvernul îşi angajase răspunderea în mare grabă (2.000 de amendamente examinate în două ore). Textul de lege acordă putere de decizie colectivităţilor locale în materie de mediu şi patrimoniu. Această lege este catastrofală, întrucât acordarea de prerogative unor baroni locali, într-o ţară cu practici democratice fragile, riscă să o plaseze în sfera intereselor personale ale acestora şi în niciun caz a intereselor populaţiei.
În acest sens, Comitetul Icomos România a trimis o scrisoare Primului ministru Victor Ponta : „Ne punem întrebarea dacă, în raport cu responsabilitatea pentru patrimoniul său şi cultura sa, România mai este un stat în care sintagma de patrimoniu cultural naţional mai are şi o semnificaţie administrativă. În loc să se întărească, pe model european, mecanismele ce şi-au probat doar o parţială eficienţă, actualul proiect legislativ promovează un mecanism administativ ce va stârni perplexitatea Europei şi consternarea Unesco ».
Aşadar, această lege care nu mai are nevoie decât de semnătura Preşedintelui României va autoriza distrugerea sitului Roşia Montana şi va avea consecinţe grave asupra patrimoniului şi a sănătăţii cetăţenilor romani, care sunt şi europeni, lucru pe care guvernanţii acestei ţări nu par să îl fi înţeles.
Pentru toate aceste motive, vă adresam astăzi această scrisoare, solicitând sprijinul dvs. pentru asigurarea unui climat democratic în România şi respectarea drepturilor cetăţenilor acestui stat european, încă bântuit de fantoma comunismului. O reacţie din partea dvs vă fi extrem de apreciată de către cei care lupta pentru apărarea democraţiei, transparentei, mediului înconjurător şi patrimoniului.
Caroline d’Assay,
Présidente de Pro Patrimonio France