Scrie despe tine este un atelier de dramaturgie şi dezvoltare personală în care poţi să lucrezi cu actori şi regizori profesionişti exerciţii creative de actorie şi dramaturgie bazate pe poveşti şi experienţe personale. Scrie despre tine; cine eşti; cine ai vrut să fii; de ce ţi-e frică; la ce te gândeşti când nu poţi să adormi; scrie fără să ai “talent”.
Cum ar fi să-ţi joci identitatea că pe un personaj pe care îl descoperi de la zero? Să joci cele mai puternice conflicte din viaţa ta… De data asta într-un spaţiu protejat, în care nu o faci ca să răneşti pe cineva, ci ca să înţelegi mai multe despre TINE.
Aşteptam înscrierile voastre până la 20 decembrie 2011, pe blogul proiectului sau pe pagina de Facebook.
Proiectul ”Scrie despre tine” a pornit în toamna anului 2009, când un actor şi o regizoare din Bucureşti (Vera Ion şi Sorin Poama) s-au întors acasă după o lungă călătorie pe străzile Europei, în care au lucrat ca şi clowni pe stradă. Copleşiţi de câte li se întâmplaseră, cei doi au intrat în casă, s-au gândit, au băut o tzuica din Teleorman şi au spus: hai să scriem o piesă despre asta.
Au urmat patru luni de interviuri, reluări şi povestiri ale tuturor întâmplărilor, persoanelor pe care le cunoscuseră, lucrurilor pe care le simţiseră cei doi de-a lungul călătoriei, apoi încă două luni în care au scris un text, la început lung de 160 de pagini. Textul spunea povestea lui Adi, tânăr actor roman aflat în pragul depresiei care se hotărăşte să plece în Europa îmbrăcat în costum de clown împreună cu prietenii săi, William şi Dragoş. După ce a apărut textul, cei doi şi-au sunat colegii (Andrei Şerban, Alex Potocean, Ilinca Harnut şi Iulia Verdeş), au făcut o lectură şi au început să repete, în subsolul unei case de producţie (Exit Film) care s-a arătat primitoare şi i-a gazuit timp de două luni, cât cei şase au explorat povestea de 160 de păgâni şi au transformat-o într-un spectacol de aproape două ore – Ich Clown.
Premiera a avut loc în vara lui 2010 la MNAC. Imediat după premieră, cei doi s-au urcat din nou în avion pentru a călători pentru încă trei luni în Londra, Berlin şi Amsterdam, îmbrăcaţi de astă dată şi în clown şi în Peter Pan şi explorând şi mai mult lumea artiştilor de stradă. În toamna lui 2010 s-au întors în Bucureşti. Acasă, de data asta Vera a fost cea care a avut mai multe de ”procesat”, aşa că s-a apucat să scrie un text despre aventurile ei ca statuie în Londra.
Între timp, spectacolul Ich Clown a început să se joace în diverse spaţii alternative din Bucureşti –MNAC, CNDB, MAke a Point, Cool Cat, Carada Cafe, Godot Cafe Teatru, Festivalul TIFF, Festivalul de Dramaturgie contemporană Timişoara. La fiecare spectacol, echipa a întâlnit oameni fascinaţi de faptul că în teatru poate fi vorba şi despre povesti autentice de viaţă, nu numai despre drame din secole trecute sau din alte ţări. Foarte multă lume s-a regăsit în povestea lui Adi, William şi Dragoş. Astfel Sorin şi Vera s-au hotărât să facă un atelier în care să lucreze împreună cu oricine e interesat să îşi povestească experienţele şi să asculte poveştile altora, pentru a scrie un text pentru teatru bazat pe evenimente autentice . L-au contactat şi pe David Schwartz, colegul lor, şi împreună au pornit lungul şir de ateliere ”Scrie despre tine”. Au strâns mailuri ale oamenilor interesaţi din public şi au făcut prima întâlnire la CNDB. Întâlnirile au continuat, timp de mai bine de un an, în diverse spaţii care şi-au oferit suportul- CNDB, MNAC, Centrul pentru Studii Rome, Verde Cafe, Saga Productions, Cafe Godot.
O dată sau de două ori pe săptămână, cărând după ei suluri de hârtii, markere, carioci şi alte necesare, trainerii şi participanţii s-au mutat dintr-un spaţiu în altul şi au consolidat un grup de lucru, de aproximativ 10 membri. Fiecare dintre participanţi a început, mai în glumă mai în serios, să scrie câte o piesă de teatru, trecând prin exerciţii de scris, actorie, improvizaţie, storytelling, prin care încet încet au început să îşi exploreze, într-un spaţiu protejat de încrederea celorlalţi, propriile emoţii şi amintiri.
Trainerii au început să dezvolte o metodă din ce în ce mai articulată, pe care au aplicat-o în primăvara 2011 la Vaslui, unde au lucrat cu un grup de elevi de liceu, timp de o lună. Rezultatul a fost spectacolul ”13 oameni, o poveste din Vaslui”, bazat pe întâmplări şi experienţe reale din viaţa tinerilor din Vaslui 2011 şi jucat de aceiaşi oameni care au scris piesa- un grup de 13 adolescenţi de la LMK. După ce au stat timp de o lună la Vaslui, cei doi s-au urcat din nou în avion pentru a ajunge în Londra, unde timp de două luni au continuat să documenteze poveştile artiştilor de stradă romani, de data asta cu o bursă din partea ICR London.
În toamna lui 2011 s-au întors în Bucureşti pentru a continua lucrul cu ”Grupa mare”. Grupa mare s-a transformat, peste vara, într-un grup de tineri dramaturgi care lucrează la zece texte noi pentru teatru bazate pe povesti şi experienţe personale. Vera şi-a terminat textul început în urmă cu un an şi astfel a apărut o a treia producţie ”Scrie despre tine”- spectacolul ”Refuz să cresc. Dacă puteţi face o mică donaţie”, care spune povestea unei tinere regizoare de teatru care lucrează ca statuie Peter Pan în Londra. Văzând cum au crescut lucrurile din 2009 până în 2011, Vera şi Sorin au extins echipa de traineri şi s-au hotărât să cunoască şi mai mulţi oameni care vor să scrie despre ei. Aventura continua…
SCRIE DESPRE TINE
– testimoniale-
”Mi se pare în regulă că workshop-ul se desfăşoară într-o manieră relaxată, şi multe lucruri îţi vin fără să le conştientizezi în prima instanţă” (D.L. 28 de ani)
”Pot vorbi liber despre evenimente din biografia mea, îndepărtate sau chiar recente, devin mai reflexiv cu privire la ele. Sunt lucruri din experienţa altora care mi s-au întâmplat şi mie. Îmi amintesc detalii despre care nici nu mai ştiam că există în memoria mea. Mă interesează poveştile altora, am ”scenarii” despre scenariile lor. ” (C.B., 35 de ani, )
”Am descoperit oameni noi care-mi plac. Îmi place că în sfârşit contez şi eu pentru cineva. Adică persoana mea pare interesenta. Învăţ că nu numai persoana mea e interesantă, chiar toate poveştile plac foarte mult. Încep să înţeleg că atunci când îmi doream să scriu mă complexam singură că nu pot,începe să mi se pară din ce în ce mai simplu:). AM observat că sunt puţin mai sigură pe mine de când vin la atelier, adică cu mai multă încredere în mine.” (S. V., actriţă, 39 de ani)
”Pot spune că m-am descoperit. Prin toate exerciţiile pe care le-am făcut am învăţa să am mai multă încredere în mine, dar mai ales în cei din jur. Mi‐am destresat mintea şi am învăţat să‐mi ascult instinctele. De imaginaţie nici nu mai spun. Acum pot să‐i dau frâu liber muuuult mai uşor. Recunosc că, până acum, când venea vorba să scriu ceva, îmi scormoneam în cap ca să aştern pe hârtie cele mai perfecte cuvinte. Dar prin exerciţiile de scriere făcute am învăţat că trebuie să‐ţi laşi creierul să lucreze liber. Flow‐ul de gânduri nu trebuie întrerupt şi astfel magia‐i gata.” (R. C., 17 ani)