Creşterea nivelului de CO2 din atmosferă va afecta dimensiunea cartofilor cultivaţi peste tot în lume pentru hrana oamenilor şi animalelor (cartoful este a cincea mare cultură a lumii). Practic, dimensiunea lor s-ar putea dubla din cauza schimbărilor climatice, arată un studiu recent.
Mai multe studii care au analizat impactul creşterii nivelului de dioxid de carbon din atmosferă asupra recoltelor de diferite tipuri au relevat creşterea productivităţii în cazul orezului, al soia şi al grâului, dar au remarcat şi creşterea producţiei de cartofi în Africa şi Asia, unde recolta la hectar în cazul acestui produs a ajuns să fie mai consistentă decât cea de grâu, orez sau manioc (conform International Potato Center). Cercetători de la Universitatea din Hawaii au realizat mai multe experimente, crescând cartofi expuşi la concentraţii diferite de dioxid de carbon (în condiţiile în care The Intergovernmental Panel on Climate Change estimează că, în anul 2100, nivelul de dioxid de carbon din atmosferă va fi între 500 şi 1.000 de părţi per milion).
La o concentraţie de CO2 de 760 de părţi per milion, cartofii aproape şi-au dublat dimensiunea (mai exact, au fost cu 96% mai mari). Astfel, au descoperit cercetătorii, productivitatea reliefată de alte studii se referă la creşterea dimensiunii produsului cultivat, care ajunge să cântărească mai greu sau mai mult când se trage linia la recolta finală. Problema, însă, este dacă legumele sau cerealele astfel obţinute sunt şi nutritive, dacă conţinutul lor este potrivit pentru alimentaţie. Studii variate au demonstrat, până acum, că, în cazul grâului, orezului, cartofilor şi orzului, proteinele conţinute sunt cu 15% mai scăzute dacă recoltele sunt crescute la nivel de dioxid de carbon dublu faţă de cel prezent acum în atmosfera Pământului. Cel mai recent studiu, care prevede modul în care cartofii îşi vor schimba dimensiunea, va fi prezentat în luna decembrie în cadrul American Geophysical Union Meeting de la San Francisco, SUA. Studii de acest fel sunt tot mai multe în ultimii ani, cercetători încercând, astfel, să prevadă ce se va întâmpla cu planeta, producţia agricolă, respectiv sursa de hrană a omenirii în condiţiile în care atmosfera va fi tot mai poluată.
Sursa şi foto: New Scientist