Satiră politică: Partidele parodice ale lumii

1

V-aţi săturat ca mai toate partidele să vă promită şi luna de pe cer, însă să n-aveţi pe cine să votaţi, pentru că oricum mai toţi politicienii sunt corupţi şi nemernici? Unii oameni s-au saturat şi şi-au înfiinţat partide parodice, care promit ceea ce în mod evident nu pot îndeplini, cum ar fi viaţa veşnică. Câteodată, unele dintre ele chiar au succes, dace e să ne gândim la partidul Besti Flokkurin din Islanda şi la rezultatele electorale pe care le-a obţinut primăvara aceasta. Oricum ar fi, aceste partide sunt haioase, iar numeroasele voturi pe care le obţin pot reprezenta un feedback preţios pentru partidele adevărate.

de Timea Racz

În România, în acest moment, nu există astfel de partide. Singurul din istorie, Partidul Liber-Schimbist, a fost desfiinţat în 1996 după introducerea noii legislaţii, potrivit căreia orice partid trebuie să adune minimum 10.000 de membri. În 1990, partidul a câştigat însă un loc în Camera Deputaţilor, ocupat de Ştefan Cazimir. Numele partidului provine din drama lui Ion Luca Caragiale, „O srisoare pierdută”, fiind extrasă din autodescrierea personajului Nae Caţavencu, care se prezintă drept „liber-schimbist”. Termenul poate fi interpretat în două feluri: un individ care sprijină comertul liber, însa şi unul care îşi scimbă foarte uşor viziunea şi convingerile politice, un om fără scrupule, cu alte cuvinte. Partidul satiric a fost fondat de primul redactor-şef al ziarului Libertatea, Octavian Andronic, şi s-a remarcat, potrivit ziare.com, prin prelegeri vesele, exprimări în epigrame sau corectarea colegilor care făceau greşeli gramaticale, reuşind să intre în sufletul alegătorului român făcând haz de necaz.

Iată însă câteva partide parodice active de dincolo de graniţe:

The Rent is 2 Damn High (Chiria e al Naibii de Mare)

Partidul american (care are şi câteva obiective serioase) a fost fondat de Jimmy McMillan, fost angajat al poştei, antrenor de arte marţiale şi veteran al războiului din Vietnam. El a candidat pentru funcţia de guvernator al statului New York în 2006 şi în 2010. Partidul său şi-a propus scopuri atât liberale, cât şi sociale: vrea să îmbunatăţească starea socială şi materială a săracilor şi a clasei mijlocii şi ar accepta şi căsătoria între reprezentanţii aceluiaşi sex.

Anul trecut, The Rent is 2 Damn High a avut probleme în privinţa numelui din două motive. Pe de o parte, cuvântul damn a stârnit controverse, iar pe de altă parte, numele partidului consta din 17 litere, în timp ce limita maximă permisă este de 15 caractere. Cu această motivaţie autorităţile au recomandat înlaturarea cuvântului „damn” din titulatura partidului. Acesta din urmă a răspuns printr-o postare lungă pe pagina sa de web, subliniind că termenul apare şi în Biblie, deci nu poate fi considerat strict înjurătură. Până la urmă, s-a ajuns la un compromis: cuvântul too (prea) a fost preschimbat în cifra 2, având aceeaşi fonetică, în timp ce cuvântul damn a rămas în numele partidului.

Guns and Dope Party (Partidul Armelor şi Drogurilor)

Acesta este într-adevăr un partid parodic, fondat de către scriitorul american Robert Anton Wilson, care a răspuns, prin această formă satirică, la cererea unor prieteni de a candida la alegerile anticipate din 2003 din statul California.

Partidul le permite tuturor să candideze la președinție, măcar cei care sunt în stare să guverneze pe cont propriu. Pe site-ul lor, membrii formațiunii îi îndeamnă pe alegători să nu-i voteze pe „cei doi nemernici mincinoși” – adică pe republicani și pe democrați.

Reprezentanții partidului ar legaliza drogurile și portul armelor, însă nu vor să forțeze pe nimeni în această privință, așa că și pacifiștii, și crestinii pot vota cu ei. Și-au mai propus să ofere drepturi egale tuturor struților și susțin că o treime din Congresul american ar trebui să fie compusă din reprezentanți ai acestei specii de păsări.

Official Monster Raving Loony party (Partidul Oficial al Monștrilor Demenți și Țăcăniți)

Partidul din Marea Britanie a fost înființat de muzicianul si politicianul David Sutch în 1983, iar după moartea acestuia, din 1999, formațiunea îl are în frunte pe de Alan Hope. Candidații partidului au avut rezultate medii, de 0,5%, în cadrul alegerilor de anul acesta. Politica lor se aseamănă, în mare parte, politicii celorlalte partide parodice, însă unele dintre inițiativele legislative ale „monștrilor” au și intrat in vigoare. De exemplu, ei au propus ca animalele de companie să călătorească cu pașaport și ca unele puburi să aibă orar permanent.

Alte inițiative mai puțin serioase sunt instalarea aparatelor de aer condiționat pe toate casele – în exterior, fiind combătută astfel încălzirea globală. Alta a cerut ca șosetele să se vândă în pachete de câte trei, astfel încât să fie și una de rezervă. Reprezentanții partidului ar mai interzice folosirea semnului de punctuație „punct și virgulă”, de care spun că oricum nimeni nu îl folosește în mod corect. Pe de altă parte, ar păstra monarhia ca formă de stat, și asta pentru că familia regală atrage mulți turiști în țară. Cu toate aceste, titlul de monarh nu mai este instituit pe cale divină, ci poate fi câștigat la jocuri cavalerești organizate în fiecare an.

Besti Flokkurin (Partidul Cel Mai Bun)

Partidul parodic din Islanda are în spate poate cele mai bune rezultate electorale din istoria acestui tip de partid. Anula acesta a obținut 34,7% la alegerile pentru consiliul local, iar fondatorul partidului, comedianul Jón Gnarr, ocupă postul de primar al capitalei islandeze.

Promisiunile Celui Mai Bun Partid sunt: acces gratuit pentru toată lumea în centrele de natație, plus prosoape gratuite. Membrii formațiunii satirice consideră că familia este baza societății, motiv pentru care au ordonat ca toate casele familiale să fie înconjurate și protejate de ziduri blindate – și asta pentru că familiile islandeze merită tot ce e mai bun. Reprezentanții partidului ar lupta împotriva corupției prin participarea activă la perpetuarea ei, însă promit o democrație eficace, pentru că democrația este un lucru bun, iar cea eficace e și mai bună.

Church of the Millitant Elvis Party (Partidul Biserica lui Elvis cel Luptător)

E vorba de un partid parodic de dimensiuni mai mari din Marea Britanie, fondat în 2001. Înființarea sa a avut drept scop principal subminarea puterii Statului Corporatist Capitalist, care a facut din talentatul muzician Elvis Presley un clovn media. Membrii partidului cu apucături religioase cred că Regle trăiește și astăzi pe undeva. Politica lor mai are în vedere salvarea spălătoriilor publice și înlocuirea școlilor cu reviste de o liră sterlină. Totodată, partidul îl recomandă pe Bono, solistul formației U2, pentru postul Papei.

Magyar Kétfarkú Kutya Párt (Partidul Cățelului cu Două Cozi)

Partidul parodic maghiar merge cel mai departe cu promisiunile bizare: le oferă alegătorilor viață eterna. Pe lângă asta, mai promite scăderea taxelor și bere gratis, pentru că acestea sunt problemele majore ale cetățenilor maghiari, însă, la cerere, se angajează să promită orice.

În politica sa amănunțită se gândește și la maghiarii din afara granițelor – și ei ar putea beneficia de viață eternă. În Budapesta, ar aduce Dunarea pe bulevardele principale, pentru că agolmerația din trafic ar fi mult mai redusă, iar în zile de sărbătoare ar lăsa să curgă bere pe fluviu în loc de apă. Se gândește și la orașele provinciale – au promis, de exemplu, „construirea” unui munte lângă orașul Szeged (situat la șes), să aibă și el un loc de săniuș.

Protejarea mediului înconjurător este la fel de importantă pentru membrii Partidului Cățelului cu Două Cozi: ei promit pur și simplu stoparea încălzirii globale, peticirea găurii din stratul de ozon și reducerea emisiilor poluante din Azerbaidjan.


Un comentariu

Leave A Reply