Săracii Indiei îşi riscă sănătatea colectând metale din deşeurile electronice

0

Creşterea economică constantă a Indiei şi înflorirea clasei de mijloc din această ţară au, printre urmări, şi faptul că milioane de oameni îşi permit să îşi cumpere cele mai noi dispozitive electronice – de la telefoane inteligente la laptopuri şi tablete, scrie National Geographic. Însă această cultură a consumului are şi o latură întunecată.

Tehnologia mobilă are un ciclu de viaţă destul de scurt, care face ca “gadget-urile” noi şi tentante să devină aproape complet nefolositoare în numai câţiva ani. Dar cum dispozitivele electronice sunt bogate în anumite metale, utilizate la fabricarea lor, precum cuprul şi aurul, ele au o anumită valoare şi odată ce devin deşeuri, în special într-o societate unde venitul anual mediu este de 1.500 de dolari americani. Colectarea acestor deşeuri electronice (e-waste) este o îndeletnicire tot mai prezentă în această societate, dar totodată periculoasă: substanţele toxice din laptopuri aruncate, spre exemplu, pot cauza apariţia cancerului sau diverse maladii hormonale.

Pentru a scoate cuprul din încrengătura de fire a unui dispozitiv electronic, cei care fac asta dau foc, pur şi simplu, gadget-ului, încercând să se ţină mai departe de fumul produs (un fum extrem de toxic). Panourile care conţin circuite electronice sunt “îmbăiate” în cianură, pentru a se extrage aurul din ele, iar resturile otrăvitoare sunt aruncate în râuri şi bălţi. “Deşeurile electronice sunt un cocteil de chimicale toxice – plumb, mercur, cadmiu şi altele. Despre unele dintre aceste substanţe se ştie că provoacă probleme de sănătate nu doar pe termen scurt, ci afectează creierul, sistemul nervos şi reproducător, pe termen lung”, explică Priti Mahesh, coordonator şef al Toxics Link, un grup de activişti de mediu din Delhi, India.

Timp de decenii, naţiunile dezvoltate (ţările bogate) şi-au “rezolvat” problema deşeurilor electronice prin trimiterea acestora în ţările în curs de dezvoltare, precum China sau India, unde legile privind mediul sunt mai “relaxate”. Însă, în ultimii ani, tratate internaţionale şi legislaţii noi au mai temperat fluxul toxic: spre exemplu, producătorii de tehnologie din Uniunea Europeană sunt obligaţi să prezinte planul de viaţă al unui dispozitiv de la A la Z, adică de la producerea lui până la modalitatea de reciclare, care trebuie să respecte o serie de norme bine stabilite.

SUA nu au ajuns încă la acest nivel, dar impun amenzi companiilor care sunt prinse că trimit ilegal deşeuri toxice în alte ţări. În 2013, directori ai unei companii de reciclare din statul Colorado au fost condamnaţi la închisoare pentru exportul de deşeuri electronice. În 2012, ONU a estimat că, pentru prima dată în istorie, ţările în curs de dezvoltare au produs mai multe deşeuri electronice decât ţările dezvoltate. În India, importul în scădere de electronice uzate din ţările vestice este rapid înlocuit de deşeurile electronice produse în stat, adică aproape un milion de tone anual, potrivit estimărilor oficiale. India încearcă să stopeze răul produs de reciclarea haotică, dar legi în acest sens au intrat în vigoare abia în 2012 şi nu sunt suficient de stricte.

Despre săracii Indiei, care îşi pun sănătatea şi viaţa în pericol colectând metalele din deşeurile electronice, a făcut un documentar fotograful Sean Gallagher, care şi-a propus să arate conexiunile dintre Est şi Vest cauzate de poluare şi probleme ale mediului. “Când am auzit despre această problemă a deşeurilor electronice trimise în ţări precum India, am vrut să iau urma gunoiului, să văd unde mă duce. Am fost suprins să descopăr că m-a dus în sate precum cele de lângă Calcutta, unde procesarea deşeurilor electronice este făcută de femei şi copii din mediul rural”, spune Sean. Imaginea de mai sus este o unei fetiţe care trece pe lângă o grămadă de monitoare din care au fost extrase metalele valoroase şi cablurile, dar care mai pot aduce un venit colectorilor, care le pot vinde reciclatorilor de plastic. “Mulţi localnici din satul fetei, Sangrampur, sunt implicaţi în comerţul cu deşeuri electronice”, spune fotograful documentarist, dar asta le pune în pericol sănătatea. Însă cum nu au alte surse de venit (ori au surse insuficiente de venit), soluţia li se pare la îndemână, indiferent de riscurile ei.

Mai multe imagini despre săracii Indiei şi munca lor cu deşeurile electronice puteţi găsi pe site-ul fotogafului Sean Gallagher.

Sursa şi foto: National Geographic

Puteţi citi şi:

Un sfert din India se transformă în deşert

India dă vina pe activiştii de mediu pentru problemele sale economice

India recunoaşte al treilea gen

În India, legea împotriva trimiterii copiilor la muncă a crescut numărul acestora

India construieşte cea mai mare fermă solară din lume


Leave A Reply