Șapte recomandări din șapte destinații prietenoase cu natura

0

V-am purtat alătri de noi prin șapte destinații din România care au schimbat macazul către un turism prietenos cu natura, responsabil față de localnici și educativ pentru musafiri. Am redescoperit locuri și tradiții, am cules povești și am creionat o hartă subiectivă a turismului ecoturistic din România. La capătul aventurii #descoperaecoRomania, vă facem ultimele șapte recomandări care vin din propriile noastre experiențe de ecoturiști.

Recomandări de Roxana Bucată, Andrada Lăutaru și Ionuț Sociu

Ținutul Zimbrului este o poveste lin curgătoare ca Ozana care îl traversează. Dacă ajungeți aici neapărat să treceți podul în Humulești. În patria poveștilor o găsiți cu siguranță pe Ionela Lungu, meșter popular, originară din Tulcea, măritată la Humulești. Recitind cu ochi de humuleșteancă poveștile lui Creangă, Ionela a redescoperit umorul și farmecul personajelor pe care a început să le modeleze în lut. Așa s-au născut, până acum, sute de-alde Păcală, Dănilă Prepeleac sau Fata Popii. A făcut primele figurine cu lut furat din bucătăria de vară pe care o construiau socrii și a vândut primele personaje la o măsuță în fața porții. Azi o găsim la cele mai mari târguri de turism, de prin Berlin și Londra. Ionela are propriul magazin cu povești și personaje în Târgu Neamț, pe drumul către cetatea Neamțului.

BONUS: Dacă ajungeți în Ținutul Zimbrului, înnoptați la Pensiunea de Smarald, un complex agroturistic cu șase căbănuțe, înconjurate de natură, sau la Casa Afetelor din Pipirig, unde puteți gusta țuica cu schinduc – o plantă rară de pe Ceahlău culeasă de călugări. (Roxana Bucată)

***

Ce-mi place  în Țara Hațegului  e că, deși e un loc în care se vorbește mult despre tradiții și trecut, locul te ia mereu prin suprindere. Zona are un farmec insolit și, când zic asta, nu mă gândesc la tuneluri misterioase și la baze extraterestre, ci la povestașii de aici, care îți vorbesc despre dinozauri pitici, insule tropicale,  zimbri, fluturi, virșli și plante carnivore.  Unul din locurile în care poți să dai peste oameni din ăștia e  Sălașu de Sus, care se află în inima acestui „amfiteatru înconjuat de munți” – după cum  e descrisă Țara Hațegului.  Din sat se poate ajunge ușor la intrarea în Parcul Național Retezat și la cetatea Mălăiești, care a fost restaurată de curând. Tot aici găsiți mulți producători de virșli, celebrii cârnăciori specifici zonei.  Dacă ajungeți în Sălașu de Sus, nu ratați pensiunea Casa Cânda, care arată  foarte bine și unde mâncarea e excelentă.  Ca să nu mai zic că jos, în living,  găsiți multe cărți din colecția EgoProză (de la Polirom) și  pe motanul Baron. (Ionuț Sociu)

***

Când am mers în Maramureş, Google Maps-ul a identificat un loc numit “în inima Maramureşului”.Cam aşa m-am simţit în zilele petrecute acolo, în inima multor locuri şi oameni. De la inima lui Petru Pop care bate şi pentru a ciopli lemn, la inima lui Vasile Oanea care e tânără şi glumeaţă, la cea a uliţelor îngheţate, a porţilor maramureşene, a târgului de joi, a Pietrei Craiului, care veghează cum bat toate celălalte inimi. Cel mai mult mi-am sincronizat inima cu cea a meşterului Petru Pop, care mi-a arătat atelierele lui de lemn, o parte din trecutul său şi mi-a citit poezii.

Dacă ajungi în zonă, nu rata, după ce treci pe la Petru Pop, o  plimbare spre Creasta Cocoşului, cel puţin o zi în satul Breb, unde toţi oamenii vor sta cu tine la poveşti şi te vor invita la ei acasă şi o incursiune în lumea ţesăturilor maramureşene.  (Andrada Lăutaru)

***

Dacă zici Ținutul Dornelor zici cai, dacă zici cai zici Cătălin Ursache, omul care știe toate cotloanele destinației. El s-a născut în Neagra Șarului și, cu un ocol prin Detroit, SUA, s-a întors în Neagra Șarului unde locuiește și se ocupă de promovarea ecoturistică a zonei. El este și președintele Ascoației de Bunăstare a Cailor din România, o ramură a World Horse Wellfare. El a învățat de la englezi și noi am învățat de la el că tradiția nu e neapărat prietena cailor și că tehnicile de îngrijire a animalelor trebuie adaptate. “Și calul meu și calul țiganilor și gloaba de la căruță sunt toți caii mei, iubesc toți caii”, ne mărturisea Cătălin după o plimbare cu sania trasă de cai. Dacă ajungeți în Ținutul Dornelor, neapărat vizitați-l pe Cătălin care poate să vă scoată la o plimbare în natură cu calul. El organizează trasee de șase zile sau chiar de două săptămâni, cu opriri la cort pe drum și cu povești cât cuprinde.

BONUS: Când ajungeți în Ținutul Dornelor înnoptați la Casa Traian din Gura Haitii, ultima pensiune de pe drumul din care pornesc toate traseele turistice din zonă. Nu e nici pic de semnal aici, așa că să nu întrebați ca puștiul de patru ani care s-a cazat cu familia aici: “Da’ cum stați aici fără internet?”. (Roxana Bucată)

***

Dacă ajungeți în Munții Pădurea Craiului, e musai să dați o tură prin peșteri. Dar nu doar un tur cu ghidul, ci să încercați speoturismul pe bune. Pentru asta, cel mai bine ar fi să-l contacți pe Dezideriu Szabo, un speolog care trăiește  în comuna bihoreană Roșia.  El (sau unul dintre colegii) lui vă poate însoți într-una din  peșterile alea „ascunse”, pe care n-o să le găsiți în nicio broșură. Spre deosebire de o simplă vizită în peșterile din circuitul turistic, un tur din ăsta e mult mai palpitant și mai surprinzător. Noi ne-am pus echipament de speologie și, cu frontala pe cap, am intrat pe timp de noapte într-o peșteră din Roșia.  Și a fost bine de tot. „Abia când vezi un grup care intră într-o peșteră, îți dai seama că ăsta e locul cel mai potrivit pentru team-building.”, ne zicea Dezideriu. „Abia aici, când sunt în peșteră, oamenii se ajută, își dau mâna, au grijă unii de alții, se uită în spate să vadă unde sunt ceilalți. La suprafață treaba stă cu totul altfel.” (Ionuț Sociu)

***

Colinele Transilvaniei sunt locul în care te poţi plimba la nesfârşit, fără a simţi că trebuie să opreşti pentru ceva anume. Eu am pus totuşi frână de fiecare dată când am trecut pe lângă o biserică fortificată. Mai mult decât un monument istoric, acestea sunt o punte spre multiculturalitatea locului. În plus, pe lângă poveşti, vechi si noi, mai ai şansa să găseşti şi o colecţie de table de slănină puse la păstrat, dacă te urci în turnul lor. Un tur al bisericilor poate trece pe la cea din: Cincşor, Stejărişu, Cârţa, Brădeni.

Dacă vrei să te rupi complet de lume, poţi sta la Casa de oaspeţi Bio Haus din Nucet. (Andrada Lăutaru)

***

Mlaștina Borșaroș e una din cele șase rezervații natural ocrotice din Situl Natura 2000 Bazinul Ciucului de Jos, un sit traversat – surpriză – de râul Olt. Dacă a ajuns Oltul în secuime, e clar că trebuie să ajungem și noi să vedem tinoavele din zona Băile Tușnad cât încă mai există. Încălzirea climatică a redus suprafața tinovului Borșaroș de la 15 hectare la 2.5 hectare, dar încă putem zări aici mesteacănul pitic – aici se găsea cea mai populată zonă din țară cu mesteacăn pitic, acum mai sunt 20-30 de exemplare. Tot aici se mai găsesc salcia pitică (relicv glaciar) sau angelica de baltă – specie extrem de rară.  Mlaștina Borșaros se găsește în comuna Sâncrăieni în destinația Băile Tușnad și Împrejurimile. Tot în destinație mai găsiți tinovul Mohoș care se întinde pe 80 de hectare. Pe lângă pinii specifici tinoavelor, aici mai sunt 20 de specii de mușci, relicve glaciare, dar și plante carnivore: roua cerului poate să mănânce o musculiță sau o libelulă în 5-6 ore. Senzațional! Atenție, însă, la nebunele, plante care au același efect ca ecstasy-ul, plus diaree. Tinovul Mohoș se găsește în drum spre lacul Sfânta Ana, lac vulcanic, unde s-a ascuns toată liniștea și răcoarea din lume, în caz că le căutați.

BONUS: Nu se poate să ajungeți în Băile Tușnad fără o zi de răsfăț la spa. Centrul wellness din oraș a fost recent modernizat și vă oferă senzații dintre cele mai plăcute în jacuzzi, în baia termală, în saună sau în camera cu sare. Un tratament necesar după un traseu în destinație. (Roxana Bucată)

Fotografii de Claudiu Popescu și Mădălin Nicolaescu


Descoperă Eco-Romania este o inițiativă a Asociației de Ecoturism din România de dezvoltare și promovare a ecoturismului.
Fundația Friends For Friends și Think Outside the Box în parteneriat cu Asociația de Ecoturism din România prezintă proiectul editorial #descoperaecoRomania, din cadrul programului Policlinica de Marketing si Comunicare pentru ONG-uri (un proiect marca FFFF finanțat de Romanian American Foundation).
Identitate vizuală de Tudor Prodan.

Leave A Reply