Sânii și fesele femeilor, fructele interzise în epoca Facebook

1

Acum două săptămâni, TOTB a scris despre Amina, o tunisiancă trimisă la psihiatrie și amenințată cu pietre pentru că s-a afișat topless pe Facebook. Acțiunea ei nu avea o miză sexuală, lascivă, ci una militantă, activistă. Tunisianca era adeptă a mișcării feministe Femen, în numele căreia făcuse o pagină de Facebook pentru Tunisia. Știrea a fost ilustrată cu o fotografie în care o altă membră Femen era dezbrăcată până la brâu și avea scris pe trup Free Amina. Am postat link-ul știrii pe pagina de Facebook a TOTB, însoțit de un thumbnail în care apăreau sânii goi ai femeii. A doua zi, Facebook ne-a anunțat că am afișat conținut care contravine regulilor rețelei sociale, fiind astfel îndepărtat. Facebook ne-a mai sfătuit să scoatem de pe pagină content-urile similare. Problema a fost cu sânii activistei, care au dispărut de pe wall-ul nostru, împreună cu linkul știrii.

de Ionuț Dulămiță

 

În mod similar, un magazin foto din București a avut contul de Facebook suspendat pentru că a publicat un link către o postare de blog în care anunța câștigătorii unui concurs de fotografie nud, însoțit de un thumbnail cu o parte din goliciunea unei femei. “Un sân, o coapsă, dar nu era nimic pervers”, ne spune unul dintre angajați. “Au raportat probabil habotnicii și Facebook s-a sesizat, că altfel nu prea are cum, a șters postul și ne-a blocat conturile la toți adminii. La mine a durat o lună până l-am recuperat, după n mesaje către ei. N-ai cu cine să vorbești, efectiv”. Lui Cristian Neagoe, redactor-șef la Șapte Seri, i-a fost blocat ultima oară contul de Facebook după ce a postat pe pagina lui coperta cărții Bibliotecare voyeuriste obraznice, disponibilă pe Amazon.

Rețeaua socială și-a creat o reputație proastă de-a lungul timpului după ce a înlăturat, cu exces de zel, imagini cu nuditate considerată, după regulile sale, inacceptabilă. În februarie 2013, de exemplu, a scos poza unei supraviețuitoare a cancerului la sân (foto), în care un tatuaj îi acoperea în întregime pieptul gol; în noiembrie anul trecut, a cenzurat o poză cu un cot pentru că semăna cu un sân, iar în septembrie a înlăturat o caricatură cu Adam și Eva de pe contul revistei The New Yorker. Alte interdicții controversate s-au legat de poze cu femei alăptând și au stârnit dezaprobarea “lactivistelor” – mame care apără dreptul la alăptare în spaţii publice. Facebook a recunoscut că a exagerat în astfel de cazuri, și-a cerut scuze și s-a apărat spunând că primește milioane de report-uri (un fel de pâră) de la utilizatori care semnalează content-uri ce contravin regulilor rețelei. Așa că uneori mai și greșește.

Asemenea greșeli, în ceea ce privește nuditatea, s-au răsfrânt și asupra unor imagini cu păpuși și manechine fără haine, a schițelor cu nuduri ale Academiei de Artă din New York sau a picturii lui Gustave Courbet, Originea lumii. “Răpirea Proserpinei (n.r. – foto), o sculptură clasică realizată de Bernini, se găseşte în Galeria Borghese din Roma încă din 1621”, ne scrie Cristian Neagoe, care a studiat legăturile dintre sex şi morală la Centrul de Cercetare în Etică Aplicată din București. “Nu şi pe anumite conturi de Facebook, închise după ce aceasta a fost raportată ca indecentă”. Mulți useri sunt ofuscați că, de multe ori, pe rețeaua socială nu se face diferența dintre pornografie și nuditate ca formă de exprimare artistică și de activism, în ciuda libertății de exprimare de care ar trebui să se bucure membrii ei.

Exemple precum cele de mai sus au arătat opacitatea rețelei sociale privind procesul de moderare a conținutului și criteriile din spatele lui. De fiecare dată când Facebook șterge o imagine pe care o consideră inadecvată, scria Gawker anul trecut, îl trimite pe userul ofensator la Statement of Rights and Responsibilities, una dintre politicile site-ului care e și acum evazivă. Nuditatea este menționată o singură dată la secțiunea Siguranță, articolul 7: “Nu aveți voie să postați conținut care: instigă la ură, este amenințător sau pornografic; instigă la violență; sau conține nuditate sau violență grafică ori gratuită”. Restricții privind nuditatea apar și în cadrul politicii Community Standards, la secțiunea Nuditate and Pornografie, dar sunt la fel de vagi (deși acum permit explicit nuditatea din opere celebre și afișarea femeilor care alăptează): “Facebook are o politică strictă în ceea ce privește împărtășirea de conținut pornografic și a oricărui conținut în care este implicat un minor. Avem totodată limite în ceea ce privește afișarea nudității (n.r. – limite care nu sunt însă menționate, la fel cum nu sunt menționate clar nici pedepsele). Tindem să respectăm dreptul oamenilor de a împărtăși conținut de importanță personală pentru ei, fie că e vorba de fotografii cu o sculptură precum David al lui Michelangelo, sau de fotografii de familie în care e alăptat un copil”.

Userii nu știu clar care sunt criteriile de evaluare a conținutului lor. În februarie anul trecut, Amine Derkaoui, un marocan în vârstă de 21 de ani care lucrase ca moderator de conținut pentru Facebook, s-a înfuriat pe rețeaua socială pentru că era plătit cu 1 dolar pe oră de o companie căreia Facebook îi externalizează activitatea de cenzură, ca să poate face față raportărilor. În semn de răzbunare, Amine a trimis publicației Gawker documente interne ce arătau modul în care rețeaua socială cenzura conținutul considerat inadecvat, prin intermediul unei mici armate de moderatori ca Derkaoui. Am ales să enumerăm doar o parte din directivele privind sexul și nuditatea, pe restul le puteți vedea aici.

 

Una dintre fotografiile pentru care a fost suspendat contul de Facebook al fotografului Cristian Crisbășan

 

Așadar, era interzistă orice fel de activitate sexuală evidentă, chiar dacă părțile goale [ale corpului]sunt acoperite de mâini, haine sau alte obiecte (erau incluse și caricaturile/arta). Preludiul (sărut, pipăit etc.) era însă permis, chiar și pentru persoane de același sex – asta după ce, în aprilie 2011, Facebook a cenzurat  sărutul dintre doi bărbați, rețeaua fiind acuzată de homofobie. Nu era permisă afișarea părților intime goale, inclusiv sfârcuri de femeie și crăpătura fundului, sfârcurile de bărbați fiind OK, a conținutului pixelat care înfățișează nuditate sau activitate sexuală precum cele de mai sus, a mamelor care alăptează dezbrăcate sau a oamenilor care folosesc baia. Nuditatea artistică era însă acceptată.

Cum Facebook nu are suficienți oameni care să urmărească tot conținutul, majoritatea cazurilor de pedepsire survin în urma reclamațiilor (report-urilor) pe care le fac membrii, spun unii useri. Din textul publicat de Gawker aflăm că echipele de moderatori din care făcea parte și Amine Derkaoui folosesc un instrument online pentru a vedea un stream de fotografii, clipuri video și postări de pe wall-uri care au fost raportate de utilizatori; moderatorii fie confirmă reclamația, ceea ce duce la îndepărtarea conținutului, fie o infirmă, caz în care conținutul rămâne, fie o trimit angajaților Facebook pentru un nivel mai înalt de moderare. Unii dintre utilizatorii cu care am vorbit și care s-au confruntat cu ștergerea conținutului spun că ar fi nevoie de mai multe reclamații de la alți utilizatori pentru înlăturarea de conținut. La început, rețeaua socială emite un avertisment ofensatorului și șterge conținutul, apoi, după mai multe abateri, îi suspendă contul pentru o anumită perioadă de timp. În acest caz, userul banat nu mai poate posta, comenta sau da like pe Facebook, însă poate trimite mesaje private și urmări conținutul altor useri. Unii utilizatori, după suspendări repetate, ajung să nu-și mai poată recupera contul și sunt nevoiți să-și facă unul nou, în timp ce alți useri care afișează nuditate pe wall-urile lor pot rămâne nepedepsiți.

 

Una din fotografiile pentru care contul de Facebook al fotografei Cristina Șoiman a fost blocat timp de o lună. Până acum, i s-a întâmplat asta de 8 ori

 

“Problema vine din politically correctness-ul stupid și puritanismul ipocrit american”, spune fotograful și jurnalistul Cristian Crisbășan, care a fost avertizat o dată și suspendat de două ori pe rețeaua socială. “Este problema companiilor și a ONG-urilor USA based. Este ideea aia stupidă cum că eu aș fi responsabil de ce anume văd copiii americanilor pe net. Nu, responsabili sunt ei și părinții lor, nu eu. Violența este la greu și la liber [în mediul online], dar nudul sau sexualitatea nu, dar asta este problema întregii mass-media”. Contul lui Cristian Crisbășan a fost suspendat timp de o lună din cauza unei fotografii proprii cu o siluetă nud care se vedea printr-o ușă, respectiv din cauza unei fotografii publice, disponibilă pe net, în care actorul german Kalus Kinski își sugea degetul mare de la o mână lângă o țâță de femeie, cu capul culcat pe șoldul ei, și în care nu se vedea decât un sfârc.

 

 

Lumea asta trăiește de peste 2.000 de ani sub dominația arogantă și criminală a omului alb, creștin, heterosexual și familist. Indiferent cine s-a arătat lezat de imaginile postate de mine are probleme serioase, pentru că eu nu am postat pornografie. La capitolul nuditate, [Facebook] vrea să satisfacă toate concepțiile, ceea ce e o utopie. Pentru ei, nudul uman intră la categoria sexualitate, adică nudul stârnește sexual. Dar ce facem cu opere celebre? Cu David al lui MIchelangelo? Cu “Originea lumii” a lui Courbet? Cu tablourile lui Toulouse-Lautrec?

Pe lângă impunerea unei cenzuri inteligente, fotograful spune că pedeapsa maximă ar trebui să fie ștergerea conținutului, nu și suspendarea contului (mai ales că userii își pot ușor unul nou), exact ca în cazul mașinilor – primești amendă pentru că ai încălcat regulile, dar nu ți se confiscă vehicului. “Bun, Facebook oferă anumite servicii gratis în schimbul cărora îți cer să le respecți regulile. Asta mi se pare fair. Dar să nu se facă abuz, pentru că și noi le oferim audiență [și conținut], care este tocmai scopul lor. Dacă ai încălcat regulile, să-ți șteargă conținutul, atât, și eventual să-ți dea un avertisment”.

Cristian Crisbășan e de părere că mare parte din report-urile pe marginea nudității vin însă din răzbunare personală, invidie sau răutate pură. Fotografa Marmo Da, din Cluj, spune că a primit 8 report-uri pentru poze cu nuduri (una din ele e cea din stânga) și un avertisment că la următoarea abatere i se va închide contul. “Acele reporturi, de fapt, sunt de la anumite persoane care probabil nu mă suportă și, pentru că nu aveau ce face, dădeau report la poze, care nu erau de o nuditate ieșită din comun, erau chiar blurate, nu era poza originală. Ah da, și la un singur report poza nu este scoasă, deoarece am încercat și eu. Dar deja când s-au strans patru persoane, de exemplu, cu același report, Facebook-ul verifică, iar în ziua următoare utilizatorul e blocat patru zile”. Cristian Crisbășan crede că, în cazul lui, poate fi vorba de un confrate fotograf invidios pe like-urile lui mai multe, de iubitul de azi al unei fete pe care a pozat-o acum cinci ani sau de o femeie invidioasă pe modelul din fotografia lui. “Îi doare în cur pe ăia care dau report de moralitate și copii, în primul rând vor să facă rău. Știi, e satisfacția aia: l-am ars pe ăla. Și nu știe nimeni (n.r. – report-urile sunt anonime), ce jmecher sunt eu”, spune el, adăugând totuși că, pe de altă parte, față de anii 2000, când s-a apucat de fotografie nud, oamenii din mediul urban s-au deschis mult în materie de nuditate. Fotograful mai crede că un alt motiv pentru care Facebook dă curs acestor report-uri ar putea fi teama să nu-i scadă acțiunile la bursă după un proces de imagine intentat de “nu știu ce ONG puritan din SUA”. Despre asta scrie și Cristian Neagoe în textul de mai jos:

Fără aluzii în reţea!

Când vine vorba de sex, Facebook e noua Biserică Catolică (cu arome chinezeşti).

de Cristian Neagoe

Unii îşi pun pe Facebook poze din vacanţe în locuri exotice. Altele se împrietenesc cu fotografi care să le surprindă în posturi provocatoare, bune de pus la profil. Eu obişnuiesc să mă ocup de Marile Teme: Sexul, România şi Moartea. Tradiţional, încă de la vechii greci, marile teme sunt Eros, Hypnos şi Thanatos (însă eu nu prea visez, iar România e un subiect suficient de hipnotic). Albumele foto respective au avut parte de multă atenţie: sute de “like-uri” şi de comentarii, contribuţii şi “share”-uri, dar şi câteva intervenţii în forţă ale Poliţiei Facebook. Contul meu a fost blocat de trei ori până azi, cu ameninţarea că îmi va fi şters permanent dacă mai încalc “regulamentul”. N-am făcut spam, n-am scris status-uri pline de ură, n-am promovat pedofilia. Problema a fost de fiecare dată câte o fotografie cu aluzii vag sexuale.

Ultima interdicţie a venit în urma postării unei coperte de carte cu titlul “Bibliotecare voyeuriste obraznice”. Cartea există în lumea reală, are ISBN, se găseşte pe Amazon. Până şi bibliotecile publice, instituţii nu tocmai deschise către flirt, sunt obligate prin lege să permită accesul la ea. Am vrut să aflu, aşadar, care este limita de decenţă acceptată de Facebook. Descoperirile nu s-au lăsat aşteptate: Facebook a şters în utima vreme imagini cu păpuşi şi manechine fără haine, posterele unei campanii de prevenire a cancerului la sân, schiţele cu nuduri ale Academiei de Artă din New York, ba chiar şi pictura lui Gustave Courbet, “Originea lumii” (foto dreapta). Mamele care au postat fotografii în care îşi hrăneau copilul la sân s-au trezit cu conturile şterse sub acuzaţia de obscenitate. “Răpirea Proserpinei”, o sculptură clasică realizată de Bernini, se găseşte în Galeria Borghese din Roma încă din 1621. Nu şi pe anumite conturi de Facebook, închise după ce aceasta a fost raportată ca “indecentă”.

La scurt timp după numirea sa în funcţia de prim-ministru al Marii Britanii, David Cameron a vrut să ceară sfatul cuiva care “înţelege ce înseamnă să fii responsabil faţă de sute de milioane de oameni”. Nu şi-a dat întâlnire, cum v-aţi aştepta, cu un alt şef de guvern mai experimentat. A organizat, în schimb, un video-chat larg mediatizat cu Mark Zuckerberg, fondatorul Facebook (foto jos), ca între liderii a două mari naţiuni. Când scriu acest articol, Facebook are 850 de milioane de utilizatori activi. Dacă ar fi o ţară, s-ar afla pe locul 3 în lume după China şi India. Veţi spune că Facebook nu-i decât o reţea socială, deţinută privat, aşa că politicile editoriale sunt la cheremul proprietarilor ei. Oare? Atâta vreme cât jumătate din utilizatorii globali de internet au un cont deschis pe Facebook şi întregul conţinut editorial este creat de ei, ne putem aştepta ca site-ul să aibă cel puţin o datorie morală faţă de drepturile lor fundamentale. Dimpotrivă, Facebook nu te întreabă dacă vrei să schimbi felul cum arată pagina ta sau dacă eşti de acord ca viaţa ta privată să apară pe wall şi în feed-urile “prietenilor” tăi. În schimb, dacă pui o poză sexy sau te împrieteneşti cu prea mulţi oameni, te dau afară. Le scrii să-i întrebi de ce, primeşti un răspuns automat din care afli doar că “ai greşit”.

 

 

Graba cu care Facebook încearcă să cureţe orice urmă de nuditate de pe site ar putea avea o motivaţie pe cât de simplă, pe atât de meschină. Pe 1 februarie 2012, Facebook a făcut prima ofertă publică de listare la bursă. Investitorii se aşteaptă ca site-ul să fie evaluat undeva între 75 şi 100 de miliarde de dolari. Când miza financiară devine atât de mare, libertatea de expresie îşi pierde din importanţă, luând drumul dreptului la viaţă privată. Facebook începe să semene tot mai mult cu China, pe care pretinde că o va depăşi ca “populaţie” în următoarele câteva luni.


Un comentariu

Reply To man Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger