Cuba a intrat în vrie economică după ce Uniunea Sovietică și-a tras cortinele în anii ’90, criză din care statul din Caraibe nu și-a revenit cinci ani, scrie The Atlantic. Printre consecințele dezastruoase s-au numărat pierderea petrolului ieftin importat din Rusia, care a făcut ca benzina să fie un lux pentru cubanezii de rând, prăbușirea agriculturii mecanizate și a sistemului de distribuire a mâncării și intensificarea embargourilor impuse de SUA, care a privat Cuba de medicamente, produse alimentare și alte bunuri. Deși statul s-a apropiat de pragul foametei, un nou studiu arată că sănătatea cubanezilor s-a îmbunătățit semnificativ în anii de austeritate.
Flickr/CJ Le
În acea perioadă, cubanezii beau apă îndulcită cu zahăr și mâncau tot ce găseau la îndemână, inclusiv animale de casă sau pe cele de la Grădina Zoologică din Havana. Un grup de cercetători spanioli, cubanezi și americani au realizat însă o cercetare – bazată pe statisticile oferite de Ministerul Sănătății Publice din Cuba și pe interviuri cu circa 6.000 de oameni din orașul Cienfuegos, de pe coasta sudică a Cubei – din care aflăm că, în perioada de recesiune, morțile cauzate de afecțiuni cardiovasculare și de diabetul de tip 2 au scăzut cu o treime, respectiv cu jumătate. De altfel, rata mortalității a scăzut la nivel general.
Acest fenomen nu s-a datorat sistemului de sănătate din Cuba, cotat printre cele mai bune din America Latină, ci, potrivit oamenilor de știință, pierderii în greutate. Cubanezii au început să meargă mai mult la pas și cu bicicleta după prăbușirea sistemului de transport public și să mănânce mai puțin – asta a redus aportul de energie de la 3.000 de calorii pe zi la 1.400-2.400 și consumul de proteine cu 40%. Aceste cifre s-au tradus printr-o pierdere în greutate de 5,4 kilograme, în medie. A contat totodată și ce mâncau cubanezii afectați de criză, care au devenit vegani peste noapte după ce carnea și lactatele au discpărut de pe piață. Au fost obligați să depindă de ceea ce puteau cultiva, prinde sau culege de unii singuri – printre aceste produse se numărau unele bogate în fibre și proaspete, fructe, fasole, porumb și orez. Agricultorii s-au întors la practicile tradiționale, nemecanizate, iar grădinile comunitare au împânzit mediul urban. Dacă n-am fi ales calea organică, cubanezii ar fi murit de foame.
În anii austerității au scăzut și consumul de alcool și fumatul, care deveniseră vicii scumpe, însă tot acest fenomen a avut viață scurtă. În a doua jumătate a anilor ’90, economia Cubei a început să se revigoreze, nivelul de activitate fizică a început să scadă iar aportul de calorii să crească. Locuitorii statului latin au ajuns să mănânce mai mult decât o făceau înainte de criză. Potrivit noului studiu, până în 2011, cazurile de obezitate din Cuba s-au triplat față de 1995. Aflați mai multe despre perioada post-criză pe The Atlantic.
Un comentariu
Asta ne asteapta si pe noi. Cine nu are pamant, sa-si cumpere. Secretul ascuns sub obroc de toti politicienii, indiferent de culoarea costumului, este ca 1.000 mp pot sustine alimentar o familie de sase persoane, ramanand si pentru vanzare. Reinvatati sa va cultivati gradina.