Când ne-am întâlnit cu Carmen Radu, de la Asociația Start Focus, și cu Linda, o tânără din Letonia care trecuse Maramureșul pe harta unei lungi călătorii europene cu autostopul, tocmai sosiseră din tipar cele patru jocuri pe care le realizaseră la workshopul TraditiON Updated. Patru board game-uri pe teme mai puțin obișnuite: nu îți propun să cucerești lumea, nici să întemeiezi civilizații, ci să te gândești la mâncare.
de Andra Matzal
Miza jocurilor realizate la workshopul organizat de Start Focus, unde au venit participanți din cinci țări, e una pe cât de simplă, pe atât de utilă: să te facă să te gândești la ce mănânci, cum mănânci și cum ai putea să transformi un proces de multe ori automatizat, într-unul conștient și responsabil. Organic Restaurant, Granny and the City, Garden și Restaurant le propun jucătorilor să îmbine distracția, competiția și cooperarea pentru a fi puțin mai atenți la conținutul farfuriilor și la drumurile de multe ori ascunse ale alimentelor.
”Nu am vrut să arătăm cu degetul și să-i învinuim pe oameni, spunându-le că mănâncă prostii. E mai bine să te joci mai întâi și apoi să te gândești la ce ai aflat,” spune Carmen Radu, președintele Asociației Start Focus, o organizație tânără, care-și propune să pună în mișcare gândirea și vigilența oamenilor în ceea ce privește hrana. Toate cele patru jocuri, realizate împreună cu participanții la workshopul din Maramureș, încearcă să strecoare la pachet cu febra câștigului și informații despre proveniența alimentelor, despre legătura dintre mediul rural și cel urban, despre felul în care se combină ingredientele și toate alchimiile nevăzute dintr-o farfurie de mâncare. ”De multe ori, mâncăm fără să ne gândim la ce mâncăm, fără să știm dacă ceea ce mâncăm este sau nu hrănitor,” spune Carmen, care și-a găsit colaboratori internaționali pentru acest proiect.
Toate cele patru jocuri, disponibile momentan doar în prototip, dar care pot fi printate de orice utilizator dornic, se adresează unui public generos, între trei și treizeci de ani. Organic Restaurant, la fel ca toate celelalte, presupune, pe lângă competiția inerentă jocului, o mare doză de cooperare, necesară realizării unor rețete într-o ordine dată. Granny and the Garden, după cum îi spune și numele, urmărește traseul alimentelor din grădină, până în farfurie, obișnuindu-i pe oameni să ia în considerare aspectele mai puțin vizibile ale alimentelor pe care le cumpără. Garden și Restaurant folosesc la rândul lor cooperarea și totodată schimbul de experiențe ale participanților, fiecare venind dintr-o regiune cu un anumit specific culinar. 25 de participanți din România, Letonia, Polonia, Macedonia și Serbia au învățat la workshopul de opt zile mult mai multe despre propriile rețete tradiționale, iar pe parcursul proiectului au ieșit la iveală și cele tradiționale din Maramureș. Folosind metode ale educației informale, tinerii au ajuns ca la finalul sesiunii de TraditiOn Updated să nu fie doar mai conștienți de specificul gastronomic al zonei de unde provin, ci și de legăturile invizibile, prin gust, dintre țările vecine. Cele patru jocuri au rezultat în urma unor discuții și activități legate de tabieturile alimentare ale fiecăruia, despre trăsături comune, dar și diferențe, însă și după o serie de ateliere de gătit în funcție de țara fiecărui participant. În ceea ce privește elaborarea jocurilor ca atare, nu au existat reguli stricte, ci doar principii generale, pe care participanții au trebuit să le respecte pentru a avea atât componenta competitivă, cât și cea de strategie și, în primul rând, cea educativă.
”Până la TraditiON Updated, până acum, nu eram atentă la felurile de mâncare întâlnite în călătorii,” spune Linda, o tânără letonă care se afla în mijlocul unui lung și sinuos traseu prin Europa, unde, alături de o prietenă, livrau personal scrisori de la prieteni pentru prieteni. ”Sper însă ca după călătorie, împreună cu prietena mea, să adunăm toate pozele cu feluri de mâncare specifice ăe care le-am întâlnit în drumul nostru, să le scriem oamenilor care le-au gătit și să facem o carte de bucate și totodată de călătorie.” Când ne-am întâlnit, Linda fusese deja în Letonia, Polonia, Cehia, Slovacia, Austria, Italia, Slovenia, Serbia, Bosnia, Macedonia, Grecia și Bulgaria, iar destinația finală era Portugalia, fără a avea însă un traseu fix. Cele două prietene s-au hotărât să-și transforme însă drumul într-un alt joc, acela de a face pe poștașul: din fiecare oraș unde ajungeau, primeau scrisori sau mici daruri de la cei pe care-i cunoșteau, având misiunea de a livra personal mesajele altor cunoscuți din alte țări, alte orașe. Pe drum, cele două tinere și-au găsit chiar și de lucru, la cules de măsline în Grecia, misiune foarte ușoară, însă, din moment ce proprietarul era un australian relaxat.
Linda a locuit într-o casă-proiect care se numește Nature House, unde a aflat o mulțile de lucruri despre ce înseamnă să mănânci sănătos, să citești etichetele produselor, să mergi la piață, să reduci cantitatea de plastic. ”Mi-am schimbat stilul de viață și de mâncare acum câțiva ani. Nu sunt vegetariană, dar încerc să nu mănânc nimic care conține organisme modificate genetic, chiar dacă problema etichetării este deficitară, să încurajez producția locală ș.a.m.d. În România, cred că mâncați mai bine și mai sănătos decât în multe alte țări,” e de părere Linda, ”pentru că aveți mai multe opțiuni și pentru că țăranii sunt mai activi.” Chiar dacă și în Letonia, tendința 
hranei sănătoase a început să prindă forțe în ultimii ani, mare parte din trendul bio se datorează faptului că astfel, se pot accesa mai ușor fonduri europene. ”În țările baltice și balcanice, precum și în țările occidentale, mergi la magazin și poți cumpăra legume normale și legume organice. Acest lucru e puțin ciudat, pentru că legumele organice sunt, de fapt, ceea ce părinții și bunicii noștri numeau mâncare. Mi se pare greșit ca supermarketurile să vândă un morcov de la bunica din grădină drept organic sau bio și să-l vândă la prețuri mai mari. După părerea mea, ar trebui să avem de ales între roșii și roșii de supermarket. Ideea impusă de lanțurile comerciale, că hrana sănătoasă îți oferă ceva extra, ceva special, e total în neregulă,” spune Linda.
Aducerea în discuție a unor astfel de probleme este, de altfel, misiunea pe care Asociația StartFocus încearcă să și-o asume pe termen lung, promovând ceea ce au numit Dreptul tuturor la hrană sănătoasă. Carmen Radu este, de altfel, optimistă, și speră ca prin proiectele viitoare să poată facă advocacy pentru stabilirea unei strategii alimentare naționale pentru o sută de ani.