S-a încheiat Vacanţa de Paşte la Roşia Montană

5

Între 1 şi 6 mai 2013, Alburnus Maior şi Asociaţia Bucureşti au organizat la Roşia Montană Vacanţa de Paşte, un sejur atractiv cu ocazia sărbătorilor pascale în sprijinul comunităţii locale de la Roşia Montană. Timp de cinci zile, 40 de turişti români au luat parte la un program bogat în activităţi, menite să aducă oamenii mai aproape de cultura şi tradiţiile locului, de natura impresionantă a zonei, dar şi de poveştile roşienilor care, de peste 10 ani, se opun distrugerii zonei prin exploatarea minieră propusă la Roşia Montană.

 

118393097.ntHypPgl

 

Turiştii, cazaţi în casele familiilor din Roşia Montană, au sărbătorit Paştele cu bucate ţăraneşti, tradiţionale şi după obiceiuri specifice locului. Sărbătoarea a început încă din ajun cu Puşcatul, un obicei vechi de sute de ani. Organizaţi pe grupuri, alături de localnici, turiştii au dat salve simultane din zeci de tunuri poziţionate pe dealurile din sat.

Programul de sărbători a constat, de asemenea, într-o serie de şase tururi turistice organizate la cele mai importante şi reprezentative obiective naturale, arhitecturale şi de patrimoniu, pe străzile pitoreşti sau prin împrejurimile Roşiei Montane.

Turul Cianurii, unul dintre cele mai impresionate trasee, a pus în oglindă satul Geamăna al comunei Lupşa, îngropat în steril în urma exploatării de suprafaţă Roşia Poieni şi satul Corna al comunei Roşia Montană, aflat sub amenințarea de a deveni iaz de decantare pentru proiectul minier al companiei canadiene. În satul Corna, grupul de turişti a fost întâmpinat de Remus Cenuşă, meşter în lemn şi apicultor, care a ţinut un atelier de iniţiere în stupărit şi creşterea albinelor. Opozant al proiectului minier, Remus Cenuşă le-a transmis vizitatorilor că îşi va duce în continuare viaţa, netulburat de planurile companiei miniere.

Pe lângă Turul Cianurii, cele două asociaţii au organizat şi Turul Satului, Turul Istoric, al Naturii, al Bisericilor şi Turul Buciumului. Toate aceste tururi turistice au fost întregite de povestiri în jurul focului, unde localnicii au povestit despre legendele, istoria şi lupta lor pentru Roşia Montană.

“A fost pentru prima dată când am ajuns în Roşia Montană, un loc despre care credeam că este cenuşiu şi rece, fara nicio atracţie. Ei bine, am descoperit că totul este opus. Am fost uimit şi încântat de zona Roşiei Montane, de frumuseţea locurilor şi farmecul naturii. Am petrecut împreună cu soţia mea sărbătorile de Paşte într-un mod inedit, la care nici nu mă gândeam acum ceva vreme.”, a declarat Eugen Bejan, unul dintre turiştii participanţi la Vacanţa de Paşte.

“Am cunoscut oameni frumoşi, cu dragoste de pământ şi de viaţa pe care o duc, dar şi lupta pe care localnicii o duc, ceea ce m-a inspirat foarte mult“, a mărturisit Irina Turcu, un alt turist.

Foto: Lorin Niculae


5 comentarii

  1. din pacate cativa vizitatori de doua ori pe an nu ajuta cu nimic, somajul la Rosia Montana este de 80%, pentru asta e nevoie de crearea a foarte multe locuri de munca, lucru posibil prin pornirea mineritului. oricum oamenii din localitate pentru asta au votat..

    • Din datele publicate chiar de RMGC, în 2011 au trecut pragul muzeului lor nu mai puțin de 15.000 de turiști. Raportează asta la populația Roșiei Montane și vei vedea ce potențial fantastic are localitatea – iar asta chiar în prezent.

      De fapt, numărul de turiști este chiar mai mare, pentru că nu mulți din cei care ajung în localitate nu se omoară după muzeul cu termopane al celor de la RMGC. Ar fi interesant să avem o statistică a vizitatorilor de la Muzeul Mineritului, amenajat în sediul Roșiamin, numai că oamenii de acolo nu zic nimic despre asta. Nu pot extrapola, dar eu l-am vizitat de două ori: prima dată într-un grup de circa 30 de persoane, în 2012, într-o zi de duminică, iar anul acesta într-un grup de circa 50 de persoane, într-o zi de joi. În ambele situații înaintea noastră a vizitat muzeul încă un grup. Asta înseamnă cel puțin 60 – 80 de persoane într-o zi.
      Toate acestea se întâmplă azi chiar în condițiile în care acest muzeu deosebit nu este deloc promovat. Dacă mai multă lume ar afla că la Roșia Montană pot vizita galerii de mină săpate cu dalta în stâncă acum aproape 2000 de ani, cu siguranță numărul de vizitatori ar fi chiar mai mare.

      • si totusi, somajul in Rosia e foarte mare, oamenii sunt saraci, ceea ce dovedeste ca acolo e nevoie in primul si in primul rand de repornirea mineritului! oricum prin investitiile in reecologizare, in reabilitarea patrimoniului si in infrastructura ce vor fi facute datorita proiectului minier, turismul va deveni rentabil.

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger