Rusia retrage trupele pornite spre graniţa cu Ucraina: “A fost doar un exerciţiu militar”. Însă nu pleacă din Crimeea

0

Preşedintele rus Vladimir Putin a ordonat, ieri, retragerea la bază a trupelor implicate într-un “exerciţiu militar în vestul Rusiei”, conform declaraţiilor oficiale. Anunţul a fost menit să detensioneze situaţia încordată din ultimele zile dintre Est şi Vest, în condiţiile în care prezenţa militară a Rusiei în Crimeea şi deplasările de trupe înspre Ucraina au fost considerate intenţie de război, relatează presa internaţională.

 

 

Deocamdată, în Crimeea, trupele ruseşti şi ucrainiene rămân în aşteptare, dar cel puţin ameninţarea unui atac iminent rusesc s-a disipat (măcar pentru moment), scriu BBC şi Reuters. Baza militară principală a Ucrainei din peninsulă rămâne înconjurată de trupe ruseşti, despre a căror prezenţă Putin a susţinut că a fost solicitată de fostul preşedinte al Ucrainei, Victor Ianukovici. În exerciţiul militar care a pus pe jar lumea internaţională au fost implicate în jur de 150.000 de persoane; acesta a început săptămâna trecută şi a alimentat temerea că Rusia pregăteşte o invazie a Ucrainei, relatează corespondentul BBC la Moscova, Richard Galpin. Veşti din Crimeea spun că două nave militare ucrainiene sunt blocate în portul Sevastopol de un dragor rusesc de mine, iar comandamentul naval al oraşului a fost înconjurat de puşcaşi şi civili pro-ruşi, care au format un lanţ uman în jurul clădirii. Baza aeriană Belbek, tot din Sevastopol, a fost ocupată de trupe pro-ruse, care au tras focuri de avertisment în aer pentru a împiedica soldaţi ucrainieni să se apropie, potrivit Associated Press.

Intervenţia militară a Rusiei în Ucraina a fost plătită cu un preţ deloc neglijabil, scrie o analiză Reuters: luni, piaţa financiară a Moscovei s-a prăbuşit, acţiunile la bursă fiind în cădere liberă – abia ieri au apărut semnele unei reveniri, chiar dacă forţe militare controlate de Moscova au rămas încă în Crimeea. Revenirea pieţei financiare s-a remarcat după anunţul lui Putin de rechemare la bază a trupelor dislocate înspre vestul Rusiei, la graniţa cu Ucraina. „Exerciţiul militar” a costat Rusia cam 60 de miliarde de dolari, în termeni de acţiuni la bursă (cost care s-a răsfrânt asupra companiile ruseşti). Putin declarase, în timpul weekend-ului, că intervenţia militară rusească în Ucraina era justificată prin prisma nevoii de a proteja cetăţenii ruşi şi interesele acestora şi ale Rusiei în regiune, după înlăturarea lui Ianukovici de la conducerea Ucrainei. Însă întreaga desfăşurare de trupe a fost pusă pe seama unui exerciţiu militar „programat” şi încheiat la timp. Anunţul făcut de Kremlin a fost perceput drept o „îndulcire” a poziţiei dure de acum câteva zile a Rusiei şi drept mesaj de conciliere, care, însă, este extrem de posibil să fie legat, de fapt, de căderea bruscă şi gravă a bursei ruseşti de luni.

SUA au luat poziţie faţă de mişcările de trupe ale Rusiei, ameninţând că vor stopa toate activităţile militare comune cu Rusia, precum şi cele de comerţ şi investiţiile pe piaţa rusească. O coalizare înspre izolarea Rusiei s-a conturat, din declaraţiile diplomaţilor europeni şi americani, înainte de vestea încheierii „exerciţiului militar rusesc”. S-au menţionat chiar posibile sancţiuni economice impuse Rusiei – inclusiv asupra băncilor, îngheţarea bunurilor instituţiilor publice sau investitorilor privaţi; însă diplomaţii americani au precizat că lasă lucrurile la nivel de intenţie, aşteptând şi poziţia statelor europene, „invitate” să se implice mai serios în rezolvarea crizei. În tot acest timp, la Kiev, capitala Ucrainei, este prezentă o delegaţie a Fondului Monetar Internaţional, care discută cu autorităţile statului acordarea unui ajutor financiar menit să ajute Ucraina să evite falimentul. Noii lideri ai Kievului vor un pachet de ajutor de cel puţin 15 miliarde de dolari, din care o parte să fie livrată rapid, în bani lichizi.

Uniunea Europeană a ameninţat Rusia, la rândul său, cu măsuri de sancţiune, fără a specifica concret care ar urma să fie acestea, în cazul în care nu şi-ar fi retras trupele la bază şi nu ar fi acceptat dialogul cu noul guvern al Ucrainei. În principiu, ameninţările au fost de natură diplomatică şi economică, dar în niciun caz de tip militar. Potrivit ambasadorului ONU la Kiev, Yuriy Sergeyev, Rusia a dislocat aproximativ 16.000 de soldaţi în Crimeea săptămâna trecută. O echipă de ştiri a agenţiei de presă Reuters a transmis că ieri nu au mai sosit trupe din Rusia în zona de graniţă cu Ucraina şi că situaţia era „statică”. Chiar dacă evoluţia de până acum a conflictului nu a fost marcată, din fericire, cu vărsare de sânge, economia Rusiei a avut de suferit, ceea ce ar putea însemna, consideră unii analişti, chiar o scădere a sprijinului public de care se bucură preşedintele Rusiei, Vladimir Putin. Situaţia din Ucraina a fost numită „cea mai mare criză europeană a secolului 21”. NATO a avut şi ieri o rundă de discuţii între membrii săi, pentru a doua oară în ultimele trei zile, ca urmare a solicitării Poloniei, vecină cu Ucraina, îngrijorată de efectele pe care acţiunile Rusiei le-ar putea acea asupra graniţelor sale şi locuitorilor. Mâine, liderii Uniunii Europene vor avea şi ei o întâlnire la nivel înalt, de urgenţă, pentru a analiza evoluţia lucrurilor şi măsurile care se impun.

Însă, dincolo de declaraţii şi ameninţări mai mult sau mai puţin diplomatice, de sancţiuni economice, jocuri de bursă menite să arate Rusiei cât este de fragilă pe plan financiar şi că la forţa militară se poate răspunde şi altfel decât prin acelaşi tip de forţă, nu trebuie ignoraţi locuitorii Ucrainei vorbitori de limbă rusă – adică exact acea „minoritate rusă” pe care Putin susţine că simte nevoia să o protejeze prin invadarea Crimeei. Tot mai mulţi astfel de membri ai minorităţii ruse din Ucraina iau poziţie public, cu ajutorul reţelelor de socializare sau al protestelor directe, transmiţându-i lui Putin că nu au nevoie de el pentru a fi apăraţi şi nu au nevoie, mai ales, de războiul lui. Oamenii îşi declară opoziţia faţă de agresiunea rusească şi îşi exprimă nemulţumirea pentru faptul că sunt folosiţi drept justificare a agresiunii militare ordonate de Putin. Despre asta (şi situaţia la zi din Ucraina, raportată de presa ucraineană) puteţi citi mai multe detalii aici.

 

Mai multe detalii despre ce s-a mai întâmplat în ultimele zile în Ucraina puteţi citi şi în analizele următoare:

Protestatari pro-ruşi au ocupat guvernul regional din Donetsk

Criza ucraineană

Puterea sancţiunilor împotriva lui Putin asupra Ucrainei

Nervi întinşi la maxim în Crimeea pe măsură ce cresc zvonurile de război

UE dă Rusiei 48 de ore să îşi retragă trupele

Comandanţi militari ucrainieni spun că sunt şantajaţi să dezerteze în Rusia, prin ameninţări la adresa familiilor lor

 

Surse şi foto: BBC, Reuters, NY Times, The Telegraph, Daily Mail, Pravda

 

Puteţi citi şi:

Rusia blochează site-uri legate de protestele din Ucraina

Mandat de arestare pentru preşedintele ucrainean

Ucraina anunță semnarea unui acord pentru încheierea crizei

VIRAL Sunt ucrainean

Protestatarii ucraineni au înlocuit statuia lui Lenin cu un WC aurit

Fără compromis: protestatarii din Ucraina nu acceptă amnistia în schimbul încetării ocupaţiei

Victorii pentru protestatarii din Kiev: demisia guvernului şi abrogarea legilor anti-proteste

Momente din pace din timpul protestelor

Protestele din Ucraina continuă: baricadele din Piaţa Independenţei au fost ridicate din nou

Kiev: Poliţia a înlăturat baricadele din Piaţa Independenţei. Ciocniri violente cu protestatarii

Kiev: Protestatarii au dărâmat statuia lui Lenin

Maidanul european. Prima zi la Kiev

Lecţii de la studenţii EuroMaidanului din Ucraina

 


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger