Statul rus a emis, marţi, în mod oficial, o uriaşă pretenţie teritorială asupra apelor Oceanului Arctic: o suprafaţă de 1,2 milioane de kilometri pătraţi, care include până şi Polul Nord. Dacă pretenţia Rusiei va fi aprobată de comitetul ONU care arbitrează astfel de cereri, Rusia va avea drepturi economice asupra apelor arctice, de la pescuit industrial la exploatarea petrolului şi gazelor, deşi nu va avea suveranitate deplină asupra teritoriului.
Activiştii pentru mediu atrag atenţia asupra pericolului reprezentat de solicitarea Rusiei: “Topirea gheţii arctice scoate la iveală o mare nouă şi vulnerabilă, pe care ţări precum Rusia şi Norvegia vor să o transforme într-o nouă Arabie Saudită. Dacă nu acţionăm împreună, regiunea în cauză va fi plină ochi de puţuri de forare şi vase de pescuit, cât de curând”, spune activistul Vladimir Chuprov, de la Greenpeace Russia.
Nu este prima oară când Rusia încearcă să obţină drepturi asupra regiunii în cauză. În timpul lui Stalin, au cerut o porţiune din Arctic care ajungea tot până la Polul Nord. În 2002, o cerere similară a fost respinsă de ONU deoarece nu era susţinută de suficiente dovezi ştiinţifice. Asta nu a împiedicat Rusia să planteze, în 2007, un steag rusesc din titan de-a dreptul sub Polul Nord.
În anul 2008, un studiu al US Geological Survey a estimat că Arcticul deţine 22% din rezervele nedescoperite ale lumii de petrol şi gaze naturale. SUA, Canada, Rusia, Danemarca şi Norvegia sunt toate în cursa pentru dobândirea drepturilor asupra unor porţiuni din apele arctice şi asupra Polului Nord. Cererea de acum a Rusiei va primi răspuns cel mai probabil în toamnă.
Citiţi mai multe detalii pe New York Times.
Sursa şi foto: Inhabitat