Roşianul din spatele salopetei Gold Corporation. Anonim

187

Când oraşe din ţară sărbătoreau aniversarea a 1881 de ani de la atestarea localităţii miniere Roşia Montană, la Roşia era un 6 februarie gri, aproape banal. În piaţa centrală tronează banner-ele şi mesh-urile agăţate pe toate clădirile, care s-au văzut atât de bine cu o zi înainte, la emisiunea despre patrimoniu (sic!) de la Realitatea TV. Oameni îmbrăcaţi în salopetele Gold-ului (RMGC) mută încolo şi încoace câte un lemn, câte o bancă. Mai dau zăpada la o parte. Nimeni nu se grăbeşte, nici măcar cei care lucrează la restaurarea, după cum zic plăcuţele, vechii primării şi a vechii şcoli. Pe drum, mai trece câte un jeep cu numere RMG, câte o maşină, câte un microbuz, vin copiii de la şcoală.

 

 

de Camelia Jula


Când porţi la gât sau pe umăr un aparat foto, lumea din Roşia se uită după tine, vrând să verifice oare ce eşti, turist, fotograf, reporter sau ce treabă ai pe-acolo. Nu cu răutate în priviri, doar curiozitate. Trecem pe lângă o echipă îmbrăcată în salopete cu însemnele Gold-ului, ne salutăm. Paznicul de la şantierul cu vechea primărie ne spune blând că nu avem voie în perimetru. Nu e voie să se intre fără echipament de protecţie. „Aci îi proprietatea Gold-ului, domnişoară, noi care nu suntem cu Gold-ul nu putem intra!”, râde un nene la vreo 50 de ani, care trece pe drum în jos. „Ce se întâmplă în comună azi?”, întreb. „Face Primăria manifestare la Căminul Cultural, de la 4 jumate”, vine prompt răspunsul unui „goldist”. (Aşa le spune pe aici oamenilor care lucrează pentru RMGC. Populaţia comunei e împărţită între goldişti şi cei care sunt împotriva proiectului.) „Primăria şi Gold-ul organizează, mă, spune tot”, se bagă în seamă nenea de mai înainte.

 

Centrul Roşiei Montane, la o zi după emisiunea Realitatea tv

 

La cămin, corul minerilor (aşa mi se spune că se numeşte) repetă de zor, sub mâna afectată a unui dirijor care îi învaţă cântecul despre Horea. O trupă de copii pregăteşte scena, cu scaune şi alte elemente de decor. În muzeul de vizavi de cămin (şi acela, făcut cu „sprijinul RMGC”, după cum spune clar placa de la intrare), suntem singurii vizitatori şi primii de ziua Roşiei. Pe plasma din hol rulează simularea complexului muzeal pe care, ne spune tânăra – ghid, Primăria cu RMGC urmează să îl facă. Turul se termină rapid, căci muzeul (numit Aurul Apusenilor) nu e foarte mare. Dacă te uiţi de jur-împrejur, când ieşi din el, parcă ai fi în localitatea Gold Corporation, nu Roşia Montană: însemnele companiei apar peste tot, de la cearceafurile care acoperă clădirile cu lozinci abil gândite, până la plăcuţe de semnalizare pe clădiri. Mai descopăr pe câte o casă semnul distinct „Această proprietate nu este de vânzare”. Pe uliţe, clădiri goale, unele în descompunere, dar şi case ale căror hornuri fumegă tiptil. În ziua asta de luni, în afară de căţei, nimeni nu pare să fie acasă – ori măcar prin curţi.

 

Proprietate care nu e de vânzare

 

Rezistenţa (faţă de proiectul minier cu cianuri al RMGC) a plecat azi să celebreze ziua Roşiei acolo unde a putut. În toată ţara. Pentru că, la Căminul Cultural de aici, la 4 şi jumătate, primarul comunei ia microfonul şi cuvântează cu patos despre nevoia începerii proiectului RMGC, despre cum corul minerilor nu va mai avea mineri dacă nu începe curând proiectul, despre cum copiii localităţii au pregătit un moment artistic şi, desigur, proiectul trebuie început pentru viitorul lor, despre viitorul Roşiei, care la 1881 de ani de la atestare are în aşteptare un proiect minier care trebuie început. Pentru cine încă nu a înţeles: primarul vrea proiectul început. Sala căminului e plină, scările din faţă („vedeţi că lunecă!”, îmi atrage cineva atenţia) la fel, dar imaginea care iese în evidenţă este tot cea a salopetelor goldiste. Oamenii au venit îmbrăcaţi cu ele, poartă şi căciuli cu logo-ul Gold. În centru s-au înmulţit brusc maşinile, au venit şi autobuze cu oameni, toţi se duc cuminţi la cămin.

Undeva, pe un drum printre case, săpat în zăpada înaltă de peste jumătate de metru, dăm de un nene care, îmbrăcat şi el în salopeta Gold-ului, îşi curăţă curtea de zăpadă. Dăm bineţe, intrăm în vorbă, e curios de unde suntem şi ce căutăm pe acolo. „Aţi venit să vedeţi dacă e aşa cum scrie în ziare sau dă la televizor, nu-i aşa? Mai vin şi alţii. Vă spun io că nu-i aşa”, îşi pune omul lopata deoparte. „Păi lucraţi la Gold, nu? Doar salopeta e de-a lor”, zic. „Da’păi ce să fac, lucrez, acu’ nu, că ne rulează, 3 – 4 luni avem contract, după aia mai vedem. Da’ să ştiţi că mie nu mi-s dragi deloc! Ce dragi, că nu pot să-i sufăr! Nu pot să-i sufăr şi gata! Da’ ce să faci, acuma, că tră’ să ţii cu cine îţi dă pita, aşa îi vorba din bătrâni. Şi aci ei dau pita, no, cum să vă zic”, începe omul să îşi verse obida. A lucrat mulţi ani în minerit, la cariere învecinate, cu utilaje grele, cu exploatări de subteran. Are o vârstă, o familie de întreţinut. N-a vrut, la început, să se angajeze la Gold. Dar când nici altceva nu a găsit … s-a dus şi el la companie. „Nu le-am vândut nimica. Da’ o pită tră’ să mâncăm cu toţii”, oftează omul.

 

Goldişti. Angajaţi ai RMGC, în salopetele distincte

 

Pentru că este angajat al companiei, am decis să nu îi dau numele. Nu vreau să îi creez probleme. O să îi spun, pur şi simplu, roşianul. (Există, nu e un personaj inventat, notiţele discuţiei noastre sunt la fel de reale ca şi el, dar la fel de reală este şi probabilitatea ca el să îşi piardă locul de muncă pentru gura lui “slobodă”). Ne arată, din faţa casei lui, împrejurimile, vecinătăţile, depărtările, face cu noi geografia locului, dacă tot am „bătut calea până acolo şi răbdăm frig”. „Casa aia, o vedeţi? Au dat-o unei angajate de-a lor care mută hârtii dintr-un birou în altul. I-au făcut baie în casă, i-au tras apă, tot, firme care lucră cu Gold-ul. La fel, la ingineri, le-au dat tot pe tavă. Câştigă bani buni şi stau în birouri, le dă casă, din casele cumpărate de la alţii. Că e inginer şi e deştept, are cap! Păi ce, io n-am cap? Şi io am, că doar nu-mi plouă în gât!”.

Amintirile îl duc în perioada mineritului sub comunism, când munca grea a celor care conduceau utilaje sau dădeau la lopată putea fi răsplătită chiar cu mai mulţi bani decât cea a unor ingineri. Acum, însă … „Vin pipiţe cu fuste până în cur, să mă iertaţi, domnişoară, să îmi spună mie că puşcă acolo în munte şi biserica asta catolică nu păţeşte nimic, că doar e aci sub munte? Vin fetiţe din astea să mă înveţe pe mine minerit? Să-mi spună poveşti, că puşcă aci şi casele de sub Cârnic nu păţesc nimica? Ei, dă-mă dracu’! Aşa ceva nu se poate şi io ştiu, că doar în minerit am lucrat! Or fi acum tehnologii de nu ştiu care, da’ puşcatu’ îi puşcat şi stânca îi stâncă! Şi să vă mai zic ceva: aci, sub Roşia, îi ca în muşuroiu’ de furnici: plin de galerii, uite-aşa se duc pe sub pământ, se taie între ele, pe sub ele şi se duc hăt, apăi tu crezi că puşti aci şi nu cade pământu’ dedesubt, nu pică galeriile, nu se surpă dracu’ tot? Măi, să fie! Numa’ cine habar n-are de minerit poate să creadă asta!”.

 

Iarnă pe uliţele Roşiei Montane

 

Povestea lui e povestea multor localnici din Roşia. O istorie colectivă a ultimilor 15 ani, în care, rând pe rând, oamenii s-au frânt. Fără alte soluţii, oricâtă opoziţie au avut, la început, mulţi au ajuns apoi să coboare fruntea. De nevoie. Decizia autorităţilor de a declara regiunea monoindustrială stopează posibilitatea altor investiţii. „Gold-ul a cumpărat Primăria şi Primăria plăteşte chirie la Gold! Păi aşa, ce mai poţi aştepta?”, acuză omul mânios. „Şi minele, cine credeţi că le-a închis? Nu tot Gold-ul? Ei au venit să prospecteze, cică şi după ce au venit ei, gata, brusc nu or mai fost rentabile minele! De Frank Timiş aţi auzit, domnişoară? Vă spun eu, dacă nu aţi auzit: ăsta îi unu de prin Maramureş, fugit în Austria şi apoi în Australia, care s-o ajuns şi el o venit prima dată aici să coate aur. El o adus Gold-ul!”, îşi continuă omul necazul. „Şi credeţi că pentru aur e atâta zarvă? (râde amar) Aurul ni-l dă nouă să ne facem inele, mă credeţi? Notaţi ce vă spun, să nu mai credeţi ce zice la televizor şi să veniţi să mă scuipaţi în faţă dacă nu am dreptate: aur dacă scot 1 gram – 2 grame la tonă, dar aici, sub noi, în munţii ăştia, sunt alte 48 de minerale! Arsen, uraniu, titan – ştiţi cât titan este? Un kilogram la tonă! Ştiţi ce înseamnă asta? No, să îl căutaţi pe inginerul Aurel Sântimbrean, care o fost geolog-şef aici la Roşia mulţi ani, că el ştie toată zona şi tot ce este aici. Şi noi ştim!”, ne spune omul. „Da’ ei nu vor să spună! Prostesc lumea cu aurul, când altceva este de preţ aici”, adaugă.

Sântimbrean, specialistul indicat de roşian, chiar a acordat un interviu pentru Kamikaze în care arată, cu cifre, cantităţi de minerale, altele decât aur, prezente la Roşia. Localnicii, aşa ca şi omul nostru, ştiu că miza proiectului nu este aurul. Dar ei sunt mici, ce pot face? „Nu vine nimeni să ne întrebe pe noi. Pe noi numa’ ne sună de la companie, no hai în piaţă duminică, îi emisiune la Realitatea, să daţi din palme, să strigaţi că vreţi să munciţi. Noi la coadă, facem, tăcem. Ţii cu cine îţi dă pita, chiar dacă nu-ţi place”, se amărăşte omul. Câinele lui îşi face triumfal intrarea pe poartă cu o ditai dăraba de pâine în gură. Fericit, i-o arată stăpânului. Parcă vrea să îi spună că azi i-a adus el pita, poate liniştit să nu mai ţină cu Gold-ul. Omul ne trece rapid prin istoria bisericilor din localitate. Ne întreabă dacă ştim ce e silicoza şi de ce e boala mineritului. Trece de la o idee la alta, grăbit să ne spună cât mai multe până să ne vedem de drum.

 

La 4:30, centrul e populat de maşini, autobuze şi oameni, sosiţi pentru manifestările de la căminul cultural

 

Îşi aminteşte, apoi, de consătenii lui care apar în reclamele RMGC (din campania „scrisoare către România”). „Ai, fu**-i Iuda, ştiţi cât or luat? Ştiţi?”. „Nu ştiu”, zic, „de unde să ştiu, da’ ştii matale?”. „Ştiu. Toţi ştim aici. 1.000 de euro, atâta le-o dat la fiecare. Păntru atâta s-or vândut. O ştiţi pe aia cu ciorapii, pe Sanda? Uite acolo stă”, ne arată omul o casă rostuită, în depărtare. „Nu ni-s dragi la nici unii, domnişoară. Să nu credeţi că îi aşa cum scrie la ziar, că ni-s dragi şi de aia îi ţânem aici. Ca mâne să plece şi nu ne-ar părea rău, numa’ să fie altceva în loc, că altfel cum trăim?”, oftează omul. Apoi ne arată case ale căror proprietari, chiar dacă nu mai stau în zonă, nu vor să vândă proprietăţile. „Acum or făcut lege să exproprieze pentru interes public pe cine nu vrea să plece de bună-voie. Păi io cu capu’ meu de ţăran stau şi întreb aşa: cum, Doamne iartă-mă, pot să spună că îi de interes public, când statul nu are 51% participaţie? Unde îi interesu’ public? Unde îi statu’? În MinVest, cu 20 şi nici atâta la sută? Ăştia-s nebuni?”.

Şi ne mai spune. De cum scoteau bătrânii aurul, de unelte vechi, ascunse prin podurile oamenilor, de cum a venit Gold-ul să cumpere unelte ca să le arate la lume, că le păstrează şi ţine la muzeu, de cum au făcut replici, dacă nu au găsit originale, de cum umblă fetiţele în fustiţe scurte prin birouri cu hârtii, că de-aia au facultate, să plimbe hârtii, de cum vor „ăştia” să aducă utilaje de mare tonaj, pe care „numa’ n-o să le ţină pământu’, că pământu’ e plin de galerii”, doar ne-a spus asta; de cum prost îi roşianu’ ăla sau românu’ ăla care crede că pe utilajele alea or să angajeze localnici, „or să aducă pe alţii care se pricep, nu pe noi”; despre cum muncesc acum cu contracte determinate, „mai ducem lemne de ici – colo, mai dăm cu mătura, mai cărăm una – alta”. Picioarele mele sunt îngheţate în zăpada mare, dar nu tremur de frig, ci de nervi. Pentru că omul ăsta îmi spune, de fapt, cum viaţa lui şi a comunei în care stă a fost confiscată de o companie cu multe interese în spate. Şi înjură cu năduf, că atât i-a mai rămas, apoi se propteşte cu privirea în ochii mei şi aşteaptă să îi dau o soluţie. Să îi spun că pot să fac Gold-ul să plece şi el să aibă loc de muncă după aia, să facă ce ştie.

 

Angajaţii RMGC, la manifestările dedicate zilei Roşiei Montane

 

Am venit în Roşia ca să fac un reportaj de atmosferă, să văd cum e ziua Roşiei la ea acasă, să prind cu ochii tot peisajul, nu doar mesh-urile strategic plasate pe clădirile din centrul localităţii pentru emisiuni tv sau turişti ocazionali. Am venit să vorbesc cu oamenii aşa cum ar face-o orice turist şi jurnalistul din mine se revoltă, plânge, pentru că ştiu că, dacă îi spun numele sau dau indicii despre unde locuieşte, omul ăsta îşi pierde şi locul ăla de muncă pe care l-a luat de nevoie. Pentru că aşa e ţara asta, întoarsă pe dos, pusă de-a curmezişul normalităţii, plină de frici întreţinute, de răutăţi absurde, de nedreptate. Pentru că, dincolo de astea, sunt oameni care vor să strige cât îi ţine gura adevărul lor, ăla care le creşte tensiunea şi îţi face stomacul să se întoarcă pe dos, adevărul care le sparge pieptul, dar pe care nu-l pot spune decât aşa, la gura porţii, unor străini, sub protecţia anonimatului.

Şi roşianul spune, curge vorba din el ca mierea proaspătă, mă roteşte în jurul axului propriu ca să văd mai bine de ce dealuri e vorba să dispară, ne întreabă dacă am înţeles treaba cu exploatarea, că nu ştie ce şcoli avem, îi părem cam tinerei, aşa. Îl liniştesc când îi spun că fratele meu e inginer, că am avut şi noi membrii ai familiei în minerit, aşa că înţelegem. „No, bun”, zice, „că nu-mi place să-mi bat vorba degeaba, cu cine nu pricepe, că după aia tot ce vede la televizor crede”. „Măcar că voi doi când plecaţi acuma de-aici ştiţi cum stau lucrurile”, mai spune. Şi vreau să îl iau în braţe ca să îi mulţumesc pentru că mi-a şters din minte peisajul sinistru cu pânzele goldiste din centrul localităţii. Că mi-a arătat ce gândeşte el, dincolo de salopeta verde cu galben pe care o poartă. Că nu i-a fost frică să stea de vorbă cu străini trecând prin faţa casei lui. Dar, în loc de asta, ne dăm mâna simplu şi ne salutăm cu „sănătate” şi „noroc bun”. „Să mai veniţi şi la vară, că atunci îi mai frumos”, ne îmbie. „Dacă nu încep ăştia să puşte”, se întristează roşianul. L-am lăsat curăţând mai departe zăpada şi sporovăind cu câinele lui, acum sătul.

 

Prin iarnă

 

Pe drumul înapoi, luăm un autostopist din Ciuruleasa. Un nene la peste 50 de ani, alb în cap, vorbăreţ, hâtru. Merge la Gurabarza, e strungar, „a luat un austriac firma, un Franz din ăsta şi a învăţat şi el o vorbă în româneşte – criză. Asta ştie, că e criză, ne cheamă la servici să venim cu ce putem, mai stau la ocazie, dacă nu prind, iau autobuz, ceva. Da’ de unde veniţi?”, ne chestionează curios. Îi spunem că am fost la Roşia. „Aveţi proprietate acolo? Aţi vândut? Eu am un nepot la care or vândut părinţii şi or luat bani buni, da’ după aia or mai făcut o cabană de lemn pe alt teren, s-o gândit că poate le cumpără şi aia, da’ nu mai, gata cu colacii, acu-s câţiva ani cumpărau şi pomi, domnişoară, puneai pomii ca ieri şi azi veneau şi îi numărau şi scoteau banu’!”. E supărat că vede mereu la televizor reclamele alea, cu „oamenii din Roşia nu vor decât să muncească. Păi ce, numa’ ei vor să muncească? Noi nu vrem? Am fost şi eu să mă angajez acolo, au dat anunţ, când am ajuns acolo, numa din birou în birou m-au plimbat, că numa’ mă ia în evidenţă, că până nu se dă drumu’ la proiect nu angajează, că nu ştiu ce aviz, că mediu, că aia … Apăi, firmă serioasă îi asta?”, întreabă retoric strungarul luat la drum.

„Ăştia iau auru’ şi se duc, noi cu ce rămânem? Cu gropile, cu alea rămânem! Măcar dacă ar fi vorba de aur, da’ acolo îs alte chestii, mai scumpe. Ei cred că noi nu ştim, da’ ştim, că doar de-ai locului suntem. Şi ce or să facă, credeţi că le-or da de lucru la localnici, la ăştia de apar în reclame? Le dă fras, cum le-o dat şi ăia de la Bechtel, că or angajat turci, nu români. No, aşa şi aici”, dă omul verdictul. După care sare să ne spună cum în comuna lor, Ciuruleasa, care nu are nici patru kilometri lungime, primarul, care e de la PDL, le-a făcut teren de fotbal cu gazon sintetic. „Că asta ne lipsea nouă! Măcar de făcea ceva util pentru oameni, un centru de colectare pentru lapte. Aşa, vin miliţienii şi primarii şi nişte prunci şi joacă acolo, că doar n-o să vină Barcelona să se antreneze la Ciuruleasa! Se bat ei pe burţi şi îşi arată muşchii, dau difuzoarele tare cu manele şi noi stăm şi ne uităm ca proştii. Da’ la Roşia, vă spui eu, acolo era bine dacă aveaţi ceva pământ, că luaţi bani buni pe el” – şi cu concluzia asta închidem subiectul Roşia. Vorbim de drumuri, că tot ne hurducăm pe ele. Roşianul care mătura zăpada din curte rămâne tot mai în urmă, zeci de kilometri se aştern între el, cu grijile pitei lui zilnice şi povestea pe care i-o duc cu mine. Este doar unul din cei mulţi, neştiuţi, care ascund trişti, în sufletele lor, povara unei duplicităţi nedorite, pe care o înjură, aspru, printre dinţi.

Foto 1: Călin Caproş

Puteţi citi şi:

Decizii grele în mâinile miniştrilor UDMR. Interviu cu Eckstein Kovacs Peter – Partea I

Meciul principal este pe bursă. Interviu cu Eckstein Kovacs Peter – Partea a II-a

Trebuie împiedicată modificarea legii minelor, este un pericol imediat şi iminent. Interviu cu Eckstein Kovacs Peter – Partea a III-a

 


187 de comentarii

  1. Sincer, nu stiu care rosian ar fi fost pus pe sarbatorit cand venitul mediu al localnicilor e de 180 ron/luna. Mai ales ca sarbatorirea realizata de ONG-isti, de nimeni altcineva din tara, s-a realizat in baruri, la o bauta. Rosienii cred ca au inghitit in sec,ei nepermitandu-si o asemenea distractie. Si nu inteleg de ce ar trebui sa se grabeasca rmgcul cu restaurarea, cand statul nu se grabeste, de 15 ani!, sa le dea un raspuns in privinta proiectului.

  2. Anda e angajată RMGC, nu-i daţi apă la moară. O să mai apară şi alţii curând cu tot felul de texte slabe.

    Tot din informaţiile lui Sântimbrean rezultă că pe lângă titan, galiu, wolfram şi alte metale există cam 5000 g/tonă de arsen. E primul pe listă, ca abundenţă. Arsenul este un element foarte toxic.

    ARSÉN s. n. 1. Element chimic semimetalic, de culoare cenușie cu luciu argintiu, folosit în aliaje. ◊ Trioxid de arsen = pulbere cristalină de culoare albă, foarte toxică; șoricioaică. 2. Arsenic. – Din germ. Arsen.

    Acum e fixat în sol, nu e o problemă atât de mare. Însă odată dizlocat împreuna cu restul minereului, va contamina apele şi se va fixa în fauna acvatică din aval. Compuşii săi solubili în apă se vor infiltra în pânza freatică de unde vor ajunge în apa de băut. Haldere de steril or fi spălate de ploi, iar apele vor transporta arsenul şi compuşii acestuia în aval. Arsenul, ca şi mercurul şi ale metale grele, are calitatea de a se fixa foarte bine în fauna acvatică. Adică în peşti. Peşti care vor fi consumaţi apoi de oameni. Concentraţia admisibilă de arsen în apa potabilă este de 10 ppb (10 μg/l) conform standardelor europene. Organizaţia Mondială a Sănătaţii estimează că expunerea pe durată îndelungată la arsen provenit din apa freatică, în concentraţii de peste 500 μg/l, cauzează moartea a 1 din 10 adulţi.

    http://www.drink-water-eng-sci.net/2/29/2009/dwes-2-29-2009.html

    • am vazut articolul acela, dar erau informatiile dintr-o singura mostra. Iar acolo a explorat si exploatat si statul inainte si nici nu a gasit asa ceva si nici nu s-a intamplat ce spui tu. Iar de explorat au explorat si cei de la RMGC si nu au gasit nimic altceva in afara de aur si argint in cantitati semnificative.

    • si daca e asa cum zici tu, cum se face ca in exploatarea facuta de stat, acum cativa ani buni, arsenul asta nu a omorat pe nimeni? a stat pitit si a asteptat sa vina rmgc-ul ca sa isi faca aparitia? da’ ce destept e arsenul asta. te pomenesti ca si el e impotriva exploatarii.

  3. @gigel, @lucian: inteleg, e greu sa vedeti ca sunt si alti romani care au alta parere decat voi. Si atunci ce faceti? ii acuzati ca ar fi platiti! deci, s-a dus democratia in tara asta! oricine are alta opinie, automat e platit. Tare logica, bravo!

  4. @damian: asa-i. in afara de aur si argint, altceva nu mai exista la RM. Daca exista, ar fi exploatat si statul inainte.Sunt documentatii ample pe acest domeniu, cercetari serioase. Dar, sa presupunem prin absurd ca ar fi si alte metale. Care-i problema? ca profita si statul de ele, ca doar vorbim de un parteneriat public-privat.

    • @Anda

      femeie, cat de proasta trebuie sa fii sa poti afirma ca inafara de aur si argint nimic altceva nu mai exista la rosia montana?!

      sper sa iti taie conexiunea de la net, ca nu ii cunoaste cum sa o montezi inapoi, asta e clar.

      p.s. nu cred ca esti anagajata rmgc. te duce capul prea putin pentru asta.

      • primim in total peste jumatate din profituri la bugetul de stat, fara sa scoatem vreun leu. Adica primim mai mult decat ei. Ti se pare ca nu profita statul roman de pe asta? Sa nu uitam ca atunci cand exploata statul, de fapt cam orice companie pur de stat, costa mai mult sa se extraga aurul decat valora aurul de acolo.

        • Da, primim numai miere si lapte de la ei. Eu cred ca primim 99% din beneficii. De fapt, cred ca zeii canadieni fac tot proiectul asta doar pentru noi, ei nu castiga nimic. Propun sa incepem sute de astfel de proiecte, sa le dam muntii, raul, ramul, delta, marea, dealurile, viile, femeile, copii…

          • Mda… nu inteleg, ce e asa de greu de accceptat la conceptul de parteneriat? Adica castiga si aia da’ castiga si ailalti. Win-Win. Nu e ori unul ori celalalt, e si unul si celalalt.

          • A zis-o cineva care se pricepe la scris, nu ca mine, de ce mărinimia RMGC e cusută cu ață albă:

            „când cineva cheltuieşte aur cu tona, ani de zile, pentru a te convinge public că vrea să-ţi facă un mare bine, ţie, nu lui, mai mult ca sigur te aşteaptă un rău pe măsură.” – din din editorialul lui Cristian Tudor Popescu, vi-l recomand cu multă căldură.

  5. Anda mama, du-te si te culca, ca aberezi rau de tot, bati campii de-a dreptul. Nu are nimeni nimic cu tine ca faci parte din fetitele acelea cu fustite pana in cur, mentionate de nenea mai sus, dar macar nu mai insista atat ca ar fi o afacere excelenta pentru Romania. Studiile de impact cam cine le-a facut? Nu cumva cei de la Gold sau firme pe care le-a plactit Gold-ul? Parteneriatul public-privat nu prea exista in cazul asta, ca statul are mult prea putin de castigat, spre deloc. Deci, ca sa inchei, ca ma apuca nervii deja, iti mai spun inca o data sa te duci putintel la culcare si poate vei visa si tu alte variante in afara de cea “implantata” de cei de la Gold.

    • Nu inteleg, e o problema faptul ca in parteneriatul asta statul nu trebuie sa scoata niciun leu? eu zic ca e un lucru bun, nu de alta dar nu prea ar avea statul de unde sa scoata bani de la buget. Si am zis si mai jos, nu inteleg cum poti sa zici ca 56% din profituri e putin.

      • Cine susține că 56% din profit ajunge la buget? RMGC poate să zică că ne dă și 100% din ce scot de acolo și că ei vin de fapt nu să facă profit, ci să facă un act de binefacere, dar asta înseamnă oare că trebuie să fim chiar atât de tâmpiți încât să credem așa ceva?

        • din ce link-uri ai dat vad ca informarea ti-o faci unilateral. Au spus analisti economici ca luam peste jumatate din profituri, cauta si tu si vei gasi. Dar trebuie sa fim chiar atat de tampiti sa credem toate povestile de adormit copii cu profit care pur si simplu dispare? se evapora? Asta in conditiile in care ei doar daca fac profit primesc bani, ca doar dividende o sa ia. Si asta in conditiile in care o mare parte din banii care ne intra noua nu sunt conditionati de profit, adica redeventele (care sunt 8% din venituri, nu din profituri) si toate fiscalitatile.

          • Din ce am citit, se aplică redevența de 4%, conform legii în vigoare la momentul acordării licenței de exploatare (asta era prin anii ’90).

            Dar hai să o las ca tine: 56% să fie profitul statului de pe urma proiectului – câte săli polivalente poate să facă doamna Udrea de banii ăștia?

          • deci acum e un lucru rau ca o sa intre cateva miliarde de dolari la buget. Ok, spune asta in continuare de 1000 de ori, aplica logica la toate activitatile care aduc venituri la buget pe langa taxe si impozite (cred ca sunt o mana) si dupa aia du-te cheama FMI-ul inapoi. Ca daca nu aducem venituri la buget nu o sa scapam niciodata de dependenta de FMI. PS: Iti sugerez sa citesti mai bine

          • Banii care intră la buget nu înseamnă neapărat dezvoltare – citește un articol care dezvoltă acest lucru, cu exemple clare din istoria economică recentă.

            Pentru ca o națiune să se dezvolte, ea trebuie să investească în cercetare, în acele ramuri ale economiei în care produsele se prelucrează. Nu resursele naturale sunt cele care atrag dezvoltarea societății, ci dezvoltarea capitalului uman. Uite, de exemplu, la Japonia – fără resurse minerale, a devenit a doua economie a lumii.

            În același timp, majoritatea țărilor recunoscute pentru exploatarea resurselor minerale sunt din categoria țărilor din lumea a 3-a.

            Exemplul acesta de la nivel macro, global, se transpune și la nivel micro, la nivelul unei localități. Câte localități miniere de pe glob știi tu care s-au descurcat mai bine după închiderea unei mine decât înainte de deschiderea ei?

        • Hai ca-ti zic eu cine sunt analistii care au zis ca primim 56%: unul singur, Ovidiu Nicolescu, cumparat de RMGC. Si a mai zis-o si Ionel Blanculescu (Spagulescu). Eu zic ca luam nu 56%, eu zic ca luam 156% din acest minunat proiect de exploatare a bogatiilor subsolului pentru dezvoltarea multilaterala a economiei socialiste, la orase si sate.

  6. Parteneirat? Ce parteneriat? De câteva procente amărâte? Adicâ, eu dacă am apă la mine în curte și te chem pe tine s-o scoți din fântână, eu trebuie să mă milogesc la tine ca să primesc minim 6% din profit? Frate, nu sunteți întregi la minte! Pentru ce zăcăminte se află acolo, RMGC ar trebui să ne dea 95% din profit! Asta este, este aurul nostru, nu al roșienilor și nici al lui RMGC! Este acolo sunt zăcămintele noastre! Eu am să mă interesez, pentru că în acest caz, dacă se încep extracțiile, atunci interesul meu în calitate de cetățean, va fi afectat! În concluzie, cineva trebuie să-mi dea mie despăgubiri! Și nu numai pe extracțiile de aur și de argint, ci pe tot ceea ce se extrage de-acolo! Pentru că în contractul dintre RMGC și statul Român este stipulat că prezentul contract de concesionare face obiectul numai pentru extracțiile privind aurul! Celelalte zăcăminte, vor fi luate pe gratis! Voi forați acolo pentru wolfram, nichel și alte metale rare! Nu-i nimic! Totul se va termina anul acesta, și o să vă luați jucăriile și veți pleca cu, coada între picioare!

    • 56% din profituri nu mi se par cateva procente amarate, mai ales ca nu trebuie sa scoatem niciun leu de la buget pentru asta. Si totusi, nu e ca si cum ei vin si scot apa din fantana, nu e un depozit de lingouri sub un strat de pamant. cheltuielile necesare pentru exploatare sunt enorme, dar asta inseamna iar bani in economia tarii noastre. Ca va fi cea mai mare investitie privata din Romania de pana acum.

      • du-te ma in alta parte si exploateaza acolo ce vrei tu. aaaa, nu te iau aia ca esti prea prost. atunci ciocul mic si la munca. si nu mai visa aur, ca nu suntem in california. hai, pa!

      • Măi de unde ai scos tu chestia cu 56% din profit? Voi lucrați cumva pentru RMGC? Eu am acces la documente! Chiar vreți să încep să le public la toată lumea, să vadă procentul real? Statul Român deja are datorii la RMGC și voi spuneți de profit? Măi copii, stați cuminți, că nu știți ce vorbiți! Or fi 90% dintre români proști, dar restul de 5% au ceva în cap! Restul de 5% sunt politicienii, asta ca să nu mă întrebi unde sunt celelalte 5 procente!

        Statul Român nu primește NIMIC! Și când spun nimic, spun pentru că din păcate am acces la documentație! Chiar vrei să vorbesc?

        • Statul roman nu primeste nimic zici? pai si cum, redeventa n-o pui la socoteala? da dividentele, da investitia, dar impactul economic pe care il va avea investitia, dar banii alocati in patrimoniu, dar taxele si impozitele pe care le plateste? pe astea le bagi sub pres?

          • Statul Român nu va primi decât două trei țepe mari și late: 1. Impactul Asupra Mediului! 2. Impactul Economic, deoarece de-acolo se vor extrage sute de miliarde de dolari. Că doar nu investeau acești afaceriști într-o zonă în care investeai câteva zeci de milioane de dolari, ca să extragi tot câteva zeci de milioane de dolari. 3. Impactul asupra monumentelor istorice, pe care acest proiect îl va avea asupra lor! Istoria de la Roșia Montană va fi distrusă!

            P.S. Să-mi spuneți și mie dacă puteți să beți apă dintr-un lac plin de cianuri, sau dacă puteți pescui dintr-un asemenea lac! Măcar la asta să vă gândiți!

            Oricum, de ce mă mai cert cu voi? Acest popor își merită soarta! Dacă voi ca români susțineți ceva din care Statul Român nu va avea decât de pierdut, atunci vă doresc PACE ȘI LINIȘTE!

        • e lucru stiut ca Minvest s=a imprumutat la ultima majorare de capital, dar suma imprumutata e foarte mica pe langa cat urmeaza sa primeasca prin dividende, deci se stinge rapid aceasta datorie. Iar aia 56% au fost calculati de analisti economici, cu redeventa pe care o primim, dividende si fiscalitati, taxe, impozite, contributii, etc… Doar ca asta e doar ce intra la buget, in economie intra mai mult, in economie o sa se resimta fiecare leu cheltuit de RMGc

    • Nu are rost să povesteşti cu ei pentru că doar or să înşire procente inventate şi argumente ezoterice cum că proiectul e bun şi câştigăm din el stând cu mâinile în sân, deşi toată lumea ştie că vom fi jecmăniţi şi exploataţi în ultimul hal dacă guvernul bate palma cu această companie criminală. Argumentele nu au niciun sens, vor fi înconjurate şi cosmetizate cu minciuni. Doar le justifici salariile. Lasă-i să povesteacă între ei.

  7. Dezavantajele principale ale exploatării la suprafaţă a aurului: aurul este amestecat cu metale cu grad ridicat de toxicitate, posibil chiar uraniu. Efectele: pe o rază de 70 de km., gazele se vor împrăştia cu iuţeală, poluarea va distruge aproape tot. Bolile se vor înmulţi, pomii nu vor mai da fructe, animalele vor avea de suferit. Adio turism montan şi agrar! Proiectul va otrăvi Apusenii. În 10-15 ani, nu va mai rămâne nimic. Se termină şi aurul şi se termină pentru totdeauna cu acest colţ paradisiac de ţară. Vom rămâne doar cu o mare zonă distrusă. Cum facem cu pădurea ţării, aşa facem şi cu aurul: ne vindem pe nimic.

    • Exploatare la suprafata a aurului a fost la Rosia Montana si pana in 2006, nu s-a intamplat ce ai spus tu. Poluarea lasata de stat (pe langa gropile in pamant lasate de izbeliste) e legata de formarea de ape acide, din cauza ca exploatarea a fost inchisa necorespunzator, au lasat haldele de steril netratate. dar poluarea aia va fi remediata dupa ce incepe proiectul celor de la RMGC.

      • Tocmai ai confirmat ce scrie Aurel, și anume că exploatarea la suprafață a aurului este poluantă. Tratarea apelor trebuie făcută tocmai pentru că ele sunt poluate. Și rămân poluate nu numai pe durata exploatării, ci sute de ani după închiderea minei. Vezi ce zice chiar RMGC de nevoia de tratare a apelor.
        În privința poluării aerului, nu am găsit nimic la RMGC despre măsuri de contracarare. Și nici nu văd ce s-ar putea face cu aerul care este poluat de substanțele chimice nocive evaporate dintr-un lac cu suprafața de 60 de hectare.
        PS: Uite ce se zice despre efectele exploatării la suprafață de până în 2006: „În cursurile de apă din Roşia Montană, depaşirile limitelor legale pentru substanţe chimice sunt foarte mari, astfel de 3 ori pentru cadmiu, 3,4 ori pentru arsen, 64 de ori pentru fier si de 110 ori pentru zinc” (de pe site-ul RMGC)

        • Exploatarea la suprafata in conditii necorespunzatoare lasa poluare, daca nu e inchisa cum trebuie. tocmai de aia cei de la RMGc o sa investeasca in reecologizare. Sau dumneata consideri ca acele depasiri pe care le-ai citat trebuie sa ramana?

          • Eu nu zic deloc că poluarea apei trebuie să rămână. Dar nici nu vreau să fie înlocuite cu poluarea aerului.

            Uite ce propune RMGC în loc: 134,2 kg de cianură se vor emite în aer în fiecare zi, până la un total de 783 de tone de cianură în aer pe toată durata de viață a minei.

  8. @ Anda : Esti funny, sorry, poate naiva ori KGB-ista. Statul ar fi “exploatat” asa cum a “exploatat” tot ceea ce a existat in industria romaneasca prin rahatul numit MAREA PRIVATIZARE! Same shit, different faces.

  9. Superb reportaj de atmosfera, Camelia! Si atat de intim tonul tau, incat am simtit ca sunt acolo, si imi vine sa il imbratisez si eu pe rosian. Cred ca articolul tau face mai mult decat 50 de emisiuni mincinoase platite de RMGC. Sper sa fie promovat asa cum merita si sa ajunga si la sceptici si indecisi.

  10. @Valentin afla de normele europene care sunt cele mai stricte din lume si asigura riscuri minime pentru mediu. Si afla si ca la Rosia Montana statul a lasat poluare, care va fi curatata dupa ce incepe proiectul celor de la RMGC. Impactul economic am zis si mai sus. Dar va avea si impact asupra monumentelor istorice, ca vor reabilita elementele de patrimoniu din localitate, case, galerii romane, toate astea stau sa cada deocamdata. PS: Spune-mi si mie cum poti sa spui ca un iaz unde concentratia de cianuri va fi de maxim 5 parti per milion, adica jumatate din maximul acceptat de UE e un “lac plin cu cianuri”. Si mai spune-mi si mie, chiar in conditiile astea, de ce ar bea cineva de acolo vreodata? De fapt cine bea vreodata direct din orice lac? Nici macar din cele de acumulare cu apa potabila. Si de unde pesti in iazul de decantare? O sa zboare acolo?

    • Păi de ce stau să cadă clădirile de patrimoniu aflate în proprietatea RMGC? Este obligația lor legală să le întrețină. Iar dacă ar renunța la 2 zile de publicitate lacrimogenă la TV, ar avea și banii pentru renovarea unei case.

  11. Măi, pe mine nu mă convingeți! Cât despre lacuri, eu întrebam despre apele din jur! Sau voi nu ați auzit de vapori și alte chestii dintr-astea interesante. Cianura de-acolo va fi în cantitate enormă, vor fi vapori care vor distruge mediul! Cât despre … normele europene … ăăă…să-ți zic eu cum stă treaba?

    De ce ar bea cineva apă din zonă? Să-ți aduc aminte că fiecare se poate plimba pe unde vrea și bea apă de unde vor mușchii lui?

    Dar eu nu-mi mai bat capul cu voi! Eu aștept…EFECTELE care se vor vedea în câțiva ani! P.S. Ne putem întâlni după aceea la o bere pe un morman de cadavre, victime ale mediului înconjurător.

    Voi îmi dați aceste răspunsuri nu ca să mă convingeți pe mine, ci pentru că întrebările mele deranjează, și deranjează!!!

    UPS! Ce-ar fi să se scoale toți românii și să zică: ”Numai vrem ca RMGC să extragă nimic de-aici.” Oare cum ați reacționa? Dar pe asta se mizează, pe prostia, și indolența acestui popor!

    Din partea mea, puteți să forați în toată România. Eu de bine de rău îmi iau notebook-ul și mă car de-aici! Dar îmi este milă de bieții proști care pun botul la orice! Asta este buba, care mă deranjează!

    Din păcate eu am văzut cum arată o zonă unde s-au folosit cianuri privind extracția aurului! Nu a fost deloc plăcut ceea ce am văzut!

    • asteapta efectele de care zici tu mult si bine, noi, cei carora ne-a mai ramas si ceva ratiune, o sa asteptam cuminti efectele pozitive in economie.

      • Tu ești plătit de către RMGC, mult și bine! Să-ți dau și numele de familie? Asta ca în cazul în care acest proiect se va dovedi un eșec, să știe lumea la cine să se ducă acasă.

        M-am săturat de oameni ca tine. Apropo ai citit efectele initiumului pe care Monsanto îl folosește ca îngrășământ pentru cereale? Normal că nu!

        Un Goyim nu știe nimic! Asta sunteți, niște GOYIMI, și vă meritați soarta!

      • Efectele pozitive în economie ale mineritului sunt următoarele:
        1. Exploatarea resurselor naturale creează instabilitate economică.
        2. Banii generaţi la bugetul de stat din exploatarea resurselor au şanse mici să genereze bunăstare pentru cetăţenii de rând.
        3. Mineritul are impact mic asupra economiilor locale, şi de cele mai multe ori sfârşeşte prin a le amaneta viitorul.
        Bineînțeles, aceasta este părerea unui economist de la Banca Mondială, nu se compară expertiza lui cu cea a specialiștilor plătiți de RMGC.

    • ok, poti sa astepti. dar sa nu te prefaci surprins cand o sa vezi ca au reecologizat zona, cand nu o sa mai vezi mizeria lasata de stat, cand o sa vezi elementele de patrimoniu in stare buna.

  12. si eu as zice ca tonul este atat de intim incat o parere atat de subiectiva nu inseamna neaparat si realitatea. omul asta vede lucrurile intr-un anumit mod, dar el o singura voce din tot satul ala. asta pe langa inflorituri specifice stilului jurnalistic.

    • Da, o singură voce, dar una care spune adevărul – adevărul propriu, subiectiv, într-adevăr, dar adevăr. Având în vedere faptul că nu se poate spune despre acest om că a fost plătit pentru această opinie, eu aș crede că adevărul său este mai apropiat de realitate decât cerșetoria din prime time de la TV a celor plătiți de RMGC.

      • o singura voce pentru ca celelalte spun ca vor sa inceapa proiectul. Dar asta nu o sa vezi niciodata aici. Apropos, domnule Mihai Papuc, de ce aplicati dublu standard? ori toti rosienii au adevaruri subiective la fel de valoroase, ori niciunul. Ori toti rosienii pornesc de la premiza de nevinovatie, ori niciunul. desi nu stiu de ce crezi ca ar trebui cineva sa minta despre situatia grea de la televizor cand in realitate somajul e la cote record si saracia la fel. dar am observat ca cei contra tot timpul aplica standarde duble, ceea ce duce la un rezultat evident eronat.

        • Câți bani a primit anonimul din articol? Eu cred că niciun ban.

          Câți bani au primit actorii RMGC? Eu cred că ceva mai mulți.

          Uite ce zice un om care nu e contra, deci nu aplică standarde duble, după cum afirmi:

          „Nu sunt în măsură să trag o concluzie economică sau ecologică în legătură cu Roşia Montană. Pot, în schimb, să trag una logică: când cineva cheltuieşte aur cu tona, ani de zile, pentru a te convinge public că vrea să-ţi facă un mare bine, ţie, nu lui, mai mult ca sigur te aşteaptă un rău pe măsură.

          • Imi place ca din nou e acuzatia cu platit, extinsa si asupra oamenilor din reclame si parca vad ca in curand asupra intregii localitati si de ce nu, a intregii lumi. legat de citat …si inainte exista o campanie orientata impotriva unei singure companii care incerca sa convinga minerii ca mineritul e rau. Din pacate (pentru “salvatori”) nu le-a iesit. Si totusi nu vad care e problema, ca cei de la RMGC nu cheltuiesc numai cu publicitate, cheltuiesc foarte mult si cu investitii in patrimoniu. Au facut cea mai mare cercetare arheologica din tara noastra de pana acum, au reabilitat mai multe case de patrimoniu. groaznic, asa-i?

          • De ce lauzi RMGC, pentru că își îndeplinește obligațiile legale, de proprietar, pentru anumite case de patrimoniu? Din nou, nu ne face o favoare, ci e obligată.

            Partea proastă este că nu își respectă această obligație pentru toate casele monumente istorice pe care le au în proprietate. De ce nu se aplică măsurile legale în acest caz? Dacă Papuc ar avea o casă monument istoric și ar lăsa-o în paragină, primăria l-ar amenda. Așa, RMGC poate să le lase pradă ploilor și vânturilor și primăria îi felicită.

  13. Adevarul este ca RMGC nu e iubit de aproape nimeni. Deasemenea, sunt atat de ilegali incat pierd procese cu Alburnus Maior, Greenpeace si altii pe banda rulanta. Cu tot efortul lor de lobby in noul guvern Ungureanu-RMGC-Monsanto, se vor alege cu zero barat. Si-au pus toata tara in cap cu marsavia lor si vor pleca si cu coada intre picioare si cu un sut in fund.. rectiliniu pana la Frank Timis.
    Ah.. si sloganul “Jos Somajul!” este pur si simplu EPIC!!!

  14. In orice exploatere miniera exista mai multe minerale nu doar unul sau doua, conteaza doar cantitatea, si da aurul la rosia mantana este minoritar din punct de vedere al cantitatii, restul metalelor sunt mult mai multe.
    Si daca sapi in curte acasa la 100 m adancime gasesti mai multe metale decat declara astia oficial de la RMG

    • Pai sapa in curte atunci. Aia de la RMGC au spus ca acolo se gaseste doar aur si argint in cantitati exploatabile si au spus asta in urma unor ani de zile de explorari si a multi bani cheltuiti in acest sens. Nu au spus-o pe baza unor banuieli

    • una e mineralul alta e metalul. minerale gasesti si in apa nu numai in pamant. si vad ca unu zice ca sunt multe altu zice ca sunt in cantitati mari. poate va si hotarati .

  15. Atunci cand nu va mai ramane nimic,ve-ti realiza ca nu o sa puteti manca bani si o sa beti cianura!Imi pare rau de tine Sorine!Ai vinde-o si pe mama ta pentru bani!

    • aurel, in primul rand nu ai niciun drept sa vorbesti despre mama mea, e de-a dreptul josnic. In al doilea rand, mai degraba mananci aurul de sub pamant, sau ce?

  16. @sorin : Mai ai frati pe acasa ??? Vad ca ai sustinatori la fel ca tine de ”destepti”, dar frati mai ai ??
    La scoala ati fost, sau ati chiulit ???
    Noroc au escrocii cu acest procent de 90%.
    Sunteti cam multi..si mereu respectati zicala pur romaneasca :
    ”Prostul nu e prost destul, daca nu e si fudul ”
    Sa traiti bine !… ca oricum nu stiti de ce..

  17. Acolo slujea un preot greco-catolic care era impotriva RMGC, acum a venit unul nou care e favorabil cianurarii zonei. Autoritatile bisericesti de la Cluj, de unde e popa asta nou, despre care am auzit ca e un ciudat (epileptic) si un nesatul si el, si nevasta-sa, chiar nu au nimic de spus? Catolicii din Ardeal erau, parinte Crihalmeanu, speciali prin verticalitate, prin eroism, prin martiraj. Nu va lasati cumparati acum!

  18. @kilroy: Cred ca ai dreptate, pt.ca tot circula vorba.. precum ca, se tine si cu dintii de fotoliul de presedinte, pt. a semna demararea proiectului, asa cum probabil a promis.
    Basescu a imprumutat si si va mai imprumuta bani de la FMI, caruia ii platim si dobanzi imense(raportat la sume) si FMI-ul ne impune sa exportam preferential(cui doresc ei) energie electrica la cel mai mic pret, iar populatia(noi cei multi si prosti), deja impovarata de taierile salariale, taxele cele mai mari si mai multe, sa beneficieze de energia electrica cea mai scumpa.
    Smecheri, destepti, constienti ca vorbesc/trateaza cu proststi DE SUUUSSS…PANA JOS.

    • Ce intentioneaza a spus clar si in ultimul discurs – minerit (exista un singur proiect care il intereseaza), sa cumparam avioane americane (chiar daca avioanele suedeze sunt mai ieftine, mai moderne, upgradabile si producatorul ofera si offset) si sa privatizeze tot ce se mai poate. Ma intreb la cate miliarde de euro se va opri.

  19. O sava vindeti aurul la fier vechi ,colonistilor elitisti mondiali , care deja fac bani buni oferind bani imprumut de camatarie statului-RUSINICAAA..

  20. Rosieni, de ce nu strangeti toata comunitatea ca sa-i dati afara pe cei de la RMGC? Ei stau acolo cu permisiunea voastra. Uniti-va daca vreti sa rezolvati ceva! Pana nu e prea tarziu! Lasa pita deocamdata, daca esti nemultumit!

    • poate pentru ca nu vor. omul asta zice ca nu-i e drag rmgc-ul pentru ca trebuie sa isi castige pita de le ei, asta nu inseamna ca toti gandesc asa. rmgc-ul a ajutat si ajuta destul de mult comunitatea de acolo si nu doar cu locuri de munca.

      • Am două întrebări și un citat care îmi place și pe care l-am mai postat în vreo două comentarii de până acum:

        – cât investește RMGC în ajutorul oferit comunității?

        – cât investește RMGC în campania de publicitate?

        – citatul: „când cineva cheltuieşte aur cu tona, ani de zile, pentru a te convinge public că vrea să-ţi facă un mare bine, ţie, nu lui, mai mult ca sigur te aşteaptă un rău pe măsură.”

        • domnule Papuc, cand cineva se opune exclusiv unei companii comerciale, ignorand restul exploatarilor de suprafata din tara (daca asta ar fi problema) sau ignorand restul exploatarilor cu cianuri (daca asta ar fi problema) cum se cheama? Se cheama ca se opune unei singure companii, iar sa spui ca faci asta dezinteresat e o Ipocrizie. Asta-i campania “salvati” Rosia Montana. Care nu investeste nimic in ajutorul oferit comunitatii, adica nimic, spre deosebire de RMGC. Care nici macar nu lucreaza spre interesul declarat al comunitatii, spre deosebire de RMGC. Dar aici intervine salvarea cu forta, care e o Ipocrizie si mai mare. E atat de mare incat sunt convins ca e unica in lume.

          • Nu se opune nimeni unei companii pentru că nu le plac inițialele sau înregistrarea acționarului majoritar în Barbados (bine, ăsta nu e chiar un aspect care să scoată în evidență seriozitatea firmei).

            Dar uite niște aspecte – rog a fi corectat dacă greșesc pe undeva:

            – a fost propus inițial de un anume domn Frank Timiș, experiență 0 în minerit;

            – RMGC este o firmă nou creată, cu experiență 0 în minerit;

            – acționarul principal – Gabriel Resources – experiență 0 în minerit.

            Cu toate aceste date (RMGC = experiență 0 în minerit), ei vor să facă cea mai mare mină de aur din Europa (dacă nu și din lume), în care s-ar folosi de 13 ori mai multă cianură decât totalul folosit acum în Europa, care prevede crearea unui lac de steril și cianuri cu un baraj mai mare decât cel de la Vidraru.

            În afacerea asta, România pierde sigur:
            – patru munți (dinamitați)
            – o vale (umplută cu steril și cianuri)
            – o serie de vestigii istorice vechi chiar și de 2000 de ani
            – tot aurul din subsol
            Iar de câștigat câștigă… păi câștigă ceea ce promite Gabriel Resources, nu? Rămâne de văzut…

            De partea cealaltă, Gabriel Resources câștigă ce rămâne din scăderea costurilor de producție din:
            – minim 44% (estimarea RMGC) din aurul și argintul nostru;
            – 100% din toate celelalte minerale de acolo.
            Iar de pierdut are:
            – un sediu pe undeva prin Barbados (poate să fie și o garsonieră, sau poate chiar numai o căsuță poștală, nu știu cum or fi legile pe acolo)
            – capitalul strâns la bursa canadiană prin faptul că au afirmat că dețin licența de exploatare a aurului de la Roșia Montană .

            Deci cum se cheamă cei care ignoră toate aceste „detalii minore” care zic multe despre credibilitatea proiectului și a companiei părinte și propovăduiesc sus și tare cum o să curgă lapte și miere în România, dar numai după ce servim porția de cianuri?

  21. Pingback: Recomandari link-uri | Roxy's blog

  22. @Simona: tu, practic, ii condamni la moarte. cum sa renunte la pita, ce altceva sa manance, cu ce sa supravietuiasca dintr-un venit de 6ron/zi? Tocmai ca rosienii vor acest proiect, pt ca asta ii poate salva, nu vrea niciunul sa renunte la sansa de a-i fi mai bine.

    • Condamnarea este dată de administrația locală sponsorizată puternic de RMGC, care a decis că altă activitate economică decât proiectul cu cianuri nu este permis în Roșia Montană.
      În ciuda eforturilor susținute ale RMGC, șansele Roșiei Montane de dezvoltare fără cianuri încă există – citiți, de exemplu, o analiză privind alternativele de dezvoltare ale localității, prin comparație cu localitățile din apropiere, unele chiar foste localități miniere, care s-au dezvoltat foarte mult în ultimii ani.

      • ce condamnare? daca nu se pot face alte activitati economice in localitate, cum de exista pensiuni? cum de eixsta magazine? sa fim seriosi acum, asta cu condamnarea data de administratia locala e o bucata din mitologia creata in jurul proiectului astuia de cei care se opun. dar e interesant cand nu ai suficiente argumente sa iti sustii cauza si e nevoie sa le inventezi…

          • mai sunt, o sa le observi cand o sa mergi. Dar parca spuneai ca alta activitate nu e permisa. Ce ai spus tu acolo pare o activitate economica. Si ai mai dat cateva exemple si in alt comentariu. Practic te-ai contrazis singur.

          • Dacă am înțeles eu bine, regimul mono-industrial este prevăzut pentru cca 90% din teritoriul construit al localității (deci nu câmpurile), iar proprietarul hostelului a avut norocul să fie în cei 10% care au scăpat.

  23. @Norica: nu se lasa nimeni cumparat daca sustine un parteneriat public-privat, care e benefic acelei comunitati. Cred ca doar in Romania, asemenea parteneriate, de bun augur in alte tari, sunt vazute rau. Poate ar fi cazul sa ne maturizam in gandire, zic.

    • Despre beneficiile mineritului asupra comunității vorbește un studiu privind realizat în Waihi, Noua Zeelandă. Pentru cei care nu au auzit de localitate, acolo este o mină de aur care a fost oferită ca exemplu de către RMGC.
      Printre efectele „benefice” pentru comunitate reliefate de acest studiu sociologic se numără:
      – ponderea populației de peste 65 de ani aproape dublă față de regiunea Waikato, din care face parte localitatea minieră (21,8% față de 12,4%);
      – cupluri fără copii 45,3% în localitate, 40,9% în regiune;
      – cuplurile cu copii 30,5% în localitate, 40,8% în regiune;
      – familiile mono-parentale cu copii 24,5% în localitate față de 18,3% în regiune;
      salariile medii din localitate sunt mult mai mici decât mediile regionale;
      – ponderea populației educate din localitate este mai mică decât în regiune;
      numărul total al asistaților social (persoane teoretic apte de muncă, așadar fără a lua în calcul copiii și pensionarii) este de 1318 (din 2530 – mai mult de jumătate!) în Waihi, față de 665 (din 2319) în Paeroa, o localitate învecinată.

      În urma observării directe a „efectelor benefice” ale mineritului, Noua Zeelandă a preferat să lase neexploatate zăcăminte de 6 – 7 ori mai mari decât cele de la Roșia Montană. Și uite așa, RMGC a ajuns la noi să ne propovăduiască efectele benefice ale mineritului cu cianuri pentru comunitate și economie.

  24. @Anda si celelalte ”tize” privind parerile despre Rosia M:
    ”Daca sa vorbesti nu stii, nici sa taci nu stii ??”
    Mergeti la cratita si la barfa in cartier… acolo este locul vostru.
    Noroc mare ca PROSTIA nu doare… numai asa sunteti fericite..

    • Dacă ai ceva de răspuns la afirmațiile lor, ai putea să o faci civilizat. Dacă susții un set de idei opuse față de cele susținute de ele, prin asemenea atitudine nu faci altceva decât să le dai lor dreptate.

  25. @Mihai Papuc: mersi, Mihai, ca-mi iei apararea. Eu cred in libertatea de exprimare a tuturor, indiferent de sex. Si eu am vorbit civilizat, plus corect romaneste. Dar am vazut ca numai cei care se dau ecologisti apeleaza la injurii, atunci cand nu au argumente sa contracareze opiniile pro proiect. E absolut normal sa existe si romani care-s de acord cu proiectul, pentru ca este singurul care a venit cu solutii concrete pentru salvarea Rosiei Montana.

    • Aici trebuie să te contrazic: proiectul minei cu cianuri nu este singura soluție concretă pentru salvarea localității. Uite, de exemplu, comuna Râmeț, localitate aflată la cca. 30 de km. de Roșia Montană, în care turismul s-a dezvoltat foarte mult. Și ei nu au obiectivele turistice din Roșia Montană, nici ca număr și nici ca importanță.

      Diferența este că la Râmeț autoritățile locale s-au implicat în atragerea investițiilor, pe când la Roșia autoritățile nu vor altceva decât banii și proiectul RMGC.

      • “turism” nu e o solutie concreta. Si totusi, aia de la RMGC o sa investeasca si in patrimoniu, si in reecologizare, si in infrastructura, adica o sa fie chiar posibil turismul acolo, nu doar o zicala. Atunci, care e problema?

        • Ce anume îi lipsește turismului ca să fie o soluție concretă? Patru munți dinamitați și un lac de cianuri?

          Că RMGC-ul vorbește tot de turism la Roșia Montană, dar, bineînțeles, punctul lor de vedere este că turistului nu îi place la aer curat, ci va veni să respire parte din cele 134,2 kg de cianură care se vor emite în aer în fiecare zi.

          • investitiile in infrastructura, in patrimoniu si in mediu. Adica curatarea poluarii existente. Adica casele care nu sunt reabilitate. Adica drumuri cu care sa ajungi acolo, canalizare, tot ce trebuie. Iar daca lucrurile astea vin din bani privati, e un lucru bun oricum ai lua-o. desigur, in afara de cazul in care te opui numai asa, de dragul de a te opune, caz in care ai spune ceva de genul “da’ la ce au nevoie de drumuri oamenii de acolo”? Cum a fost si aia cu barajul de mai jos.

      • @mihai, zici ca la Ramet turismul s-a dezvoltat. hai sa punem “se”-ul asta pe seama cuiva. cine mai exact a dezvoltat localitatea din punct de vedere turistic? ca pentru a face lucrul asta ai nevoie de niste bani cu care sa incepi. si e clar ca banii astia, in privinta rosiei montane, nu or sa vina de la rosieni din moment ce ei inca duc lipsa de locuri de munca, e clar ca nu o sa vina nici din partea statului, el obisnuieste sa nu se prea implice cand vine vorba de dat bani. si-atunci de ce sa nu dezvolte turismul cu banii rmgc-ului?

        • „se”-ul de la Râmeț îl reprezintă locuitorii. Care nu au pornit de la bani picați din cer sau veniți de la cine știe ce companie de aiurea, ci au muncit și au dezvoltat afaceri.

          Același gen de afaceri pe care îl dezvoltă, de altfel, Andrei Gruber-Bizzy, Eugen David sau Remus Cenuşă chiar în Roșia Montană.

          Atât în Râmeț cât și în Roșia Montană s-au găsit întreprinzători. Diferența este că la Râmeț ei au fost sprijiniți de autoritățile locale, pe când la Roșia Montană au fost marginalizați, pentru că ei nu se încadrează în peisajul cu cianuri sponsorizat de RMGC.

          • si in rosia oamenii ar putea sa munceasca, daca ar avea ce. nu poti sa ii faci pe toti apicultori. iar ca sa se dezvolte turismul de undeva tot trebuie sa se inceapa. si din moment ce exista solutia cu rmgc-ul de ce trebuie neaparat sa fie data la o parte?

          • Pentru că „soluția” este de fapt calea spre ștergerea acestei localități de pe hartă, împreună cu o bună bucată din Apuseni, cu o istorie de mii de ani.

            Dacă azi s-ar goli Roșia Montană și nimeni n-ar mai face nimic acolo, peste 100 de ani nepoții noștri ar găsi locuri frumoase și vestigii istorice.
            În schimb, dacă s-ar începe exploatarea, peste 100 de ani acolo ar găsi un lac imens cu cianuri, metale grele și steril.

          • @Mihai Papuc de ce sa golesti localitatea? Cine o sa faca asta? e populata de 2000 de ani, de ce sa nu se continue existenta ei? Iar avand in vedere starea actuala a vestigiilor, de ce sa le lasi sa se degradeze in continuare cand pot sa investeasca cei de la RMGC pentru reabilitare si conservare? Ca altfel peste 100 de ani ar fi doar ruine. Iar cu “lac imens de cianuri” din nou, e irational sa spui asta. Concentratie INFIMA. Mai degraba se goleste localitatea daca nu se porneste proiectul minier

  26. @MP-com de la 14-38: si la Rosia Montana e vorba de venituri medie mai mici decat mediile regionale. Aici,am inteles ca venitul mediu e de 180 lei/luna. Iar in legatura cu mineritul cu cianuri, nu inteleg de ce inca ti-e teama de el cand si la RM si in alte parti ale tarii e folosit de mai bine de 50 de ani. Acum, cianurile o sa fie folosite in cea mai moderna tehnologie de exploatare a aurului, de ce ar trebui sa ne temem?

      • Iar cei de la Comisia Europeana au declarat ca nu exista motive pentru interzicerea cianurilor, ca procedeul este sigur tocmai datorita normelor extrem de stricte. Asta ar insemna sa duci povestea pana la capat.

        • „Interdicţia generală a utilizării cianurii în minerit ar implica închiderea minelor existente (…), lucru care ar afecta numărul de locuri de muncă” – din comunicatul CE remis Mediafax.

          Cealaltă fațetă a problemei: Germania, pilon al UE și cu un cuvânt greu de spus în Comisia Europeană, este cel mai mare producător de cianură din Europa. Iar cum ei nu deschid mine, au nevoie și de o piață de desfacere. Iar cu proiectul RMGC, afacerile producătorilor de cianură ar crește cu de 14 ori!

          Parlamentul European îi reprezintă pe toți cetățenii UE. Comisia Europeană dovedește tot mai mult că reprezintă mai degrabă grupurile de lobby – un exemplu actual este ACTA, semnat recent de CE. Din fericire, în acest caz ultimul cuvânt aparține Parlamentului European.

          • dar nu ai citat tot, la fel spuneau ca interzicerea cianurilor in minerit nu ar aduce vreun plus mediului pentru ca normele actuale sunt extrem de stricte. Si la fel, nu ai spus ca cei de la Comisia Europeana au Directorat General de Mediu, unde sunt experti, specialisti. Iar specialistii au spus ca mineritul cu cianuri e sigur, nu politicienii

          • @Mihai Papuc nu stiam ca o sa se faca o centrala atomo-electrica la Rosia Montana. dar oare cea de la Cernavoda cum se compara? :))

          • Comparația mea este adecvată, pentru că în ambele situații s-au făcut niște studii privind riscurile, în care s-au calculat niște probabilitățile asociate unor evenimente catastrofale.

            Conform calculelor reputaților specialiști japonezi, centrala a fost considerată foarte sigură. Tot așa a fost considerat barajul RMGC de către specialiștii norvegieni.

            Numai că specialiștii japonezi nu au luat în considerare toți factorii importanți, toate riscurile posibile. La fel cum este posibil să fi scăpat anumite lucruri și specialiștii norvegieni, sau cei de la CE.

            Iar dimensiunile gigantice ale proiectului (cel mai mare din lume, cred), cantitatea imensă de cianuri (13 x totalul de cianură din Europa), cantitatea imensă de steril și metale grele rezultate, transformă orice posibilă eroare umană din calcule într-o catastrofă.

            Dacă vrei tu, poți să pui și centrala de la Cernavodă sau toate centralele nucleare – nu degeaba vor mai mulți europeni, și nu numai, să înceapă închiderea lor.

            Să nu uit de un aspect foarte important: toate aceste pericole se mențin nu pentru 16 ani, cât durează și produce exploatarea, ci pentru sute de ani.

          • nu ai cum sa compari complexitatea unui baraj cu complexitatea unei centrale nucleare. Si in Romania nu se intampla simultan cutremure de peste 9 grade si tsunami-uri oceanice. Iar canitatea aia de cianura se neutralizeaza. De aia “pericolele” nu se mentin pe sute de ani.

          • Să zicem că te cred pe tine și basmele RMGC, care afirmă că vor neutraliza cianura mai a naibii decât o face oricine din Europa, dar printr-o metodă pe care nu o știu încă, ci o vor determina pe viitor.

            Dar cum rămâne cu tot sterilul și metalele grele? Alea când se mai neutralizează și cum?

  27. Nu mai daţi a pă la moară dronelor RMGC. Nu vor argumente. La fiecare argument vor răspunde cu nişte texte slabe de propagandă în genul celor de mai sus.

  28. “Păi io cu capu’ meu de ţăran stau şi întreb aşa: cum, Doamne iartă-mă, pot să spună că îi de interes public, când statul nu are 51% participaţie? Unde îi interesu’ public? Unde îi statu’? În MinVest, cu 20 şi nici atâta la sută? Ăştia-s nebuni?”.”

    Magistral.

    • interesul statului nu sunt doar in dividente. mai exista si redevente, mai sunt locurile de munca, investitia de sute de milioane de dolari, taxele si impozitele ce vor fi platite de companie, plus toate celelalte industrii sau companii care or sa se dezvolte odata ce se deschide mina si se pune lumea pe treaba. castigul exista.

      • Omul zicea foarte corect că o afacere privată nu are cum să fie de interes public. Că așa, orice afacere aduce bani și impozite la stat.

        De exemplu, Dacia aduce mult mai mulți bani la buget decât promite RMGC, și tot nu e de interes public.

  29. Ca o placa stricata, argumentele angajatilor RMGC prezenti pe acest distins site sunt urmatoarele:
    – 56%, procentul din totalul beneficiilor care ne revine noua; asa au zis analisti de renume mondial (adica unul singur, cumparat de RMGC); fals, e un wishful-thinking combinat cu best-case-scenario.
    – RMGC o sa faca o super re-ecologizare, fiindca asa scrie in contract; care contract? licenta de exploatare o tin la secret; ce au de ascuns?
    – Oamenii aceia au nevoie de locuri de munca, somajul e la cote alarmante; de fapt, in Romania sunt zone mult mai afectate de somaj, hai sa taiem toate padurile din zonele alea ca sa eradicam somajul.
    – Romania are nevoie de acel aur. Fals. Romania poate trai mult si bine fara acel aur, daca avea nevoie maxima de el atunci era o criza atat de mare, incat ne omoram intre noi pentru mancare.

    • nu inteleg, ce e asa de greu de priceput ca reecologizarea tine de NORMELE europene? normele de mediu care se aplica si in tara noastra? Tot de norme tine si garantia financiara de mediu. Legat de profit, ce e wishful thinking? ca RMGC o sa aiba profit? Pai daca nu are, investitorii nu primesc nimic, de aia se fac afacerile, pentru profit. Chiar nu inteleg nevoia asta de opunere orbeasca. Macar priveste lucrurile obiectiv. Iar legat de somaj, nu stiu, poate or fi localitati cu somaj 100%, in Rosia e de vreo 80%, dar asta nu inseamna ca daca nu apare un proiect miraculos care sa angajeze intreaga populatie sa nu facem nimic. E o chestie de o absurditate maxima.

      • Dar cine zice să nu se facă nimic la Roșia Montană? Cine îi oprește pe roșieni să urmeze exemplul vecinilor de peste dealuri de la Râmeț – fostă localitate minieră, care s-a dezvoltat extraordinar în ultima vreme. Până la urmă, la Roșia Montană sunt chiar mai multe locuri și lucruri de văzut – atât cadrul natural, cât mai ales obiectivele de importanță istorică.

        Bineînțeles, pentru o dezvoltare în acest sens, este necesar să se renunțe la catalogarea localității ca fiind mono-industrială. Ce ar avea de pierdut localitatea dacă s-ar renunța la această încadrare?

        • o investitie in patrimoniu de 70 de mil de dolari, locuri de munca pentru o gramada de oameni, ecologizare dupa mina lasata de stat… tind sa cred ca sunt destul de esentiale

        • Dar de ce sa nu se faca acolo ce vor rosienii? De ce sa nu se faca minerit acolo cat inca se mai poate? Nu de alta, dar la urma urmei oamenii de acolo pot sa gandeasca si singuri si inteleg mai bine ce presupune o exploatare miniera (doar s-a extras aur acolo 2000 de ani, pana in 2006) decat cei mai multi oameni.

          • Conform CE, datorită dimensiunilor foarte mari ale proiectului (cea mai mare mină de aur din Europa și din lume, de 13 ori cantitatea totală de cianură folosită în Europa), este necesară inclusiv consultarea vecinilor României.

            De asemenea, resursele minerale nu aparțin celor care dețin terenul de deasupra, ci statului, deci nouă tuturor. Iar mie nu-mi place că o bună parte din AURUL MEU se duce la o companie din Barbados care n-are nicio treabă cu mineritul.

          • de fapt aia e conform unui alt tratat, iar vecinii au fost consultati. Iar resursele minerale apartin intr-adevar statului, motiv pentru care statul primeste mai bine de jumatate din profituri fara sa scoata vreun leu de la buget.

          • Vecinii au fost consultați, au zis că ei se opun categoric, iar România a zis „De fapt nu ne interesează părerea voastră, dar v-am consultat ca să îndeplinim o procedură”.

            Tot așa face și RMGC azi în „consultările” la care sunt obligați, conform legii, după ce au primit sute (dacă nu mii) de obiecții și întrebări privitoare la proiect.

            Această politică dâmbovițeană de „consultări” nu are nicio legătură cu democrația și dialogul. Au văzut-o guvernanții în Piața Universității – acum Boc o vede de la TV, cât de curând tot de acolo o să o vadă și Băse, iar speranța mea e că „minerii” de la Gabriel Resources o vor putea vedea și ei, tot TV, dar de la ei de acasă, din Barbados, în cursul acestui an.

  30. Asa, uitasem de normele europene :)) Problema e ca licenta a fost acordata inainte sa intram in UE. Si e secreta, ceea ce per se este dubios.

    Mai uitasem si de teoria cu profitul, ca daca RMGC nu are profit, investitorii nu primesc nimic din afacere. Asta e din manualul de economie din clasa a XI-a. De parca nu am sti ca peste jumatate din companiile listate la bursa din SUA sunt inregistrate in Delaware, stat cu un regim fiscal prietenos. Transfera profitul acolo fiindca e impozitul mai mic. Evident ca zeii canadieni n-o sa faca asta, ei sunt niste iubitori de Romania.

    • Da’ pot sa fie inregistrati oriunde investitorii, tot trebuie sa plateasca in Romania fiscalitati si tot cand scot profitul pentru ca RMGC e inregistrat in Romania. Pe urma e treaba lor unde il inregistreaza.

      • Există tare multe căi de a „sifona” profitul unei societăți. Uite cazul Necolaiciuc, de exemplu. Iar aici vorbim de o societate (C.F.R.) cu capital de stat, unde există toate hârtiile. Gabriel Resources, acționarul majoritar al RMGC, este înregistrat în Barbados. Dacă apar ceva probleme sau neclarități în justificarea fluxurilor de capital, pun pariu că fiscul românesc poate merge la „Gabi” în insulă să îi verifice hârtiile…

          • Cine controlează cum cheltuie RMGC banii? Un exemplu concret: cine a fost consultat, din partea statului, cu privire la publicitatea afișată la TV sau în presa scrisă?

            Ce putea face statul cu 20% din banii care s-au dus pe contractele de publicitate?

          • @Mihai Papuc sau cine a fost consultat cand au cheltuit sute de milioane de dolari pe explorare, bani care au intrat in economia tarii si s-au si relansat niste companii de cercetare? Sau cine a fost consultat cand au finantat cea mai mare cercetare arheologica din tara? Sau cine a fost consultat cand au decis sa angajeze cateva sute de rosieni de pe acum? Stai putin, astea sunt cheltuieli mult mai mari ca si cele cu publicitatea. Dar stai putin, la fel ca si cele cu publicitatea, banii nu au venit de la stat… Oare asta inseamna ca au venit din afara? Oare asta inseamna ca sunt o injectie de capital in tara? Chiar daca mica pe langa cheltuielile cu proiectul per ansamblu, dar totusi… nici aia nu vor fi bani care sa vina de la bugetul de stat.

          • Conform unei estimări, în anul 2009 RMGC a cheltuit aproape 10 milioane de euro pe publicitate. Iar în 2011 a cheltuit 1 milion numai pentru publicitate în presa scrisă (conform Biroului Român de Audit al Tirajelor).

            Prima campanie publicitară a RMGC a început în 2005. De atunci până în 2012 au trecut peste 6 ani. Dacă în medie a fost cheltuită, să zicem, jumătate din suma estimată pentru 2009, rezultă un total de minim 30 de milioane de euro.

            Cât se cheltuiește pentru activitățile de care zici tu?

          • Asa, si? Ce daca ar fi cheltuit atat cat “estimezi”? Care e problema? Nu inteleg. Iar pe explorari au cheltuit cateva sute de milioane de dolari, pe cercetare arheologica si pe reabilitarea patrimoniului cateva zeci de milioane. Si totusi, ce conteaza? Ca banii, repet, nu au venit din bugetul de stat.

      • Si daca profitul RMGC va fi de 100 de dolari pe an? Asta fiindca va fi transferat catre Gabriel Resourcesc, listat pe bursa canadiana. Ce ne facem atunci cu cei 20% domnule Sorin? As zice eu ce ne facem, dar mi-e ca ma baneaza administratorii…

        • si daca si daca si daca… tot va fi cea mai mare investitie privata din tara noastra de pana acum, tot intra la buget cateva miliarde prin fiscalitati si prin redeventa, tot se vor crea cateva mii de locuri de munca. Dar imi place certitudinea cu care aruni “daca”-urile si “poate”-urile. Eu as zice ca la o asemenea atitudine de daca si poate, daca chiar ai aplica-o in viata reala nu ai mai trece nici strada.

          • @Paul asta cu “4 munti rasi de pe fata pamantului” e o exagerare la fel de mare ca si aia cu “lac plin cu cianuri” cand e vorba de o concentratie infima. In caz ca nu ai observat statul a facut deja niste gauri in pamant la Rosia Montana, iar proiectul celor de la RMGC va prelua acele gauri in pamant. Doar ca la final nu le va lasa de izbeliste, ci le va acoperi.

          • Știu că cei 4 munți ce vor fi dinamitați și lacul cu cianuri, steril și metale grele cât cuprinde sunt exagerări, dar acestea sunt exagerările RMGC, tocmai de aceea mă opun cu înverșunare acestui proiect exagerat.

          • @Mihai Papuc, tocmai ca nu vor fi “dinamitati 4 munti”, nu stiu, uita-te mai bine pe zona proiectului, observa cum se suprapune cu doua gauri existenta. Legat de “lacul de cianuri”, avand in vedere ca va avea o concentratie infima, ar trebui sa iti numesti si cafeaua de dimineata “cana cu cianuri”. Sau marul sa il numesi “sfera de cianuri”.

          • Ce legătură are cafeaua cu cianurile? Asta e o gogoașă scoasă de RMGC și redifuzată nedigerată de marinarul de la Cotroceni – nu există niciun studiu care să afirme că ar exista cianură în cafea. Dacă știi tu vreun studiu, dă un link.

            Despre mere: „Fructul în sine nu conţine substanțe chimice, dar veți descoperi cianură în seminţele mărului. În niciun caz semințele din mere nu ucid, dar cu siguranță nu sunt recomandate.”

            Am făcut și un calcul estimativ: pentru a echivala cantitatea de cianură folosită anual de RMGC (13 mii tone), la producția de mere de anul trecut a României (422 mii tone), ar fi nevoie de vreo 3.000 de ani – detalii despre date și calcule aici.

          • dar in iazul de decantare ajung cianuri doar dupa procesul de neutralizare, adica cea mai mare parte se distrug. De aia o sa fie concentratia infima. De ce nu iei in considerare lucrul asta? Chiar nu inteleg.

          • „Nimic nu se pierde, nimic nu se cîştigă, totul se transformă.”

            Acest principiu enunțat de Lavoisier este de bază în chimie, eu îl învățam prin clasa a VI-a.

            Atunci când tu repeți basmele RMGC și îmi zici despre cianură că „se distruge”, ca să te cred ar trebui să uit că am învățat vreodată chimie.

            Dar poate că felul în care scriu te-a făcut să crezi că nu am ajuns încă prin clasa a VI-a și nu ai vrut să mă încarci cu informații pe care nu le puteam înțelege. Ei bine, te asigur că am habar de câteva elemente de bază din chimie. Dar pentru că nu știu atâtea de multe, lămurește-mi, te rog, două necunoscute din formula de mai jos:

            130.000 tone de NaCN + n tone substanța X = 130.000+n tone sustanța Y

            Care sunt substanțele inofensive X și Y și care este procesul din care rezultă ele?

          • nu stiu, poate ar fi bine sa ii iei la harta pe suedezi sau pe finlandezi sau pe neozeelandezi ca folosesc deja procesul de neutralizare a cianurilor cu succes fara sa scrie mare cine e x si cine e y. sau poate ar trebui sa te interesezi mai bine.

  31. @Paul: procentul ala de 56% a fost calculat de mai multi economisti. Primii care-mi vin in minte sunt Blanculescu si Vladescu. Probabil, o sa-i ataci,ca asa fac ongistii, dar procentul ala poate fi calculat de oricine care stie ca statul ia impozite pe salariu, proprietate, pe profit, pe divident, tva aferent operatiunilor, taxe venite de la toti furnizorii s.a.

    • Profit = venituri – cheltuieli.

      Referitor la cheltuieli: Cine o împiedică pe RMGC (firma românească) să cumpere de la, să zicem, Gabriel Resources (acționarul majoritar), cianura (de exemplu) la preț dublu față de cel al pieței. În felul acesta, profitul RMGC se transferă către Gabriel Resources. Iar în locul cianurii poate fi dinamita, utilajele, costurile de transport, etc., etc.

      Bineînțeles, exemplul meu prezintă o hoție evidentă, de care până și fiscul nostru s-ar prinde. Dar băieții deștepți ai mineritului cu cianuri pot practica multe metode, mult mai subtile, care să conducă profitul în Barbados, acolo unde este înregistrată Gabriel Resources. Și nu știu ca fiscul nostru să aibă vreun birou pe acolo ca să-i poată lua la bani mărunți.

      Așa că aceste calcule ale economiștilor citați de tine sunt egale cu 0. De la calcule și previziuni ale experților în economie a pornit criza din 2008, din care nu am ieși încă, iar de plătit nu au plătit economiștii, ci tot fraierii de noi.

      După cum acei economiști ridică azi din umeri, așa și domnul Blănculescu poate să o facă peste câțiva ani când calculele lui nu se vor adeveri. Că doar nu dă din buzunarul lui diferența.

      Apropo de calculele economiștilor: RMGC a vrut să obțină un împrumut de la Banca Mondială pentru această exploatare. Ai idee de ce le-a fost refuzat, după ce o echipă a studiat proiectul în detaliu?

      • Nu e chiar asa de simplu ca in filme sa faci “profitul” sa dispara. si totusi sugerezi sa nu se mai faca nimic niciodata cu capital din afara tarii? sa se inchida granitele, sa expulzam strainii pentru ca toti “e hoti, dom’le”? Si totusi, e irelevant unde au aia sediul, conteaza doar ca RMGC e inregistrat in Romania. restul e gargara..

        • Eu nu as sugera asta, domnule draga. Dar as sugera desecretizarea licentei de exploatare, dizolvarea RMGC si reconstituirea unei alte societati mixte intre statul roman si Gabriel Resources (sau altii, ca n-or fi ei singurii). Pe baze reale, cu o evaluare justa a acelor minereuri (toate, nu doar Au si Ag) si cu o participatie corecta din partea statului roman. 20% e bataie de joc si o ofensa la adresa mea, ca roman.

          Si sa stii ca nu e simplu sa sifonezi profitul, dar nici prea complicat. Faptul ca GR e inregistrat in Barbados se potriveste manusa.

          • adica o participatie de 20% pentru care nu trebuie sa scoatem niciun leu de la buget e bataie de joc? Iti sugerez sa te uiti la alte exploatari din alte state civilizate, sa vezi ca statul statul ori nu are participatie deloc, ori are participatie pentru care trebuie sa si scoata bani din buget.

          • Pe acest subiect s-a exprimat oficial Academia de Studii Economice:
            „Proiectul Rosia Montana este un caz tipic de activitate principală care nu se bazează pe resurse procesate local şi nu generează nici o activitate economică corelată. Din punct de vedere economic aşadar, pretentia RMGC ca Proiectul va avea un impact pozitiv asupra economiei locale şi naţionale este nerealista.”

            Iar povestea potrivit căreia „nu trebuie să scoatem niciun leu de la buget” este, într-adevăr, o bătaie de joc. La câte „suveniruri” otrăvite ne lasă RMGC după închiderea exploatării, se va plăti mult și bine de la buget pentru a limita distrugerile.

          • de fapt sunt cativa profesori din ASE, nu e pozitia oficiala a intregii institutii. Irelevant. Daca te uiti peste acel studiu il poti demonta cu usurinta, practic au pornit cu concluzia si au mulat datele ca sa “le iasa”, ori asa ceva nu se face… Legat de ce avem de scos din buget, daca cei de la RMGC acopera investitia, acopera costurile de reecologizare integral, depun si garantie financiara de mediu, acopera si monitorizarea de dupa proiect, toate astea conform normelor europene, nu conform unor promisiuni, pentru ce o sa mai avem de scos din buget? Si nu inteleg, de ce te deranjeaza ca nu o sa avem nimic de scos din buget?

    • Nu a fost calculat draga domnita, a fost ESTIMAT. E o foarte mare diferenta. Ei au zis asa: In cazul in care:
      – RMGC distribuie tot profitul ca dividende
      – se angreneaza 1000 de companii cu capital romanesc atat in amonte cat si in aval
      – plus alte cateva mici scenarii dina stea
      atunci beneficiul statului roman va fi de 56%. Dar asta este un best-case-scenario (unul nerealist). Unu la mana. Doi la mana: nu Blanculescu si Vladescu, ci Ovidiu Nicolescu, preluat de Blanculescu. Zi-mi un profesor de la ASE (mai sunt si buni printre ei, mai ales cei tineri) care sustine proiectul. In afara de Nicolescu, care-i cumparat.

      • vezi ca incurci merele cu perele. aia 56% tin de beneficiile directe si indirecte la bugetul de stat, adica redevente, dividende si fiscalitati, taxe, impozite contributii. Angrenarea pe orizontala reprezinta alte beneficii, e beneficiul in economie, nu in bugetul de stat. Ca aceste doua lucruri sunt separate. Si in economie va fi benefica cea mai mare investitie privata din tara noastra de pana acum. Sau trebuie sa ramanem pe sistemul condus de stat? Sau sa ne intoarcem la el?

        • In cazul asta, 56% nu mai e SF, e de-a dreptul o estimare bolnav de imaginara. Sorry, dar eu nu pot sa cred asa ceva. Nu pot, pur si simplu. Si sunt economist.

          • de ce? nu inteleg. dividendele sunt 20% din profituri, redeventele sunt 8% din venituri. Si se adauga taxele si impozitele si contributiile si toate fiscalitatie. ce nu suna plauzibil? Mai devreme am vazut ca nici nu ai facut diferenta intre bugetul de stat si economia tarii.

        • “beneficiul statului roman va fi de 56%”
          Vorbesc de beneficiul statului roman, unde e neclaritatea? Intrevad o incercare de demontare a capacitatii intelectuale a partenerului de dialog. E urat…

          • din moment ce proiectul va fi realizat pe teritoriul nostru, deci taxele si impozitele vor fi platite statului roman, plus redeventele si dividentele, investitia…eu cred ca poate sa ajunga pana la acest 56%

          • @Adi: „Beneficiul economic al Statului Român (…) este nesemnificativ în raport cu consecinţele proiectului (…).”
            Aceasta este poziția Academiei Române.

            De asemenea, pe acest subiect s-a exprimat oficial Academia de Studii Economice:
            „Proiectul Rosia Montana este un caz tipic de activitate principală care nu se bazează pe
            resurse procesate local şi nu generează nici o activitate economică corelată. Din punct de vedere economic aşadar, pretentia RMGC ca Proiectul va avea un impact pozitiv
            asupra economiei locale şi naţionale este nerealista.”

  32. @Mihai Papuc: de ce conteaza care e cantitatea de materie prima? in cea mai mare exploatare din Europa, care face din Romania cel mai mare producator de aur de pe continent, e normal sa se utilizeze si o cantitate de materie prima mai mare. Dar conteaza ce ajunge in iaz si acolo va fi apa baubila, dupa cum vor demonstra mai multi oameni, care au spus deja ca vor bea apa de acolo, pt a pune punct oricaror speculatii. si asta datorita statiei de neutralizare.

  33. Mai adaug o marota la placa stricata a angajatilor (probabil platiti la negru) RMGC: statul roman are 20% dintr-un proiect pentru care nu plateste nici un ban de la buget.

    Vezi, e asta zic eu ca trebuie refacut contractul de societate. Participatia statului trebuie sa fie in natura, adica acele minereuri, evaluate corect. Caz in care, dragii de domni de la GR o sa trebuiasca sa vina cu multi bani ca sa-si pastreze acei 80%.

  34. @Mihai Papuc: iti dau un exemplu banal, ca sa vezi cum ma gandesc eu. Esti in bucatarie si ai 2 kg de zahar, daca nu le pui intr-un borcan si le tii in punga, sa zicem, e riscul sa se rupa aia, sa se imprastie peste tot si e muuult mai greu apoi sa -l strangi sau sa-l mai folosesti. Si zaharul nu e de daunator gresiei, sa zicem, dar nu vrei sa-l vezi cazut pe ea,nu-i asa? asa si cu cianurile astea. ele oricum stiu ca trec printr-o statie de neutralizare si sunt colectate intr-o vale captusita natural cu argila impermeabila si stavilita de baraj. Pana se ajunge sa se ecologizeze valea, ca asta e in plan, in ultimii ani dedicati proiectului, trebuie tinute la un loc, ca sa se apuce apoi sa le stranga de peste tot si sa coste si mai mult, fara rost, ecologizarea.

    • Ajută-mă să înțeleg: care sunt acei „ultimi ani dedicați proiectului”? Ultimii ani din cei 100 de ani în care estimează RMGC că lacul și barajul trebuie să fie strict supravegheate și întreținute?

      Uite niște aspecte critice aduse în discuție în Parlamentul European:

      – Selectia gresita a tehnologiei de prelucrare, cu costuri imense post-exploatare (neglijate in proiect) si cu un abuz inutil de cianura
      – Lipsa de informatii cu privire la recuperarea metalelor prin alte tehnologii (studiu de eficienta)
      – Perioada foarte scurta de functionare a proiectului
      – Lipsa de experienta anterioara in minerit a societatii
      – Studiu incomplet geologic pentru amplasarea iazului de decantare
      – Lipsa unor proiecte similar in curs de derulare
      – Masa imensa de cianura depozitata in iaz

      • sa ne tii la curent si cu finalitate discutiilor. formularile in mod clar au anumite conotatii, dar asta nu inseamna ca nu exista niste raspunsuri sau clarificari.

        • Nu este finalitatea discuțiilor, ci doar o poziție publică a 6 europarlamentari:

          “Domnule Prim-ministru, va solicitam blocarea de urgenta a proiectului minier cu cianuri, prin suspendarea procesului de avizare pana la pronuntarea unei comisii de experti independenti, departe de influentele banilor companiilor direct interesate de inceperea acestui proiect”, se arata in scrisoarea deschisa adresata premierului Ungureanu.

          (…)

          In opinia semnatarilor, este necesara “constituirea unui grup de lucru cu adevarat independent si obiectiv care sa analizeze proiectul in toata complexitatea sa” si care trebuie sa tina cont de “opiniile oamenilor de stiinta romani care si-au exprimat legitime si repetate ingrijorari”.

          Articolul original…

      • pai in ultimii 9 ani o sa se faca reecologizarea finala. Legat de acea dezbatere, e interesant ca ai postat doar acuzatiile aduse de unii politicieni. Dar probabil ca depinde de sursa. In publicatiile nepartizane era prezentata si concluzia dezbaterii, din nou, ca mineritul cu cianuri nu e periculos datorita normelor europene.

        • Concluzia dezbaterii: „Parlamentul European a adoptat (…) cu o largă majoritatea rezoluţia privind interzicerea utilizării cianurii în procesul tehnologic al exploatărilor miniere din Uniunea Europeană. În România, proiectul minier privat de la Roşia Montană ar urma să utilizeze această tehnologie.

          Au votat pentru adoptarea rezoluţiei 488 de europarlamentari. 48 au votat împotrivă, iar 57 s-au abţinut. Chiar dacă rezoluţia nu are un caracter obligatoriu, dă un semnal clar asupra modului cum va trata Parlamentul European problema folosirii cianurilor în minerit. ” (articol din Adevărul)

          Consiliul Europei a ales să nu țină cont de votul reprezentaților țărilor UE. Nu e prima situație în care CE ține partea corporațiilor (în cazul nostru, cele care extrag aurul deja în Europa și, mai ales, producătorii germani de cianură) în detrimentul populației.

          • e Comisia Europeana, nu Consiliul. Iar Comisia Europeana e formata din specialisti, au directorat special de Mediu. Iar specialistii aia au declarat ca nu exista motive pentru interzicerea cianurilor, nu ar aduce niciun plus mediului. Pentru ca normele actuale sunt suficient de stricte. De fapt sunt cele mai stricte din lume.

          • Normele impuse azi de CE sunt cele mai stricte din lume. De asemenea, CE a elaborat norme din ce în ce mai stricte în domeniul protecției mediului.

            Acest fapt mă face să cred că peste 120 de ani normele lor vor fi mult mai stricte decât azi. Cine va plăti atunci pentru poluarea produsă de lacul de acumulare cu milioane de tone de steril, metale grele și apă poluată?

            La acel moment, RMGC ar fi plecat de pe acolo de aproape 100 de ani. La fel și aurul de la Roșia Montană…

          • @Mihai Papuc si peste 200 de ani poate vor fi norme si mai stricte si peste 350 de ani vor fi norme si mai stricte. Asta poti sa o aplici la infinit. La fel poti sa o aplici la orice domeniu, doar ca dupa aia nu mai faci nimic, niciodata, pentru ca orice e posibil sa poata fi facut mai bine peste 150 de ani, desi nu vad cum o sa se schimbe proprietatile chimice ale aurului astfel incat sa se lipeasca cu orice, nu numai cu cianuri. Inca o chestie, asta cu “cine va plati pentru” o pui la copy paste?

  35. sunt mine care acum functioneaza in zilele noastre fara sa faca pagube majore mediului. nu zice nimeni ca peste 120 de ani normele vor si mai stricte, poate ca se vor mentine, mai ales din moment ce se dovedesc a fi valabile.si sunt astfel de exemple chiar in europa

  36. “As vrea sa va dau doar niste date, pe care le am si in fata. in 1970, uzina de la Baia Mare a extras din concentratele noastre: seleniu, indiu, galiu. in 1962, Icechim din Bucuresti, evidentieaza prezenta germaniului, 20 de grame pe tona de minereu. in 1973 am recoltat din cariera din muntele Cetate o proba de 350 kilograme de zacamant si am trimis-o la analiza la Institutul de Cercetari din Baia Mare. Vreau sa va prezint cateva din metale identificate: aur – 1,5 grame pe tona, argint – 11, 7 grame pe tona, arseniu – 5000 grame pe tona, titan – 1000 grame pe tona, molibden – 10 grame pe tona, vanadiu – 2500 grame pe tona, nichel – 30 de grame pe tona, crom – 50 grame pe tona, cobalt – 30 grame pe tona, galiu – 300 grame pe tona. Aceste probe si rezultate se afla in documentatia pe care RMCG-ul a cumparat-o de la Agentia Nationala de Resurse Minerale.”
    Sursa:Aurel Suntimbrean – inginer geolog sef, timp de 20 de ani la Rosia Montana

  37. “Nimeni nu vorbeste despre ele. in orice discutie se vorbeste de 300 tone de aur, 1600 de tone de argint. De aceste metale nu vorbeste absolut nimeni. Din anumite informatii, in contractul de concesiune secretizat se spune ca orice metal in plus recuperat intra in beneficiul celui care exploateaza zacamantul.
    Cantitatile din celelalte metale sunt mai valoroase decat cele 300 tone de aur si cele 1600 tone de argint. intr-un document intocmit de un grup de profesori de la ASE – Bucuresti se spune, pe calcule, nu pe povesti, ca valoarea celorlalte metale rare de la Rosia Montana e mai mare de patru ori decat valoarea aurului si argintului de acolo.
    Pe langa aceste alte metale rare, mai e si problema patrimoniului cultural, care nu se poate cuantifica in valute.

    Sunt sapte biserici: una greco-catolica in Rosia, de la 1741, apoi una ortodoxa, de la 1620, biserica ortodoxa din Corna, de la 1710, biserica greco-catolica din Corna, de pe la 1846 si restul biserici maghiare, de pe la 1850. Ar fi multe de povestit. Familia Gritta, o mare familie, renumita in toti Apusenii, cu Mihaila Gritta, care a trait intre 1762-1837 si care a gasit in galeria lui proprie 1700 kilograme de aur. Cu acest aur a facut sapte biserici si sapte scoli confesionale in Muntii Apuseni. Cine mai face asa ceva azi? Noi cica vom scoate 300 tone de aur, cu pretul caruia vom rade de pe fata pamantului doua localitati cu tot patrimoniul lor cultural-istoric, cu sapte biserici vechi, cu galerii romane unice in Europa, care pot fi vizitate in frac si cu pantofi cu lac, atat de bine-s amenajate si pastrate.”

    Aceeasi sursa: Aurel Suntimbrean

  38. Pingback: Eroi de tip nou: luptătorul împotriva postacilor. Gherila virtuală | TOTB.ro - Think Outside the Box

Reply To Mihai Papuc Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger