Roșia Montană dă petrecere de ziua ei! Astăzi, pe 6 februarie 2017, se împlinesc 1886 de ani de atestare documentară a localității din Apuseni, iar Ziua Roșiei Montane este sărbatorită în București la Muzeul Național al Țăranului Român și Clubul Țăranului.
Prietenii Roșiei sunt așteptați cu meniu tradițional și pălinca din localitate, vânătoare de comori, concert, proiecții de filme, dezbateri.
Evenimentul este menit să promoveze valorile culturale și de patrimoniu ale așezării din Țara Moților, să îi determine pe susținători să continue demersurile pentru protejarea ei și să contribuie la dezvoltarea pe termen mediu și lung prin promovarea turismului local. Intrarea este liberă la toate evenimentele.
Evenimentul poate fi accesat și pe Facebook.
► “GUSTĂ ROȘIA MONTANĂ”
“Gusta Roșia Montană” este o acțiune caritabilă, organizată în cadrul Zilei Roșiei Montane, menită să îi ajute pe copiii roșieni cu posibilități reduse să achiziționeze rechizite pentru semestrul al doilea al acestui an școlar.
Participanții pot comanda un meniu gătit la Clubul Țăranului de un localnic ca la el acasă: vărzar și pălincă, cartofi rântăliți cu cârnați de Roșia și clătite cu gem din cămara sa. Fondurile rezultate se transformă în rechizite pentru școlarii din familiile defavorizate ale zonei.
Acțiunea se desfășoară la Clubul Țăranului, începând cu ora 16:00. Comenzile pot fi preluate până la ora 22:00. Numărul de porții este limitat, așa că îi rugăm pe doritori să vină din timp. Meniul poate fi luat și la pachet, iar donația recomandată este de 25 lei.
Despre “GUSTĂ ROȘIA MONTANĂ”, aflați mai multe pe pagina evenimentului.
► VÂNĂTOAREA DE COMORI
“Roșia Montană Gold Rush”, cum a fost intitulată prima vânătoare de comori organizată în cadrul Zilei Roșiei Montane, îi va reuni la joc pe cei mari și pe cei mici și va fi o bună ocazie pentru participanți de a învăța sau de a-și reaminti informații despre localitatea din Apuseni și istoria ei.
Participanții trebuie să se înscrie la eveniment până pe 3 februarie, ora 11:00, la adresa de email [email protected]. Sunt acceptate echipe de 2-4 persoane (vârstă minimă 8 ani).
Participanții trebuie să studieze fotografiile mai vechi sau mai noi cu case, locuri şi oameni din Roşia Montană şi să urmărească postările de pe pagina evenimentului ca să afle cât mai multe despre istoria, folclorul şi geografia locurilor şi să rezolve probele care le oferă indicii care conduc la Marele Premiu al vânătorii. De asemenea, la fața locului vor fi oferite indicii și informații suplimentare. Pot fi câştigate insigne şi stickere, postere şi vederi cu imagini din Roşia Montană. Premiul cel mare este oferit de Made in Roşia Montană, producătorii articole din lână locali.
Despre VÂNĂTOAREA DE COMORI, aflati mai multe pe pagina evenimentului.
► PROIECȚII DE FILM
Organizatorii au selecţionat documentare ce îţi arată Roşia Montană de ieri, de azi şi cea care poate se va regăsi în curând în Patrimoniul Mondial. Cele trei secțiuni sunt patrimoniul localității, oamenii ei și situri UNESCO similare. Proiecțiile au loc la Studioul Horia Bernea din cadrul Muzeului Țăranului Român, între orele 18:00 și 21:00.
► VERNISAJUL EXPOZIȚIEI “Împreună dăm viață satului Corna”
Expozitia de fotografie ilustrează cele trei tabere de restaurare ce au avut ca scop valorificarea patrimoniului cultural al satului Corna din comuna Roșia Montană. Proiectele de restaurare aparțin asociației RYMA în parteneriat cu Asociația The Shining Earth și susținute de către Ordinul Arhitecților din România și de campania Salvați Roșia Montană.
Vernisajul este urmat de discuții pe tema posibilităților de valorificare a patrimoniului zonei, cu participarea domnului Virgil Apostol, coordonatorul șantierelor de restaurare din Roșia Montană și membru al Asociației ARA – Arhitectura Restaurare Arheologie. Vor mai lua cuvântul activiști, studenți și voluntari implicați în acest proiect.
Vernisajul va avea loc la ora 19:00, iar expoziția va putea fi vizitată la sala Acvariu a Muzeului Țăranului Român între 6 și 12 februarie.
Despre EXPOZIȚIA “Împreună dăm viață satului Corna”, aflati mai multe pe pagina evenimentului.
► PEISAJELE ALIMENTARE ALE ROȘIEI MONTANE
Ziua Roșiei Montane cuprinde și o invitație de a privi localitatea din Munții Apuseni dintr-un unghi antropologic. Mineritul tradițional, natura, diferitele etnii și confesiuni au creat un peisaj alimentar inedit. Iar Sorin Jurcă, venit din Roșia Montană special pentru 6 februarie, ne spune povestea hranei acestei vechi așezări. Discuția este moderată de antropologul Monica Stroe.
► MARIA RĂDUCANU CÂNTĂ PENTRU ROȘIA MONTANĂ, Clubul Țăranului
Cantautoarea, care face parte dintre interpreții “noului val românesc” de jazz, este unul dintre artiștii susținători ai campaniei pentru salvarea Rosiei Montane încă de la inceput. Pentru această cauză, Maria Răducanu a cântat în repetate rânduri, inclusiv la Fân Fest și la Ziua Roșiei Montane, în 2014. În acest an, concertul Mariei Răducanu avea avea loc la Clubul Țăranului Român, începând cu ora 21:00.
Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile. Despre concertul Mariei Raducanu, găsiți mai multe informații pe pagina evenimentului.
——————————————————————————————–
Ziua Roșiei Montane este un eveniment anual ce se desfășoară prin contribuția pro-bono a tuturor celor implicați: organizatori, artiști, invitați și parteneri. Cea de-a șaptea ediție a Zilei Roșiei Montane este posibilă cu ajutorul voluntarilor Asociației București și Asociației RYMA.
Un comentariu
LECTIE DE ISTORIE
de Nicolae Dragusin
Mi-a rămas săpat în minte de pe când copil eram
Că sunt Om, că am o tară si o Limbă si un Neam
Că-n adâncul gliei sfinte stau de veacuri motii mei
Că din ei răsare pâinea si prin mine trăiesc ei
Valuri tulburi de uitare peste mortii mei se-asează
Limba nu ne mai e limbă, tara nu mai este trează
Azi ne-nvată imbecilii intereselor perfide
Cum să ne uităm eroii si să venerăm partide
Cum să cântărim istoria si s-o vindem pe bucăti
Cum să facem Mall-uri, vile, scotând piatra din cetăti
Pe Vlad Tepes cum să-l facem personaj de film de groază
Capul lui Mihai Viteazul în dolari cât valorează
Ne învată idiotii că Bălcescu a fost las
Si că Decebal batrânul a fost un sinucigas
Cum de s-a ajuns aicea ca să vină fiii ploii
Nesimtiti cât să-si permită a ne ponegri eroii?
Niste dascăli mediocri ce-au citit minciuni sfruntate
Si ni le aruncă-n fată ca pe legi adevărate
Bieti defăimători de stirpe, lacomi si periculosi
Ce-am fi noi fără istorie? Ce-ar fi ei fără strămosi?
Fără urletul lui Horea am fi sclavi si azi pe roată
Iară hunii din pustiuri nobilime elevată!
Fara palosul lui Stefan am fi pasalâc turcesc
Robi umili care cu grâne tot Islamul îl hrănesc!
Dacă nu muream in luptă la Neajlov si la Rovine
N-am mai fi avut biserici unde neamul să se-nchine!
Nu trecurăm peste veacuri ca o natie coruptă
Ci cu aspre sacrificii, si cu jertfă, si cu luptă!
Si a trebuit adesea, spre a ne salva norodul
Sângele lui Brâncoveanu să inunde esafodul
Trupul lui Ioan Cumplitul să se sfâsie-n bucăti
Umărul lui Avram Iancu să se sfarme de cetăti
Plânsul lui Vladimirescu să răsune din fântâni
Ca un preambul la imnul ”Desteptati-vă români”
Fierul scos din pieptul tării ne-a fost arma si necazul
Si coroană pentru Doja, si baltag pentru Viteazul
Muntii nostri aur poartă, am putea să fim bogati
Insă nu ne sunt salvare, ci motiv să fim prădati
Biciuiti de monstrii vremii si răpusi de neputintă
Am trecut peste milenii cu sperantă si credintă
Si-am nădăjduit că poate neamul nostru într-o zi
Printre alte mândre neamuri ca o stea va străluci…
Astăzi… cine ni-s eroii? Cine-i gata ca să moară
Pentru sfânta Libertate, pentru neam si pentru tară?
Grosii si libidinosii, snobii si analfabetii,
Banii multi si burta plină, pentru ei sunt sensul vietii
Niste lacomi fără scoală, niste scârbe, niste javre
Care pentru-o spagă calcă fără milă pe cadavre
Parlamentul Europei ne-a cerut reprezentantii
Si-am trimis toti imbecilii, proastele si arogantii
Să ne facă de rusine cerând mită pe la toti
Si să fim priviti prin dânsii ca o natie de hoti
Poticnindu-se-n discursuri insipide si banale
Fără dictie sau noimă, cu greseli gramaticale
Pitipoanca plângăcioasă sau tribunul făcând spume
Sau ciobanul fără carte să ne reprezinte-n lume?
Unde ne e azi mândria? Unde ne e azi curajul
De-ai lua de ciuf, de guler, si-a spăla cu ei pavajul?
Nu mai sunt eroi in tară, oameni demni si responsabili
Să ia frâiele în mână de la viermii incapabili?
Creierele geniale sunt trimise la străini
Spre-a nu-i încurca la furturi pe-acesti avortoni cretini
Cincisprezece milioane, câti am mai rămas prin tară
Să fim pentru haimanale animale de povară
Să muncim pe brânci o lună iar ei să ne dea salar
Cam cât lasă ei pe seară spagă la vreun ospătar
Nu mai vreau să văd prin blocuri cum ne mor de frig bunicii
Si nici mame disperate, ”ce le dau la ăia micii”
Nu mai vreau să-mi văd părintii dependenti de tratamente
Si cu banii pentru hrană cumpărând medicamente
Nu mai vreau să-mi văd sotia umilită la ghisee
Sau copilul dat afară, că-i sărac, de prin licee
Ca o boala fără leacuri, ca un cataclism mă sperie
Cum trăiesc în lux netotii iar capabilii-n mizerie
Eu astept Reînvierea, când din marile morminte
Vor iesi din nou Eroii înarmati c-un bici fierbinte
Si vor face curătenie printre cei ce ne-au furat
Spre a fi din nou în lume Neamul Binecuvântat!
FEBRUARIE 2014