Romii și fanaticii islamiști: presupușii suporteri ai ISIS din Bulgaria

0

Acuzațiile că un imam carismatic și adepții săi au răspândit materiale de propagandă ale ISIS și au oferit sprijin unor jihadiști scot la iveală problemele profunde ale unei comunități marginalizate.

de Zornitsa Stoilova (Balkan Insight)

În dimineața rece a zilei de 25 noiembrie 2014, în cartierul romilor din orașul Pa-zargic, din sudul Bulgariei, s-a dat deșteptarea într-un mod mai puțin obișnuit. Pe la ora 6 a.m., forțe paramilitare de poliție, dotate cu armament greu, au sosit pe străzile noroioase în mașini blindate, iar agenți mascați au pătruns în diverse clădiri, între care moscheea Ebu Bekir.

Un imam din localitate, Ahmed Moussa, a fost primul reținut. Până la sfârșitul zilei, 26 de persoane fuseseră arestate într-o operațiune a Agenției de Stat pentru Securitate Națională (ASSN) în cooperare cu procurorii care investigau distribuirea de materiale de propagandă islamistă. Poliția a percheziționat peste 40 de case din cartierul Iztok și din alte zone în căutarea materialelor de sprijin pentru ISIS, violentul grup islamic care controlează zone extinse din Siria și Irak.

Mai mulți bărbați cu barbă aflați în curtea moscheii au explicat reporterilor de ce sunt furioși. “Nu avem nimic de a face cu ISIS. Știm despre ei cât știți și dumneavoastră”, a izbucnit un bărbat masiv. Avea o bucată de hârtie lipită pe cap, cu o inscripție în arabă: “Nu există un alt Dumnezeu decât Allah” — sintagmă ce apare pe steagurile negre ale militanților ISIS, dar, în același timp, unul dintre pilonii credinței islamice.

Șapte luni mai târziu, în iulie 2015, procurorii formulau acuzații împotriva a 14 musulmani — inclusiv Moussa — din Pazargic și din orașele învecinate Plovdiv, Asenovgrad și Starțevo, învinuindu-i de incitare la ură religioasă prin intermediul predicilor și de promovarea războiului prin distribuirea de materiale de propagandă pentru ISIS.

Rețeaua Balcanică de Jurnalism de Investigație (Balkan Investigative Reporting Net-work—BIRN) a obținut actul de acuzare și este în măsură să dezvăluie noi detalii privind învinuirile aduse grupului, printre care și aceea că Moussa și alte două per-soane ar fi oferit sprijin unor jihadiști din străinătate care au călătorit în Siria.

Însă povestea lui Moussa și a tovarășilor săi are implicații mai adânci — legate de modul în care salafismul, o ramură fundamentalistă a Islamului, ai cărei adepți aderă strict la tradiții și practici din vremea Profetului Mohamed, a prins rădăcini în comunitatea din Iztok, unde în prealabil fusese total inexistent.

Deceniile în care societatea și instituțiile bulgare i-au neglijat au făcut ca mulți romi să se simtă marginalizați și au creat un teren fertil pentru fundamentaliștii religioși, potrivit localnicilor și experților în problemele comunităților de romi și în fenomenul radicalizării.

De doi ani, Bulgaria alocă atenție și resurse considerabile construirii unui zid la frontieră care să-i țină afară pe refugiații și migranții din Orientul Mijlociu. Dar țara construiește de mult mai multă vreme ziduri între propriile sale comunități.

Între timp, inculpații încă așteaptă să fie judecați. Un judecător a decis pe 2 decembrie 2015 că procesul nu poate continua, pentru că rechizitoriul inițial a fost neclar și a revelat încălcări de procedură. Procurorul a înaintat prompt un rechizitoriu modificat pentru a se conforma solicitărilor curții, făcând astfel posibilă începerea procesului în 2016.

Trei dintre cei acuzați în acest caz au acceptat învinuirile care li se aduc. O persoană nu a făcut nicio declarație în legătură cu acuzațiile. Toți ceilalți, inclusiv Moussa și alți suspecți ale căror nume apar în acest articol, își susțin nevinovăția.

moussa-edit

Ahmed Moussa la judecătoria din Pazargic pe 19 martie 2014, când a fost găsit vinovat, între altele, de promovarea de idei antidemocratice și de incitare la ură religioasă. Foto: Georgi Kozhuharov

Predicatorul și turma sa

Moussa este un predicator salafist carismatic în vârstă de 40 de ani, care are două condamnări anterioare pentru incitare la ură religioasă (vezi cronologia).

Celelalte 13 persoane acuzate de procurori după raidul din 2014 sunt presupuși membri ai cercului intim al lui Moussa. Cei mai mulți, la fel ca însuși Moussa, nu au slujbe remunerate, au urmat doar școala primară și organizează activități religioase în propriile comunități.

Cartierul lui Moussa, Iztok, se află în inima Pazargicului, dar e diferit de restul orașului. Infrastructura e slabă, iar transportul public nu funcționează aici. Pentru majoritatea celor 20.000 de locuitori, turca este limba maternă.

Societatea bulgară îi consideră, în general, romi, deși ei se identifică adesea drept turci, sau pur și simplu drept musulmani. În trecut nu erau credincioși devotați, în parte pentru că religia a fost suprimată sub comunism. Practicau o formă particulară de islamism care încorpora și elemente de creștinism și păgânism.

“Dacă auzeam cântecul cucului, credeam că asta înseamnă că cineva va muri. În lucruri din astea credeam noi”, spune un bărbat din comunitate. “Nu asta înseamnă Islamul”.

Abdullah Salih, muftiul regiunii Pazargic, explică: “Nu s-au născut musulmani. Spuneau că sunt musulmani, dar nu se purtau ca musulmanii în viața de zi cu zi. Au început să învețe de atunci încoace”.

Abdullah Salih, muftiul regiunii Pazargic, în biroul său din orașul Velingrad, pe 11 iunie 2015. Foto: Zornitsa Stoilova

Abdullah Salih, muftiul regiunii Pazargic, în biroul său din orașul Velingrad, pe 11 iunie 2015. Foto: Zornitsa Stoilova

După căderea comunismului în 1989, diverse grupări religioase au găsit un public receptiv printre romi. Unii musulmani bulgari au călătorit în Turcia și în Orientul Mijlociu pentru a-și aprofunda cunoștințele religioase. Au adus înapoi obiceiuri și ritualuri noi, care au generat conflicte între imamii noi și cei vechi.

Moussa a fost creștin până la vârsta de 20 de ani, frecventând biserica evanghelică locală, dar ulterior a devenit purtător de stindard al noului Islam în Iztok. Documente judecătorești din condamnările sale anterioare expun pe scurt detaliile acestei transformări.

În timpul unei vizite în Austria la mijlocul anilor 1990, s-a convertit la islamism și apoi a urmat un curs de un an pentru imami, în localitatea bulgară Surnița. A aflat despre ideologia salafistă de la învățătorul său de acolo, care studiase religia în Arabia Saudită.

Diagnosticat cu depresie și schizofrenie în tinerețe, Moussa nu are licență de imam din partea autorității musulmane oficiale din Bulgaria. Cu toate acestea, și-a preschimbat propria casă într-un lăcaș de cult și a început să predice.

Mai târziu s-a alăturat moscheii Ebu Bekir, construite în 2002, în parte cu bani de la o fundație saudită. Obișnuia să predice oriunde — în cafenele și pe stradă, la nunți și la înmormântări. Ideile sale s-au răspândit prin Skype și YouTube către orașele învecinate și comunitățile de emigranți din Europa de Vest.

Moussa a devenit rapid o autoritate în ochii unora dintre locuitorii cartierului, care spun că e un om bun. O femeie spune despre el că “și-ar da și inima din piept pentru săraci”. Sub îndrumarea sa, în ultimul deceniu adepții săi și-au schimbat, treptat, înfățișarea, obiceiurile și apucăturile. Și-au abandonat numele bulgărești în favoarea unora arabe. (Însuși Moussa se numea înainte Angel Stoianov.)

Au început să celebreze doar sărbătorile musulmane, nu și sărbătorile naționale — nici măcar zilele de naștere. Bărbații și-au lăsat bărbi lungi și au început să se tundă scurt și să poarte haine lungi. Femeile au început să-și acopere fața înapoia veștmântului feminin islamic, burqa.

Propagandă și susținere pentru jihadiști?

Acum Moussa e acuzat de promovarea războiului prin predicile sale, atât online cât și offline, cu steagul ISIS în fundal. Le-a spus în mod repetat adepților săi că e datoria fiecărui musulman să se alăture califatului proclamat de ISIS în Siria și Irak și armatei sale, potrivit mărturiilor martorilor citați în actul de acuzare.

Un martor anonim citat în document susține că Moussa le cerea adepților săi să colecteze bani pentru luptătorii ISIS în timpul Ramadanului. Este acuzat, de asemenea, de incitare la ură rasială printr-o carte ce cuprinde concepte din tradiția Wahhabi, considerată în general drept o ramură dură și intolerantă a Islamului.

Rechizitoriul îi învinuiește pe toți ceilalți inculpați de incitare la ură religioasă prin utilizarea social media pentru răspândirea de fotografii și filme cu luptători ISIS, clipuri video cu execuții ale ISIS și cântece religioase care cheamă la jihadul militar. Anchetatorii au găsit fotografii ale inculpaților care pozau cu steaguri și diverse obiecte — pălării, tricouri și brelocuri asociate grupării militante. Acuzarea susține că pe pag-inile personale de Facebook aceștia apăreau arătând cu degetul către cer, un gest folosit de mulți dintre susținătorii ISIS.

Moussa și doi dintre adepții săi cei mai apropiați din Pazargic, Stefan Alexandrov (cunoscut drept Suleiman) și Angel Simov (cunoscut drept Airi), sunt de asemenea acuzați că au oferit ajutor logistic pentru trei jihadiști care au poposit la ei în drum spre Siria, unde mergeau să lupte.

Cei trei luptători sunt numiți drept Said Husejinovic, un cetățean francez de origine bosniacă, în vârstă de 33 de ani, Murat Ayyildiz, un cetățean turc în vârstă de 38 de ani, cu permis de rezidență în Germania, și Izudin Crnovrsanin, un cetățean sârb de 26 de ani. Cu toții, se spune, au luat parte la acțiunile militare din Siria.

Husejinovic și Ayyildiz încă luptă pentru ISIS, în timp ce Crnovrsanin a fost arestat în Serbia în martie 2014 și este acuzat de participare la războiul din Siria, potrivit unei declarații oferite de ASSN ca răspuns la întrebări adresate de BIRN.

Rechizitoriul stipulează că doi dintre acești bărbați au vizitat Pazargic în drum spre Siria în noiembrie 2013. Atât Husejinovic, cât și Crnovrsanin au stat în casa lui Moussa, iar vizitele lor s-au suprapus. Ayyildiz a vizitat locuința lui Alexandrov în vara lui 2014.

Cel puțin 332 de luptători străini din Europa de Vest și din Balcanii occidentali au trecut prin Bulgaria în drum spre Siria și Iraq de la începutului lui 2013 până în iunie anul acesta, deși nu toți au ajuns pe câmpurile de luptă, a informat ASSN în declarație.

Procurorul care se ocupă de caz a declinat o cerere din partea BIRN de a-l intervieva pe Moussa, care rămâne în arest, în așteptarea procesului.

Nu este clar, deocamdată, cine îl va reprezenta pe Moussa dacă procesul va începe până la urmă, însă Harry Haralampiev, un avocat care l-a apărat la precedentele două procese, exprimă un oarecare scepticism privind acuzațiile că predicatorul ar fi adăpostit jihadiști.

“Dacă este adevărat, atunci pun întrebarea retorică: de ce nu i-au arestat autoritățile pe acești oameni care călătoreau prin Bulgaria? De ce nu i-au arestat și extrădat imediat?” întreabă el.

Haralampiev îl despre pe Moussa drept o personalitate complexă. “Are o influență magnetică asupra comunității”, spune el. “El nu este o persoană cumpănită, dar, paradoxal, acest lucru îl face un bun lider”.

Trăind în izolare

Oamenii din Iztok spun că adepții lui Moussa, al căror număr e estimat a fi între 300 și 500, stau deoparte de ceilalți locuitori ai cartierului.

Zoya Simeonova, care administrează un centru comunitar al primăriei, își amintește că într-o zi a venit la ușă un grup de copii. “Mi-au spus că nu vor mai veni la centrul comunitar pentru că sunt musulmani”, povestește ea. “Atunci mi-am dat seama că copiii sunt ținuți departe de instituțiile publice”.

Zoya Simeonova la centrul comunitar pe care îl administrează în carterul Iztok, la 10 iunie 2015. Foto: Zornitsa Stoilova

Zoya Simeonova la centrul comunitar pe care îl administrează în carterul Iztok, la 10 iunie 2015. Foto: Zornitsa Stoilova

Sasho, un bărbat de 50 de ani, oferă un alt exemplu, în vreme ce șade, într-o zi călduroasă, în fața restaurantului său specializat în kebab din centrul cartierului Iztok. “Vedeți”, izbucnește el, arătând cu degetul spre clienții unei cafenele învecinate.

“Ăia cu barbă nu intră în localul meu”. Spune că cei din grupul lui Moussa frecventează doar localul concurent, pentru că patronul este musulman. “Ei nu mai comunică cu ceilalți”.

Alți musulmani din Iztok împărtășesc opinia lui și resping interpretarea pe care o dă Moussa Islamului. “Nu pot să trăiesc ca acum o mie de ani. Prefer acea ramură a Islamului care corespunde vieții contemporane”, spune Yashar Angelov, un funcționar de 55 de ani care lucrează la primăria din Pazargic.

El spune că Moussa a avut și un anume impact pozitiv — unii au renunțat la băutură și la droguri, de exemplu — dar Angelov și-a pierdut mulți prieteni care s-au izolat de restul comunității.

Relațiile dintre micuța congregație creștină din Iztok și adepții lui Moussa sunt încă și mai încordate. Într-un fast food în care răsună conversațiile gălăgioase ale muncitorilor aflați în pauza de prânz, Yanko Angelov, fiul unui pastor evanghelic din localitate, își ridică tricoul pentru a-și arăta pistolul din brâu.

Spune că poartă pistolul pentru protecție de când el și tatăl său au fost atacați, în 2005. Acum patru ani, mai susține el, un grup de trei musulmani din Iztok i-a bătut crunt, cu bâte și țevi de fier, pe un alt pastor și pe prietenul acestuia.

“Genocid economic”

Unii sugerează că motivele pentru care adepții lui Moussa au îmbrățișat salafismul nu sunt în primul rând religioase.

”Principalele probleme din acest cartier sunt sociale și economice”, spune Yashar Sali, care reprezintă “islamismul oficial” din Pazargic, în calitate de imam la principala moschee din oraș. “Dacă ar fi avut o viață normală, nu s-ar fi sinchisit de acele ramuri diferite”, spune el, susținând că locuitorii din Iztok au fost abandonați de stat și supuși la un “genocid economic”.

Stolipinovo, cel mai mare cartier de romi din orașul Plovdiv. Foto: Zornitsa Stoilova

Stolipinovo, cel mai mare cartier de romi din orașul Plovdiv. Foto: Zornitsa Stoilova

Când Bulgaria a trecut la economia de piață în anii 1990, romii s-au numărat printre cei care au suferit cel mai mult. Mulți lucraseră în fabricile de stat care s-au închis și în cooperativele agricole care s-au desființat. Reducerile cheltuielilor pentru sănătate și educație au avut efecte devastatoare în particular în comunitățile rurale și izolate în care trăiesc mulți dintre romi.

Aceștia au suferit de pe urma accesului limitat la spitale, școli, grădinițe, servicii sociale și transport public. Potrivit recensământului din 2011, 60 la sută dintre romii în vârstă de peste 15 ani sunt inactivi din punct de ve-dere economic. Cel puțin două generații de romi au crescut practic analfabete și într-o sărăcie din ce în ce mai adâncă.

Antonina Jeliazkova, antropolog și șeful unei organizații neguvernamentale din Sofia care lucrează cu comunități minoritare, spune că nu e o surprinzător că oamenii din Iztok își caută o nouă identitate. “Vor să simtă că iau parte la ceva mai mare, ceva care să dărâme zidurile ghetoizării pe care o trăiesc.

Yanko Mishev, șeful consiliului de administrație al moscheii Ebu Bekir din Iztok, spu-ne că patronii au prejudecăți potrivnice oamenilor din comunitate și nu vor să-i angajeze. Pazargic este cel mai rasist oraș”, spune el, la o cafea turcească, după rugăciunile de vineri.

Mishev vorbește la câteva zile de la începutul lunii sfinte a Ramadanului, când Iztokul e în așteptarea Gastarbeiter-ilor — lucrătorii din Germania și alte țări europene — care se întorc pe timpul sărbătorii.

El estimează că mai mult de jumătate din locuitorii cartierului lucrează în străinătate. “Dacă întâlnești vreun tânăr pe stradă, va fi plecat până-ntr-o lună”, spune el.

Legătura germană

Munca în Germania oferă romilor o modalitate de supraviețuire economică, dar ancheta oficială în privința lui Moussa și a grupului său sugerează că poate crea, de asemenea, legături periculoase. Un martor a spus procurorilor că unul dintre incul-pați, Angel Simov, a făcut cunoștință cu un turc pe care anchetatorii susțin că l-a ajutat să călătorească în Siria în timp ce lucrau împreună în Germania.

În Köln, în 2001, Moussa însuși a intrat în legătură cu organizația radicală islamistă turcă din Germania Kalifatsstaat (‘Statul Califat’) și s-a angajat să îi răspândească ideile, potrivit documentelor judecătorești. Autoritățile germane au interzis gruparea în decembrie acel an.

Un reprezentant al unei agenții de securitate germane a spus pentru BIRN că organi-zația sa știe de Moussa, de grupul acestuia și de legăturile sale cu Germania, dar nu a putut furniza mai multe informații.

Muncitori bulgari din Pazargic se adună pe strada Hansemann din districtul Eh-renfeld din Köln. Foto: Zornitsa Stoilova

Muncitori bulgari din Pazargic se adună pe strada Hansemann din districtul Eh-renfeld din Köln. Foto: Zornitsa Stoilova

În Köln sunt peste 5.000 de rezidenți bulgari, inclusiv mulți muncitori care vin din Pazargic. Unii dintre ei se adună în grupuri la colțul străzii Hansemann cu strada mărginită de copaci Venloer din districtul Ehrenfeld. Sunt acolo la 6 dimineața, când camioanele vin să-i ia ca să-i ducă pe șantier, și din nou seara, fumând, cu chipurile marcate după o zi de muncă.

La același colț de stradă se află și Rujdi Zakir, un bărbat mărunt și vorbăreț din Pazargic, care lucrează la o centrală electrică pe cărbuni din Köln. Membru al congregației lui Ahmed Moussa, el acuză, furios, politicienii și media din Bulgaria, care se fac vinovați, în opinia lui, de incitare la conflict prin demonizarea imamului și a adepților acestuia. “Ei spun că suntem de partea Statului Islamic. Da, soția mea poartă burqa, dar oare asta o transformă într-o teroristă? întreabă el.

Zakir consideră că Bulgaria e la polul opus față de Germania, unde, spune el, nimeni nu încearcă să-i împartă pe oameni după etnie sau religie.

Eliza Aleksandrova, o bulgăroaică ce conduce centrul pentru femei musulmane din Köln, exprimă un punct de vedere similar. Aleksandrova ajută familii din Pazargic să găsească de lucru și să înceapă cursuri de limba germană.

“Societatea germană este deschisă către cei diferiți și acesta e motivul pentru care ei au șansa de a începe o viață normală aici”, spune ea. A urmărit cu teamă știrile despre ancheta cu privire la Moussa și credincioșii săi. Este convinsă că autoritățile bulgare exagerează problema pentru că știu și înțeleg prea puțin despre religie și mai ales despre Islam.

Prevenire, nu condamnări

În Bulgaria, Ivelina Karabashlieva, expert în prevenirea radicalizării, este, de ase-menea, îngrijorată cu privire la implicațiile unui eventual proces împotriva lui Moussa și a adepților săi. Ea a lucrat, în trecut, în același domeniu în Olanda și crede că Bulgariei îi lipsește o abordare atotcuprinzătoare. “Bulgaria ar trebui să investească în prevenire. Nu poți schimba modul de gândire al oamenilor prin condamnări”, spune Karabashlieva.

Statul ar trebui să ofere o alternativă la propaganda ISIS, spune ea. Aceasta înseamnă ca profesorii să fie pregătiți să discute problema cu elevii lor și să știe cum să identifice indiciile radicalizării. Asistenții sociali și funcționarii din primăria locală ar trebui să fie instruiți în fundamentele islamismului și salafismului, ca să înțeleagă ce e periculos și ce nu, spune Karabashlieva.

Mediatorul sanitar Asen Kolev, dreapta, vorbește locuitorilor cartierului Stolipi-novo din Plovdiv la 9 iunie 2015. Foto: Zornitsa Stoilova

Mediatorul sanitar Asen Kolev, dreapta, vorbește locuitorilor cartierului Stolipi-novo din Plovdiv la 9 iunie 2015. Foto: Zornitsa Stoilova

Colindând străzile murdare din cartierele de romi din Pazargic și Plovdiv, Asen Kolev se oprește frecvent să stea de vorbă cu oamenii. Ca mediator sanitar, rolul său este să stabilească legătura între localnici și serviciile medicale de stat. Jobul îl ajută să-și formeze o bună idee despre starea de spirit a oamenilor.

De la arestările lui Moussa și ale adepților săi, spune el, e nevoie disperată ca autoritățile să facă ceva pentru a calma furia comunității. Poate niște stâlpi de iluminat noi. Sau un mic festival pentru copii. Un semn că cuiva din conducerea locală îi pasă de acești oameni. Dar până acum nu s-a făcut nimic.

Cronologie: Date-cheie despre Ahmed Moussa

1995 Moussa merge la Viena, în Austria, ca să lucreze în construcții și se con-vertește la islamism.

1999 Urmează un curs de un an pentru imami în localitatea bulgară Surnița.

2001 În timp ce lucrează la Köln, intră în legătură cu reprezentanți ai organizației rad-icale islamiste turce Kalifatsstaat (“Statul Califat”).

2004 Moussa este condamnat de judecătoria regională din Pazargic pentru răspândi-rea de idei antidemocratice și ură religioasă, incitarea la conflict național și ură împo-triva națiunii bulgare și pentru pângărirea steagului bulgar. Primește o condamnare de cinci ani cu suspendare și este obligat la plata unei amenzi de aproximativ 500€.

2012 O serie de raiduri ale Agenției de Stat pentru Securitate Națională duce la judecarea a 13 lideri religioși musulmani, între care și Moussa. Capetele de acuzare includ instigarea la ură religioasă și apartenența la o organizație neînregistrată.

19 martie 2014 Toți cei 13 sunt găsiți vinovați de faptul că sunt membri ai organi-zației “Al Waqf al Islami”, care nu era înregistrată în Bulgaria. Moussa este, de ase-menea, găsit vinovat de propovăduirea ideilor antidemocratice și urii. Este condamndat la un an de închisoare, dar nu execută pedeapsa până la judecarea apelului, care încă nu a fost soluționat.

25 noiembrie 2014 Moussa est arestat la moscheea Ebu Bekir din Pazargic. El și 13 dintre adepții săi sunt acuzați de incitarea la ură religioasă prin predicile lor și de promovarea războiului prin distribuirea de materiale de propagandă ISIS.

2 iulie 2015 Procurorii finalizează ancheta. Moussa și adepții săi sunt trimiși în jude-cată.

2 decembrie 2015 Curtea de Apel din Plovdiv finalizează procedurile încă înainte ca procesul propriu-zis să înceapă, arătând că unele dintre acuzații sunt neclare și că rechizitoriul sugerează că drepturile procesuale ale 11 din cei 14 inculpați au fost încălcate. Săptămâna următoare, procurorul înaintează un nou rechizitoriu, care conține schimbări de natură să îndrepte aspectele sesizate de curte.

Surse: Deciziile judecătorești în primele două procese ale lui Ahmed Moussa, co-municate de presă ale justiției.

Acest articol a fost produs în cadrul Balkan Fellowship for Journalistic Excellence, cu sprijinul ERSTE Foundationși al Open Society Foundations,în cooperare cu Balkan Investigative Reporting NetworkArticolul a fost preluat de pe Balkan Insight


Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger