Romanian Beauty la Pata Rât. Primul marș anti-segregare din România

2

Suntem în ghetoul Pata Rât, groapa de gunoi a Clujului, oraşul cel mai dinamic al României în ultimii ani. Aproape 2 000 de oameni, cvasi-majoritatea lor romi, trăiesc la marginea cimitirului unei comunităţi (post)industriale. Mulţi dintre cei care stau la marginea rampei se hrănesc din cadavrele societăţii de consum, din deşeuri, pe care le transfigurează, le reintroduc în circuitul natural-capitalist al producţiei.

 

de Adi Dohotaru

 

Dar rolul lor nu este recunoscut. Aşa-zisa economie de piaţă din paradigma liberală clasică, după care ne ghidăm încă în linii majore, se bazează pe mecanismul cererii şi ofertei, costurile sociale şi de mediu fiind marginalizate, dacă nu eliminate complet.

Câteva cuvinte despre costuri cu privire la cel mai mare ghetou din apropierea unei gropi de gunoi din Europa. Trei comunități compacte, dar diferite, de romi – Dallas, Cantonului şi Noul Pata Rât aflat pe “Colina Verde” în pliantele primăriei – trăiesc la câteva sute de metri de groapă, o comunitate mică trăieşte chiar în rampă. Statul român şi producătorii capitalişti (pe principiul UE “Poluatorul plăteşte”) colectează selectiv doar în proporţie de 1% faţă de media europeană de 42%. În aceste condiţii, restul colectării care ne apropie, probabil, de media UE o fac lumpenii societăţii, cei mai mulţi fiind romi. Nu sunt ei de facto ecologiştii României, şi nu ecologiştii din campaniile de responsabilitate socială corporatistă via Dragoş Bucurenci?

O nouă rampă ecologică se construieşte, o investiţie de vreo 40 de milioane de euro al cărei beneficiar este Consiliul Judeţean. Sute de oameni exploataţi ieftin şi ilegal în vechea rampă îşi vor pierde locurile de muncă, dar Consiliul Judeţean nu consideră că ar fi o miză socială reintegrarea acestor oameni în circuitul noii rampe. Este responsabilitatea Primăriei. Primăria spune că este responsabilitatea Consiliului Judeţean. Şi tot aşa.

Nu toţi romii de la Pata Rât trăiesc din colectare selectivă la rampă, dar percepţia autorităţilor este că acolo le este locul, în zaţul nostru industrial. Acum un an, peste 250 de romi au fost evacuaţi dintr-o zonă rezidenţială a oraşului şi aruncaţi la groapa de gunoi, ca şi cum ar fi fost nişte deşeuri de care societatea şi administraţia se putea dispensa. Nu funcţionau civilizat în circuitul capitalului, erau stricaţi. Nu munceau opt ore pe zi, scoteau sunete ciudate, tari, gălăgioase, de produse defecte. Aşa că au fost duşi la gunoi.

Bate un vânt puturos. În mirosul fetid al cauciucurilor arse pentru cupru, zeci de pungi se rotesc în aer. Îmi e ciudă că nu am o cameră să filmez, să fac un DOCUMENTAR, să iau premii. Alte mii de pungi sunt răsfirate pe dealuri, între vaci care pasc, căruţe care trec la distanţă de mine în drum spre rampă. Un copilaş gol se cacă în mijlocul unei cărări între Dallas şi Noul Pata Rât. Îmi cere o bomboană.

Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC), format din asociaţii, activişti, universitari şi artiști, care militează pentru desegregare socială şi dezvoltare locală incluzivă, te invită la:

 

Marșul pentru Dreptate Socială

 

Ce facem?

Exprimăm solidaritate cu cetățenii Clujului care:

– vor să lucreze, dar nu găsesc un loc de muncă;
– lucrează în condiții mizere, de exploatare, fără ca munca să le fie răsplătită echitabil;
– își cresc copiii cu teama că mâine nu vor mai avea ce pune pe masă;
– nu dețin o locuință și riscă să fie evacuați în stradă;

– trăiesc în nesiguranţă;

– nu-şi permit să aibă grijă de sănătatea lor şi a copiilor lor;
– locuiesc în condiții precare, asemenea celor aproape 2.000 de oameni care trăiesc lângă groapa de gunoi din Pata Rât;
– sunt români, maghiari, romi etc. și vor să trăiască împreună într-o societate fără prejudecăți;

– vor să fie consultaţi de aleşii lor în legătură cu deciziile care îi afectează;

– refuză să accepte ca oamenii care au ajuns să trăiască în sărăcie să fie blamaţi pentru necazurile lor, marginalizaţi şi izolaţi la periferie.

Ce poți face?

Vino și tu la primul marș anti-segregare din România cu un mesaj care să exprime dorinţa noastră pentru dreptate socială. Autoritățile locale și opinia publică au ignorat îndeajuns formarea celui mai mare ghetou din Europa în jurul unei rampe de gunoi. Spune NU rasializării sărăciei! Spune NU nedreptăţii sociale! Acţionează ÎMPOTRIVA marginalizării sociale!

Când şi unde?

Luni, 19 decembrie 2011, ora 15.00, cu pornire din Piața Avram Iancu, pe traseul B-dul Eroilor – Piața Unirii – Piața Muzeului – Palatul Telefoanelor – str. Barițiu.

De ce?

Marșul pentru Dreptate Socială se desfășoară în contextul în care se comemorează un an de la evacuarea de către autoritățile locale a peste 250 de suflete de pe str. Coastei în apropierea gropii de gunoi a orașului. Decizia primăriei a fost sancţionată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, dar amenda derizorie de 8.000 lei nu acoperă dauna morală comisă. Primăria, împreună cu noi toţi, putem face mai mult. Societatea civilă a intervenit cu critici, dar și cu expertiză pentru ca autoritățile locale să elaboreze proiecte integrate de locuire de care să beneficieze atât majoritari, cât și minoritari. Politicile publice întârzie însă să se materializeze. Hai să le dăm un impuls!

Dreptatea socială se bazează pe principiile egalităţii şi solidarităţii, pe asigurarea efectivă a drepturilor omului şi pe recunoaşterea demnităţii umane. Ea presupune distribuirea echitabilă a resurselor, participare la luarea deciziilor în spațiul politic și în economie, precum şi oportunitatea tuturor de a beneficia de bunăstare socială. Alătură-te marşului, pentru a nu tolera o lume a abuzurilor, a inechităților și a nedreptăților sociale! Prin efort colectiv și repetat această situație se poate schimba.

Unde continuăm?

Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice, în colaborare Fundaţia Tranzit, te invită la Dezbaterea publică „Privind înspre viitor – dreptate socială prin locuire decentă”, care se desfăşoară la Casa Tranzit de pe str. Bariţiu nr. 16 cu începere de la ora 15.45.

Aici puteţi vedea un program al evenimentelor organizate în semn de solidaritate pentru locuirea decentă a romilor.

 

Puteţi accesa şi:

VIDEO Documentarul “Prea-fericiţii din groapa de gunoi”, disponibil integral pe net

Pata Rât şi sacralitatea proprietăţii


2 comentarii

  1. Pingback: Discriminare și cinism: ”Vom lua Nobelul pentru incluziunea romilor” de la Cuprom | TOTB.ro - Think Outside the Box

  2. Pingback: Aduceți romii înapoi în Cluj-Napoca! | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply