România: sute de mii de oameni în risc de evacuare forțată

4

Sute de mii de cetăţeni români, majoritatea romi, sunt în risc de evacuare forţată. Iar posibilitatea creării unor ghetto-uri ca cel de la Pata Rât, groapa de gunoi a Clujului, unde trăiesc aproape 2.000 de oameni, este în continuă creştere în România, în condiţiile în care autorităţile decid din varii motive evacuarea unor grupuri sau comunităţi din zone care se dezvoltă imobiliar.

de Adi Dohotaru (Grupul pentru Acţiune Socială)

Potrivit „Decalogului romilor” lansat de Alianța Civică Democrată a Romilor (ACDR), „un sfert dintre romi nu ştiu să scrie şi să citească, iar jumătate au doar şcoala primară. 40% dintre romi nu au lucrat niciodată, iar 60% dintre romi nu au o locuinţă în proprietate, trăind la marginea localităţilor [subl. îmi aparține]”[i]. Reglementările ONU stipulează că autoritățile sunt obligate să asigure protecție persoanelor și comunităților în risc de evacuare forțată indiferent de legalitatea statutului lor locativ[ii]. Evacuările forţate sunt definite drept dislocarea unor oameni „împotriva voinţei lor din locuinţele sau de pe terenurile pe care le ocupă, fără consultarea şi notificarea lor adecvată şi fără a li se asigura locuinţe alternative adecvate şi compensaţii”[iii].

Pentru a alerta opinia publică asupra riscurilor evacuărilor forțate, Asociaţia Amare Prhala, unde lucrez, în colaborare cu Amnesty International, Fundaţia Desire şi Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice (gLOC) am arătat luni, 3 octombrie, în cadrul unei manifestații stradale clujene, că dreptul la locuire este un drept uman fundamental. De Ziua Mondială a Locuirii și cu moto-ul „STOP Evacuărilor forţate” a fost redactată o petiție către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului România, adresată ministrului Elena Udrea, semnată de mii de activiști Amnesty și câteva sute de romi de la Pata Rât, dar și de ong-iști , studenți și universitari care s-au solidarizat cu această cauză. Aveam bannere de carton decupate pe conturul unor case pe care oamenii au desenat și scris mesaje anti-evacuare, fotografii de la Amnesty International cu evacuări din întreaga lume, baloane, tobe și liste de semnături.

În ciuda gravității problemei, participarea la manifestație a fost relativ redusă, puțin peste 100 de oameni fiind la peak-ul demonstrației. Nu cred că ține de organizarea deficitară, mai ales că în același locație din apropierea Prefecturii, cu două ore înainte, doar 70 de persoane au demonstrat la protestul Uniunii Social-Liberale împotriva închiderii fabricii Nokia din apropierea orașului, care va conduce la disponibilizarea a 2.000 de oameni.

În petiția din care citez masiv mai jos am arătat că legislația și practicile românești nu respectă standardele internaționale:

„Instituirea evacuărilor forţate ale romilor şi a ameninţărilor cu evacuarea forţată, observabile în România, perpetuează segregarea rasială. Intoleranţa şi prejudecăţile răspândite împotriva romilor, în combinaţie cu absenţa unei legislaţii adecvate privind locuirea, permit autorităţilor locale să evacueze familii şi comunităţi întregi, transformându-i în persoane fără adăpost, fără ca autoritățile să fie sancţionabile.

Reforma legislaţiei privind locuirea, întreprinsă de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, deschide pentru Guvernul României oportunitatea alineării cadrului legal naţional privind locuirea la standardele regionale şi internaţionale privind drepturile omului.

În acest sens, vă solicităm să vă asiguraţi că varianta revizuită a legii locuirii va conţine:

1. Interzicerea evacuărilor forţate şi alinierea normelor metodologice naţionale privind procedurile de evacuare la Principiile de Bază ale ONU şi Normele metodologice ale evacuărilor din cadrul planurilor de dezvoltare;

2. O definiţie a “locuirii adecvate” care, dincolo de aspectele fizice ale calităţii imobilului, include şi  interzicerea segregării, construcţia de locuinţe sau relocarea în arii izolate sau poluate;

3. Revizuirea criteriilor de acordare a locuinţelor sociale pentru a asigura accesul categoriilor celor mai vulnerabile, inclusiv etnicii romi, la programele de locuinţe sociale”[iv].

Discursul juridic, formal și poate rece al drepturilor face mai dificil de înțeles implicarea unor activiști și universitari „de stânga” în problema evacuărilor ( la manifestație eram din GAS, Protokoll, din tabăra „Reclaim the Fields” de la Roșia Montană, European Alternatives etc.) și solidarizarea cu cei 50 de oameni de la Pata Rât veniți la manifestație și cu acea comunitate în anasamblu. Pe mine, de pildă, mă urmăresc în ultimele săptămâni câteva secvențe de la una dintre cele mai recente vizite de la Pata Rât. Ajung cu doi inspectori de mediu și facem măsurători de sol și aer cu privire la toxicitatea mediului din apropierea rampei de gunoi. La „Noul Pata Rât”, unde există o comunitate evacuată recent din oraș, câțiva copii mizeri scotocesc prin gunoaiele părinților. Plecăm mai la vale, în „Dallas”, unde câțiva adolescenți sar în camioanele care transportă gunoiul pe rampă. Râd, se împing, merg să facă un ban, așa cum fac cei mari. Ne oprim la vreo 200 de metri de ei pe un câmp plin de gunoaie, în apropierea unor cocioabe. Câțiva copii zdrențăroși până în 10 ani au chef să jucăm o miuță. Au o minge de cauciuc, jerpelită, jegoasă și spartă. Mingea se dezumflă la fiecare 20-30 de secunde, cu orice șut mai puternic. Se opresc din joc și umflă mingea murdară  cu gura.

Mi-i imaginez pe un teren de fotbal, alături de copii „albi”, cu o minge bună, de piele, iar în depărtare se văd nu dărăpănături, ci locuințele lor.

Foto: Cristina Raț


[i] http://www.altart.org/gas/?p=879

[ii] „According to international law, States must ensure that protection against forced evictions, and the human right to adequate housing and secure tenure, are guaranteed without discrimination of any kind on the basis of race, colour, sex, language, religion or belief, political or other opinion, national, ethnic or social origin, legal or social status, age, disability, property, birth or other status”. http://www2.ohchr.org/english/issues/housing/docs/guidelines_en.pdf

[iii] http://www.petitieonline.ro/petitie/petitie_privind_posibila_evacuare_fortata_a_peste_120_de_familii_de_pe_strada_cantonului_din_cluj-p60638048.html

[iv] http://www.altart.org/gas/?p=870

 

 


4 comentarii

  1. sa stii, draga autorule, ca este ok sa scrii tigan, nu este nevoie sa incerci sa fii politicos si sa scrii ‘rom’. eu ca parte a populatiei majoritare incep sa ma simt tot mai discriminata de tiganii astia care, vai, sunt victimele societatii. ma consider o persoana toleranta si deschisa, sau oricum mult mai deschisa decat majoritatea covarsitoare a cunoscutilor mei, dar sincer mi se pare cel putin penibil sa asist la campanii de acest gen. poate ar trebui sa afli ca sunt si o gramada de oameni ‘albi’, cum le spui tu, care traiesc in saracie, ca vai de ei, dar nimeni nu se intereseaza atat timp cand nu sunt ‘negri’, nu?

  2. Evacuările forțate afectează comunități din toată lumea, nu doar despre romi e vorba și asta arătam prin fotografii de pe mai multe continente și la manifestația de luni (deci nu e vorba de a folosi artificial o opoziție „albi” vs „colorați”). În același timp, în RO etnia romă este cea mai afectată și de aceea am fost la manifestație alături de oameni care au fost evacuați în apropierea gropii de gunoi a Clujului și alături de alții care sunt în risc de evacuare.

    Cât despre probl. lingvistice… Folosesc cuvântul rom pentru ca acesta e cel oficial. Apoi, cuvântul țigan e exogenă limbii romani. E ca și cum noi ne-an numi acum vlahi, pentru că așa preferau ungurii să ne numească în secolul XIX. Iar dacă întrebai un iobag român de secol XIX dacă el e vlah, îți spun sigur că îți răspundea că da. În momentul de față se construiește o identitate, aceasta va fi romă, cea țigănească e falimentară.

    Mă rog, eu sper doar să nu fie penibilă și această explicație..

  3. cred ca a inceput ofensiva bagarii pe gat a tiganilor (rromilor daca vrei) sub numele de integrare. am stat de vorba in germania cu unul care dupa 1000 de beri mi-a spus ca el si toate neamurile lui sunt zigeuner. i-am spus ca nu imi pasa, atat timp cat nu miroase, cat timp invata sau munceste, cat timp nu isi forteaza copii sa se casatoreasca al 10, 12 sau 14 ani. nu exista albi vs. colorati, exista curati vs. murdari, exista oameni care au invatat la lumanare vs. oameni care nu si-au dat copii la scoala nici acum 60, 50, 40 sau 20 de ani, si care nu ii dau nici acum, exista oameni cinstiti vs. hoti, exista victime vs. agresori, incepand de la agresiunea decibelilor, a comportamentului vulgar, a agresiunii fizice sau psihice si toate cele enumerate nu au legatura cu etnia omului. nu am nimic cu limba pe care o vorbeste unul sau altul, cu traditiile sau aspiratiile vecinului.
    integrarea nu se face obligand la acceptarea palatelor de la strehaia sau a bidonville-urilor de la marginea clujului. integrarea se face prin educatie, disciplina si responsabilizare. nimeni nu te integreaza nicaieri, daca nu ai ceva de oferit, si aici ma refer la orice om de pe planeta incercand sa se integreze in orice societate.
    articolul trece peste orice aspect de genul asta. copii sunt saraci, dar scoala este gratuita pana in clasa a XII-a, si exista burse pentru etnia rroma, si nici nu se cere un mod anume de imbarcaminte, doar curatenie si decenta. un pachet de tigari costa cat trei caiete si un pix, o carte de scoala cat 3 beri. daca exista bani de tigari si alcool, nu vad de ce nu ar fi bani de scoala. daca bulibasa tribului are bani de casa cu turnulete, sunt convins ca ar fi gasit bani de scoala pentru toti copii, numai din balustrada de inox a scarii interioare.
    asa ca mai lasati-ma cu integrarea, evacuarile si altele. fiecare parinte a facut sau face eforturi pentru copii lui, numai tziganii prefera cu nonsalanta sa se afiseze cu salbe, si sa planga in acelasi timp ca sunt oropsiti.

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger