România, sub media europeană privind politicile pentru integrarea străinilor

1

România devine o ţară de destinaţie şi nu doar de tranzit pentru străini, îmbunătăţindu-şi condiţiile de integrare a migrantilor. Aceasta este concluzia dezbaterii pe tema rezultatelor studiului Migrant Integration Policy Index (MIPEX III), realizat de British Council, Fundaţia Soros România şi Migration Policy Group. Studiul clasează România pe locul 22, la egalitate cu Ungaria, în topul celor 31 de ţări analizate din punct de vedere al politicilor de integrare a străinilor. România adună 45 de puncte din 100, clasându-se sub media europeană de 52 de puncte.

“Romania are bile negre, dar în privinţa integrării străinilor mergem cu capul sus”, spune Mbela Nzuzi, directorul Asociaţiei Femeilor Refugiate din România. Aceasta spune că eforturile din ultimii ani se văd şi trebuie continuate întrucât în România întotdeauna vor veni mulţi imigranţi, acest fenomen nu se va opri. “Multi străini găsesc în România o a două casa”, spune Mbela Nzuzi, care a venit din Congo în România în 1997. Ea crede că pentru a avea o societate armonioasă este nevoie de o schimbare a atitudinii românilor care trebuie să înţeleagă rostul străinilor şi să nu-i vadă ca pe o problemă în plus.

Primele ţări din top îşi merită locurile ca urmare a voinţei politice, spune Thomas Huddleston, analist Migration Policy Group. Printre acestea se număra Canada şi Statele Unite, ţări cu tradiţie în ce priveşte migraţia, Portugalia şi Spania, ţări de destinaţie recente, dar şi Germania, Franţa sau Austria, care au deja experienţă cu acest fenomen.

România, care are una dintre cele mai mici rate de naturalizare din Europa, stă bine la capitolul politici anti-discriminare, mobilitate pe piaţa muncii, reuniunea familiei şi rezidenţă pe termen lung, dar a avut scoruri slabe la educaţie, participare politică şi cetăţenie. România s-a clasat pe locul al 11-lea, la egalitate cu Statele Unite, la capitolul mobilitatea pe piaţa muncii, fiind peste media europeană de 57. Tot pe locul al 11-lea se situează România şi la capitolul anti-discriminare, cu 73 de puncte , media europeană fiind de 59. Şi în ce priveşte reunificarea familială, ţara noastră se situează peste media europeană de 60 de puncte, România clasându-se pe locul al 14-lea, la egalitate cu Estonia, cu 65 de puncte. România se află pe locul al 23-lea cu 54 de puncte la capitolul rezidenţă pe termen lung, media europeană fiind de 59 de puncte. Capitolele la care România a primit scoruri mici sunt educaţia – 20 de puncte (locul al 26-lea), participarea politică – 8 puncte (ultimul loc) şi accesul la cetăţenie – 29 de puncte (locul al 24-lea). În domeniul educaţiei, străinii veniţi în România beneficiază la cerere de cursuri de limba romană care durează un an şi se finalizează cu o diplomă care nu atesta, însă, nivelul de competenţă. Studiul MIPEX III notează că României îi lipsesc anumite principia fundamentale care încep să devină o normă în toată Europa, precum dubla cetăţenie, jus soli, dreptul de vot şi accesul egal la educaţie.

În prezent, principalele comunităţi de imigranţi în România provin din Republica Moldova, Turcia şi China, iar judeţele cele mai atractive sunt Bucureşti – Ilfov, Iaşi, Cluj, Constanţa, Galaţi şi Prahova. În 2009, au fost înregistraţi peste 59.000 de străini cu şedere legală în România.

Foto: Fundatia Soros

Cititi si:

Romanii sunt hoti, dar ospitalieri? Etichetele despre tara lui Dracula si locuitorii ei

Teoria relocarilor internationale in masa cauzate de schimbarile climtice contrazisa. Oamenii migreaza local

Tags:



Un comentariu

  1. Pingback: TOTB.ro - Din Congo, în România: cum a învins Aima Lema prejudecăţile românilor » Think Outside the Box

Leave A Reply