România riscă să blocheze reducerea consumului de pungi de plastic în Europa

Reţeaua Zero Waste România, Let’s do it, România, Coaliţia pentru Mediu din România, alături de peste 70 de organizaţii neguvernamentale solicită ministrului Mediului Korodi Atilla, printr-o scrisoare deschisă transmisă astăzi să susţină propunerea Parlamentului European de reducere drastică a consumului de pungi de plastic de unică folosinţă cu 80%, până în 2019 şi interzicerea pungilor de plastic oxodegradabile.

 

 

 

În scrisoarea deschisă, pe care o puteţi citi mai jos, se prezintă pericolul iminent al anulării propunerii Parlamentului European, precum și consecințele acestui fapt. Totodată, este descrisă situația gravă în care se află România din acest punct de vedere, precum și argumente la nivel global în favoarea eliminării pungilor de plastic nebiodegradabile. Nu sunt uitate nici exemple de succes ale unor state care au interzis utilizarea pungilor de plastic de unică folosinţă încă din 2007.

În ciuda unui sprijin popular puternic în întreaga Uniune Europeană pentru reducerea deșeurilor din pungi de plastic, totuşi surse din Bruxelles poziţionează România alături de o minoritate de state membre ale UE, care blochează propunerea Parlamentului European pentru reducerea utilizării pungilor de plastic de unică folosinţă. Având în vedere că discuţiile se află în etapa finală, în cazul în care negocierile care vor avea loc vineri, 14 Noiembrie, între Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul de Miniştri nu vor duce la niciun rezultat concret, propunerea riscă să fie anulată.

„Un grup restrâns de ţări din cadrul Consiliului, nou acceptate în UE, persistă în a arăta un dispreț total față de consecințele majore ale poluării mediului cu pungi de plastic. Refuzul acestui grup minoritar de state membre UE de a adopta oricare dintre propunerile progresiste propuse de către Parlament contribuie la impasul în negocierile dintre Consiliul de Miniștri al UE, Comisia Europeană și Parlamentul European “a declarat Piotr Barczak, Policy Office, European Environmental Bureau.

În România, conform Fondului de Mediu, cantitatea de pungi de plastic comercializate în 2010 a fost dublă comparativ cu anul 2009 şi este în continuă creştere, pe fondul dezvoltării marilor retaileri. Fiecare european foloseşte în medie circa 500 de pungi de plastic anual, dintre care 92% sunt de unică folosinţă. Mai mult, dintre cele 100 de miliarde de pungi de plastic utilizate anual în Europa doar 6,6% sunt reciclate.

România e sufocată de cantitatea imensă de pungi de plastic care acoperă atât văi de râuri, cât şi câmpuri întregi, cu impact asupra faunei, florei şi sănătăţii cetăţenilor, fapt ce justifică sprijinul masiv fata de propunerea Parlamentului European. Semnatarii scrisorii deschise sunt organizaţii neguvernamentale cu arie de activitate diversă precum protecţia mediului, protecţia animalelor, organizaţii civice, studenţești și de tineret.

Mai jos, vă invităm să citiţi scrisoarea deschisă adresată Ministerului Mediului de către organizaţiile neguvernamentale de mediu:

 

Scrisoare Deschisă Ministrului Korodi Attila, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice

Stimate Domnule Ministru Korodi Attila,
Organizaţiile semnatare îşi exprimă îngrijorarea faţă de opoziţia domniei voastre şi a

guvernului României faţă de propunerea Parlamentului European cu privire la reducerea, până în 2019, cu 80% a consumului de pungi de plastic de unică folosinţă. În ciuda unui sprijin popular puternic în întreaga Uniune Europeană, surse din Bruxelles poziţionează România alături de o minoritate de state membre ale UE care blochează propunerea Parlamentului European pentru reducerea drastică a utilizării pungilor de plastic de unică folosinţă.

„Un grup restrâns de ţări din cadrul Consiliului, nou acceptate în UE, persistă în a arăta un dispreț total față de consecințele majore ale poluării mediului cu pungi de plastic. Refuzul acestui grup minoritar de state membre UE de a adopta oricare dintre propunerile progresiste propuse de către Parlament contribuie la impasul în negocierile dintre Consiliul de Miniștri al UE, Comisia Europeană și Parlamentul European“ a declarat Piotr Barczak, Policy Office, European Environmental Bureau.

Pungile de plastic au o durată de viaţă de peste 200 de ani, însă o durată de utilizare de câteva minute, fiind unul dintre cele mai elocvente exemple de eşec al proiectării din industrie. Măsurile de descurajare a producerii pungilor de plastic şi a altor produse de unică folosinţă reprezintă un aspect prioritar în gestionarea sustenabilă a deşeurilor.  România e sufocată de cantitatea imensă de pungi de plastic care acoperă atât văi de râuri, cât şi câmpuri întregi.

În România, conform Fondului de Mediu, cantitatea de pungi de plastic comercializate în 2010 a fost dublă comparativ cu anul 2009 şi este în continuă creştere, pe fondul dezvoltării marilor retaileri. Fiecare european foloseşte în medie circa 500 de pungi de plastic anual, dintre care 92% sunt de unică folosinţă. Mai mult, dintre cele 100 de miliarde de pungi de plastic utilizate anual în Europa doar 6,6% sunt reciclate.

Din cauza greutăţii şi dimensiunii reduse, pungile de plastic ajung adesea în mări şi oceane, unde se descompun treptat de-a lungul a sute de ani, formând o supă difuză de microparticule răspândită pe întreaga planetă. Pungile de plastic din mediul marin reprezintă un pericol major cu consecinţe dramatice pentru ecosistemul acvatic. Fragmentele microscopice de plastic sunt uşor ingerate, cele mai afectate fiind mamiferele marine. Aceşti poluanţi se acumulează la fiecare nivel din lanţul trofic, la fiecare nivel din lanţ obţinându-se o creştere semnificativă a concentraţiei de poluanţi. Mai mult, plasticul nu doar eliberează substanţe chimice; odată ajuns în apă atrage alte toxine, devenind şi mai periculos pentru formele de viaţă marine. 94% dintre păsările din zona Mării Nordului au plastic în stomac.

California, Franţa, Italia, oraşe din Australia şi Marea Britanie au interzis folosirea pungilor de plastic de unică folosinţă care nu sunt biodegradabile şi compostabile. Printre oraşele din SUA care au interzis pungile de plastic de unică folosinţă se numără San Francisco (2007), Portland (2011), Seattle (2012), Austin (2013), Los Angeles (2014), Dallas (2015) şi Chicago (2015).

Având în vedere că discuţiile se află în etapa finală, în cazul în care negocierile care vor avea loc vineri, 14 Noiembrie, între Parlamentul European, Comisia Europeană şi Consiliul de Miniştri nu vor duce la niciun rezultat concret, propunerea riscă să fie anulată.

Vă solicităm:

– Să susţineţi reducerea, până în 2019, a consumului de pungi de plastic de unică folosinţă cu 80%;

– Să susţineţi interzicerea pungilor de plastic oxodegradabile;

-Să susţineţi proiectul în forma propusă de către Parlamentul European prin Margrete
AUKEN, Group of the Greens/European Free Alliance.

Cu respect,

1. European Environmental Bureau, prin Piotr Barczak, Policy Officer
2. Fundaţia Zero Waste Europe, prin Elena Rastei, Membru Consiliul Director
3. Fundaţia Surfrider Europe
4. Reţeaua Zero Waste România
5. Coaliţia pentru Mediu din România (CMR)
6. Federaţia Naţională pentru Protecţia Animalelor (FNPA) prin Carmen Arsene, preşedinte
7. Fundaţia AltArt, prin Szakats Istvan, preşedinte
8. Asociaţia pentru Minţi Pertinente – AMPER, prin Cătălin Hegheş, director executiv

1. Asociaţia Regională de Dezbateri, Oratorie şi Retorică (ARDOR) Banat
2. Asociaţia Studenţilor de la Business (ASB) din Universitatea Babeş-Bolyai Cluj Napoca, prin Ştefana Frîncu, preşedinte
3. Asociația Studenților în Contabilitate și Informatică de Gestiune (ASCIG) din Academia de Studii Economice Bucureşti, prin Andrei Vasile, preşedinte
4. Asociația Studenților de la Istorie „Gheorghe Șincai“ din Oradea
5. Asociația Studenților din Universitatea „Ştefan cel Mare” din Suceava (ASUS), prin Bogdan Viţelariu, preşedinte
6. Liga Studenților din Facultatea de Mecanică din Universitatea Politehnică din Timişoara, prin Cristian Ignat, preşedinte
7. Liga Studenților din Facultatea de Electronică și Telecomunicații din Universitatea Politehnica din Timişoara, prin Vlad-Ionuţ Răuţu, preşedinte
8. Liga Studenţilor Chimişti din Universitatea Politehnica Timişoara, prin Alexandra Elena Ungureanu, preşedinte
9. Liga Studenţilor din Galaţi (LSG), prin Ionuţ Dumitraşcu, preşedinte
10. Liga Studenților din Universitatea „Eftimie Murgu” (LSUEM) din Reșița prin Marian Valentin Stan, preşedinte
11. Liga Studenţilor din Universitatea Maritimă Constanţa
12. Asociaţia „Natura din România“
13. Asociaţia „Natura Transilvaniei“, prin Mihai Constantinescu, preşedinte
14. Organizaţia pentru Educaţia Nouă (OpEN)
15. Organizaţia Studenţilor Basarabeni (OSB) din Bucureşti, prin Ion Ursu, preşedinte
16. Organizaţia Studenţilor “Traian Lalescu” (OSTL) din Universitatea Politehnica din Timișoara, prin Cătălin Burlacu, președinte
17. Philos – Asociația Studenților din Filosofie din Universitatea Bucureşti, prin Marian Cătălin Ciupag, preşedinte
18. Sindicatul Studenților din Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică (SiSC) din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, prin Emilia Popa, preşedinte
19. Societatea Studenţilor Stomatologi Iaşi (SSSI)

10. Asociaţia ARIN, prin Codruţa Nedelcu, director executiv

14. Asociaţia Studenţilor Stomatologi din Oradea (ASSO), prin Paula Paşca, preşedinte

16. Aurora Community, prin Claudian Doboş
17. Asociația „2 Celsius“, prin Raul Cazan, preşedinte
18. Centrul pentru Resurse Civice, prin Cosmin Barzan, preşedinte
19. Centrul de Resurse pentru Comunitate, prin Laura Alicu, preşedinte
20. Clubul de Cicloturism Napoca (CCN), prin Radu Mititean, preşedinte
21. Asociaţia „20 pentru Cungrea“, prin Deliu Valentin Petre, preşedinte
22. Asociaţia D’Avent, prin Cremene Laura Georgiana, vicepreşedinte
23. Asociația „Efectul Fluture“, prin Roxana Pencea, președinte
24. Asociaţia Ecoassist, prin Liana Buzea, preşedinte
25. Fundaţia Eco-Civica, prin Niculae Radulescu Dobrogea, preşedinte
26. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis prin Costel Popa, preşedinte
27. Asociaţia ECOTECA, prin Raul Pop – Manager Programe
28. Asociaţia EcoStuff Romania, prin Radu Rusu, presedinte
29. Asociaţia Euroarmonia, prin Emilia Bura, preşedinte
30. Fundaţia Judeţeană pentru Tineret Timiş (FITT)
31. Asociaţia Elevilor din Constanţa
32. Asociaţia Ecologistă „Floare de Colţ“, prin Sandor Korosfoy, director executiv
33. Fundaţia pentru Protecţia Câinilor Comunitari – FPCC, prin Antonia Craciun
34. Asociaţia „FREE AMELY 2007“, prin Elena Balaj, preşedinte
35. Fundaţia Comunitară Mureş, prin Gal Sandor, director executiv
36. Asociația G.E.E.A. Grupul pentru Educație și Ecologie Argeș, prin Marin Toma, președinte
37. Asociaţia „Inimi Alaturi“, prin presedinte Denisa Sterie
38. Institutul Român pentru Dezvoltarea Tinerilor, prin Robert Marian Ciocotoiu, preşedinte
39. Asociaţia „Iubim Natura“, prin Florin Suciu, presedinte
40. Grupul de Intervenţie Civică (GIC), prin Hetti Benedek, preşedinte

47. Grupul de Acţiune Local „Ruralis“, prin Cristian Tetcu, preşedinte
48. Asociaţia „Love& Life4 Animals“, prin preşedinte Andreea Salagean
49. Asociaţia „Mai Bine“, prin Anca Gheorghică, președinte
50. Asociaţia „Mai Mult Verde“, prin Doru Mitrana, director executiv
51. Asociaţia „Micaela“, prin preşedinte dr. Mihaela Graure

54. Asociaţia Neuer Weg, prin Hans Hedrich, vicepreşedinte

57. Organizaţia Studenţilor din Universitatea de Vest din Timişoara (OSUT), prin Vlad-Dan Cherecheş, preşedinte

59. Asociaţia „Per Anima”, prin Dana Maria Barcaru, preşedinte

61. Asociaţia pentru protecţia animalelor „Prieteni Credinciosi“, prin preşedinte Silvia Rus
62. Asociaţia „Prieteni fara Grai“, prin preşedinte Elena Badicu
63. Asociaţia Pet Hope din Timisoara, prin Alina Vacaru, presedinte
64. Asociaţia Reener Laendchen, prin Klaus Birthler, director executiv
65. Asociaţia „România Fără Ei“, prin George Epurescu, preşedinte
66. Asociaţia România în Tranziţie, prin Mihai Abagief, preşedinte
67. Asociaţia Rotaract Club TEAM Baia Mare, prin Adrian Dan Pop, preşedinte
68. Asociaţia „Salvaţi Animalele“ din Baia Mare, prin Adina Stetca, vicepreşedinte

70. Asociaţia „Start Focus“, prin Carmen Radu, preşedinte

72. Mişcarea „Terra Livre – free earth“, prin Filipa Dobos
73. Fundaţia TERRA Mileniul III, prin Lavinia Andrei, preşedinte
74. Asociaţia „Unda Verde“, prin Georgiana Branea, preşedinte
75. University of Petroșani Students Union (UPSU), prin Maria Magdalena Tudor, preşedinte
76. Asociaţia „Viitorul în Zori (Let’s Do It, România )“, prin Andrei Coşuleanu, director executiv