România, pe lista neagră a Organizaţiei Internaţionale a Muncii

Aplicarea legislaţiei muncii a pus România pe lista neagră a Organizaţiei Internaţionale a Muncii pentru a doua oară în mai puţin de cinci ani. Conform propriului site, OIM veghează ca normele internaţionale în domeniul muncii să fie respectate atât în legislaţie, cât şi în practică de ţările care au ratificat hotărârile sale. La sesizarea sindicatelor de la noi, acum doi ani experţii OIM au constatat că amenzile date de Inspecţia Muncii sunt atât de mici încât patronii preferă să fie amendaţi decât să respecte legislaţia, iar unii inspectori de muncă îi pârăsc pe cei care reclamă încălcarea drepturilor tocmai angajatorilor pe care ar trebui să-i verifice.

 

 

Ministerul Muncii a schimbat Legea Inspecţiei Muncii, dar au apărut alte probleme. Cum guvernul român a tratat cu indiferenta observaţiile făcute de experţi anul trecut, am ajuns ca în „topul” oilor negre OIM să fim pe un loc fruntaş – 11 din 179 de ţări. Înaintea noastră figurează ţări precum Columbia, Zimbabwe, Myanmar (fosta Birmanie, unde guvernul este acuzat că tolerează munca forţată ), Belarus, Chile…

La această situaţie s-a ajuns în urma plângerilor sindicaliştilor din Cartel Alfa, BNS şi CSDR care, nereuşind să obţină câştig de cauză în ţară, şi-au căutat dreptatea la Geneva. Mai întâi au reclamat câteva articole din Legea conflictelor de muncă (L168/1999) care dau posibilitatea conducerii unei firme să stingă foarte uşor o grevă. Acest lucru se poate face chiar în primele zile ale protestului (cf. art. 56 şi 62), partea patronală putând cere în instanţă suspendarea unei greve, dacă aceasta „presupune o ameninţare pentru viaţă sau sănătatea unor persoane”. Al doilea moment favorabil patronatului este când greva împlineşte 20 de zile. Conform art. 62, conducerea unei unităţi poate să supună un conflict unei comisii de arbitrare imediat, atunci când greva durează de 20 de zile, fără ca părţile să fi ajuns la un acord şi dacă continuarea ei ar avea consecinţe în plan umanitar.

Experţii OIM au cerut guvernului român să le furnizeze detalii despre grevele suspendate pe motive umanitare, motivând, în termeni diplomatici, că vor să înţeleagă mai bine cum se traduce în practica acest termen care nu este definit în Legea conflictelor de muncă.

Apoi, Cartel Alfa, BNS şi CSDR au reclamat refuzul unor birouri de muncă regionale de a înregistra conflicte de muncă la diferite societăţi. Refuzul, spun sindicaliştii, vine ca urmare a unor reglementări interne ale Ministerului Muncii şi blochează posibilitatea legală de a declanşa o grevă. „Este vorba de societăţile comerciale în care s-au înregistrat contracte de muncă multianuale. Câtă vreme ai un contract de muncă în vigoare, nu poţi sa declanşezi greva, iar conducerea Ministerului Muncii au folosit aceasta prevedere pentru a nu înregistra conflictele. Legea spune însă că, chiar dacă ai încheiat un contract multianual, negocierile asupra salariilor, condiţiilor şi timpului de muncă trebuie negociate în fiecare an. Ori dacă în urma negocierilor nu te poţi înţelege asupra acestor aspecte, poţi sa declanşezi greva. OIM ne-a dat dreptate şi a cerut explicaţii Ministerului Muncii care susţine că nu există nici o reglementare internă pe baza cărora unele birouri de muncă regionale să fi procedat astfel. E o minciună sfruntată şi avem chiar adresele transmise de la minister pe care le vom înainta la OIM”, spune Ovidiu Popescu, expert juridic în delegaţia Cartel Alfa la OIM. în fine, ultima plângere care a îngrijorat experţii OIM vine din partea CSDR şi FSLI şi se referă la faptul că salariile învăţătorilor nu au fost niciodată plătite la timp şi nici integral după adoptarea Legii privind statutul învăţătorilor (1997).

Sursa: TRIBUNA SOCIALĂ