În ciuda dovezilor care arată că planeta se îndreaptă spre o creștere a temperaturii medii globale cu 4-5 grade Celsius din cauza arderii combustibililor fosili, există planuri pentru 1.200 de centrale noi pe cărbune în toată lumea. România este una dintre țările în care autoritățile mizează pe energia din cărbune și ține în viață o industrie poluatoare.
Pe lângă îngroparea a milioane de euro în termocentralele existente, neperformante și responsabile pentru poluarea aerului, România are și planuri noi pentru o nouă unitate de producere a energiei din cărbune. Conform planului, unitatea 7 pe lignit de la Rovinari, termocentrală care aparține Complexului Energetic Oltenia, va avea o capacitate de 600 MW și este subiectul negocierilor cu investitori chinezi.
Această unitate se adaugă la o listă de termocentrale pe cărbune existente care în 2013 însumau o capacitate netă de producție de 4.769 MW. Principalele termocentrale sunt cele de la Turceni (județul Gorj), având în exploatare 5 blocuri energetice (total 1.468 MW), Rovinari (județul Gorj), cu 3 blocuri (total 877 MW) și Ișalnita-Craiova (județul Dolj), cu 2 blocuri (560 MW). Toate aceste unități aparțin Complexului Energetic Oltenia, au fost puse în funcțiune de peste 30 de ani și folosesc lignitul extras în bazinul Olteniei. CEO este cea mai mare companie din industria cărbunelui din România, fiind deținută de stat.
Unitatea de 600 MW planificată la Rovinari este în plan din 2012 când s-a semnat primul memorandum cu China. Ultimul s-a semnat în 2015, iar cea mai recentă întâlnire cu investitorii chinezi a avut loc vara trecută, potrivit presei locale. Ultimele negocieri s-au axat pe prețul cărbunelui și pe costurile pe care le implică achiziționarea de certificate de CO2 Potrivit unui răspuns al Complexului Energetic Oltenia solicitat de Think Outside the Box,. “CE Oltenia are toată deschiderea pentru această colaborare”, se arată în răspuns.
“CE Oltenia are 11 grupuri energetice cu o putere instalată de 3.240 MW, putând asigura 30% din consumul de energie electrică din SEN (n.r. Sistemul Energetic Național). Estimăm un trend constant în anii următori, CE Oltenia fiind producătorul care oferă siguranță în alimentarea consumatorilor, pentru că procesul de producție nu depinde de factorii atmosferici. De asemenea, capacitățile CE Oltenia au eficiență energetică crescută prin programele de reabilitare a grupurilor energetice și impact negativ redus asupra mediului înconjurător prin proiectele implementate”, mai precizează compania.
98% din unitățile de producție de energie din cărbuni aparțin statului prin Ministerul pentru Energie. Deciziile de a le retrage din activitate sau de a construi noi unități aparțin, așadar Ministerului pentru Energie.
Potrivit unui raport Greenpeace, 23 de țări, state și orașe au renunțat la centralele pe cărbune sau au anunțat un calendar pentru asta până în 2030, însă România nu urmează acest trend. În condițiile în care ne-am angajat să respectăm Acordul de mediu de la Paris și ne-am asumat să atingem niște ținte de reducere a poluării, activiștii de mediu pun la îndoială oportunitatea extinderii capacităților de producție.
Noi considerăm că proiectul nu este dezirabil dintr-o serie de motive. Principalul este contradicția evidentă între obiectivele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, asumate prin Acordul de la Paris, dar și prin directive europene sau legislație națională, și construirea celei mai mari unități pe lignit din istoria României. Pe lângă impactul de mediu, cel social este de asemenea deosebit de grav, reprezentând unul din motivele pentru care unitățile existente la Rovinari nu au fost reautorizate și funcționează ilegal de la 1 ianuarie 2018. Sute de familii locuiesc lângă termocentrală, unele la mai puțin de o sută de metri, iar zgomotul depășește cu mult limita legală, 24 de ore pe zi. Depozitul de cărbune care alimentează unitățile îngroapă orașul Rovinari în praf, motiv pentru care primarul anunță un protest împotriva redeschiderii acestuia. Minele de lignit de asemenea afectează populația, apropiindu-se atât de mult de satele învecinate încât pun în pericol casele și în unele cazuri au distrus pânza freatică, iar localnicii au rămas fără nici o sursă de apă potabilă. A treia serie de argumente sunt cele economice – nu numai că unitatea nu va putea face profit, ci există un risc ca investiția să nu se amortizeze niciodată. Prețul certificatelor de CO2 a crescut de la aproximativ 5 euro anul trecut la 19 euro în prezent. Toate carierele care ar alimenta această nouă unitate trebuie să se extindă – asta presupune noi investiții și distanțe mai mari de transport de la mină. Costurile cresc și când luăm în considerare faptul că toate utilajele din minerit sunt foarte vechi și necesită reparații capitale.
Bankwatch România
Extinderea termocentralei de la Rovinari este un subiect care a trecut de la un ministru la altul fără o viziune clară. Deși există o strategie energetică națională agreată în 2016, actualul ministru PSD Anton Anton și-a anunțat intenția de a elabora o altă strategie. Opinia lui, susținută în mai multe rânduri, este că energia din cărbune este esențială pentru România. Senatoarea USR Silvia Dinică, membră în Comisia pentru Energie, spune: “Considerăm că strategia din 2016 e un document bun la care trebuie să ne raportăm pentru că nu a fost doar rezultatul unei modelări, dar a fundamentat pentru România parametrii din pachetul-directivă pentru energie curată pentru toți de la nivel european”. Silvia Dinică spune că avem nevoie de un calendar al reducerii dependenței de tehnologii poluante și de o tranziție bine gândită, justă pentru comunitățile care depind de cărbune.
România poate folosi cărbunele pentru a produce energie, însă, în acelaşi timp, trebuie să respecte normele legate de poluare, a declarat comisarul european pentru Energie, Miguel Arias Canete, într-o întâlnire la Bruxelles cu reprezentanţii sectorului energetic românesc, transmite Agerpres.„Trebuie să fiu sincer cu dumneavoastră. Statele membre au dreptul la un mix de energie, iar o ţară poate să producă energie din cărbune dacă vrea, dar, în acelaşi timp, trebuie să atingă targeturile de reducere a emisiilor. România va plăti pentru a folosi cărbunele, pentru că intră în schema ETS, ceea ce va afecta mai departe sectoare precum transporturile şi agricultura”, a spus comisarul.
Susținerea energiei din cărbune de către statul român vine în mai multe forme. În martie 2018, parlamentarii au modificat Codul Silvic în favoarea Complexului Energetic Oltenia pentru a-i permite companiei să taie copaci și să extindă carierele de exploatare a lignitului. Mai multe decât atât, tăierea copacilor a fost permisă fără obligația a împăduri o altă suprafață în schimb. Reprezentanții Complexului Energetic Oltenia au susținut, în fața parlamentarilor, că întâmpină dificultăți în extracția de cărbune, aproape toate excavatoarele fiind imobilizate pentru că nu mai au front de lucru, iar sistemul energetic național va fi afectat de această situație. Din păcate, ministerul Apelor și Pădurilor a susținut propunerea de modificare a Codului Silvic, în ciuda faptului că aceasta creează o excepție periculoasă pentru fondul forestier național.
“Faptul că în România există o capacitate de producție aproape dublă față de consum și că intensitatea energetică este mai mult decât dublul mediei europene ne arată că prioritatea ar trebui să fie eficiența energetică. Investițiile în programe de eficiență energetică pot și ar trebui să fie pe primul plan în strategiile guvernamentale în locul investițiilor în noi centrale pe cărbune”, se arată într-o analiză a Bankwatch România.
Susținerea termocentralelor pe cărbune, implicit ignorarea trendului european de închidere a surselor poluante de energie, este și o problemă socială în România. Autoritățile române amână tranziția energetică spre surse curate de energie invocând faptul că închiderea termocentralelor înseamnă mii de oameni disponibilizați. Amânarea înseamnă, însă, o lipsă de viziune a autorităților care nu găsesc o soluție pentru oamenii care depind de industria cărbunelor, având în vedere că resursele sunt oricum finite, iar acutizarea problemei sociale va fi inevitabilă.
Impactul cărbunelui asupra sănătății umane este devastator – 350.000 de decese premature. În România, potrivit datelor organizației Beyond Coal, în 2015 s-au înregistrat 1.000 de decese premature din cauza expunerii la cărbune. Jumătate dintre acestea sunt responsabilitatea Complexului Energetic Oltenia.
Sursa foto: gorj24.com