România intră oficial în epoca de aur. Proiectul cu cianuri de la Certej a primit acord de mediu

30

Asociaţiile Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, Alburnus Maior şi Re.Generation condamnă emiterea recentă a acordului de mediu pentru proiectul Certej, prima exploatare a aurului la scară largă pe bază de cianuri din România. Faptul că proiectul minier propus la Certej, judeţul Hunedoara, de către compania canadiană Eldorado Gold Corporation, prin intermediul societăţii Deva Gold, a primit undă verde din partea Agenţiei Regionale pentru Protecţia Mediului Timişoara fixează un precedent extrem de periculos pentru România, susțin organizațiile în comunicatul de mai jos.

 

 

“Prin detaliile sale – impactul devastator asupra mediului, vicii de legalitate, reţeaua de acţionari, respectiv companiile deţinătoare, proiectul de exploatare de la Certej se aseamănă celui propus la Roşia Montană, atrăgând de-a lungul timpului critici serioase din partea organizaţiilor de protecţia mediului din România.

Proiectul, care ocupă o suprafaţă de 456 de hectare, presupune procesarea a 45 de milioane de tone de minereu – cu o concentraţie de 1,8 g de aur pe tonă de minereu – şi utilizarea unei cantităţi de cianură de sodiu de 1653 tone pe an, timp de 16 ani, perioada de operare a minei. Ca şi în cazul proiectului Roşia Montană, reziduurile rezultate după prelucrare, inclusiv cele cu cianură şi metale grele, vor fi depozitate într-un iaz de decantare în aer liber cu o suprafaţă totală de 63 de hectare.

Principalul investitor, Eldorado Gold Corporation, este o companie minieră canadiană, listată la bursa din Vancouver care operează şi în Grecia, Turcia, China şi Brazilia. Compania minieră a preluat în decembrie 2011 European Goldfields, care deţinea 80% din societatea Deva Gold SA, celelalte 20% din acţiuni fiind deţinute de compania de stat Minvest Deva. La începuturile lor, cele două afaceri, Roşia Montană Gold Corporation şi Deva Gold au fost finanţate de Frank Vasile Timiş, fondatorul şi fostul preşedinte al Gabriel Resources, compania ce deţine pachetul majoritar al Roşia Montană Gold Corporation.

Emiterea acordului de mediu pentru proiectul de la Certej în data de 5 iulie 2012 de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara creează un precedent extrem de periculos pentru România.

Ceea ce guvernele anterioare doar au discutat, Guvernul Ponta a realizat în doar două luni de la numire. Deşi, atât premierul Victor Ponta, cât şi ministrul Mediului şi Pădurilor Rovana Plumb susţineau cu tărie la începutul mandatului că proiectul minier de la Roşia Montană nu poate merge înainte fără garanţii de mediu, renegocierea participaţiei statului sau desecretizarea contractului, mimând astfel interes şi responsabilitate faţă de implicaţiile serioase pe care asemenea proiecte de exploatare le ridică la adresa mediului şi comunităţilor afectate, Guvernul nu a solicitat nicio garanţie de mediu pentru aprobarea proiectului de la Certej. Participaţia statului român, similară celei de la Roşia Montană, este acceptată în forma actuală, iar contractul ce stă la baza acestui proiect este tot unul secret.

Mai mult, în emiterea acordului de mediu pentru proiectul de la Certej, autorităţile au considerat ca acceptabil impactul produs de consumul a 29 de milioane de metri cubi de apă din râul Mureş, defrişarea a 187 de hectare de pădure şi suprapunerea proiectului minier cu situl Natura 2000 – ROSPA 0132 Munţii Metaliferi pe o suprafaţă de 108 hectare.

“Cerem USL-ului şi Guvernului României să îşi asume public această decizie, emiterea acordului de mediu pentru un proiect minier bazat pe cianuri şi să explice tuturor românilor beneficiile sale de mediu, economice şi sociale.” a declarat Eugen David, preşedintele Alburnus Maior.

“Evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectul Certej ne-a provocat încă de la începutul său serioase îngrijorări, prezentând numeroase vicii de legalitate. Lipsa studiilor şi a evaluărilor impactului asupra biodiversităţii, conform Directivei Habitate şi Directivei Păsări sau lipsa oricăror evaluări privind potenţialul arheologic al zonei şi starea de sănătate a populaţiei privind substanţele periculoase ne îndreptăţesc să ne adresăm Comisiei Europene pentru controlul conformităţii cu normele de drept comunitar amintite, dar şi să cerem instanţei naţionale competente anularea acordului de mediu emis”, a declarat Tudor Brădăţan, din partea Centrului Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu”.

Foto: evz.ro


30 de comentarii

  1. foarte interesant, impotriva exploatarii de la Certej nu s-a opus nimeni, chiar daca e tot cu cianuri. poate pentru ca au fost platiti doar oponenti fata de proiectul de la Rosia Montana. Si oricum, nu vad de ce nu s-ar da acorduri de mediu, avand in vedere ca exista norme europene, extrem de stricte, care reglementeaza activitatea.

      • @Sorin: Din păcate, opoziția puternică și atenția mediatică care se îndreaptă asupra proiectului propus pentru Roșia Montană (cel mai distructiv, ce-i drept) face ca alte proiecte ca acesta, dăunătoare la scară mai mică, să primească aprobările autorităților în liniște.

        • opozitia fata de proiectul de la Rosia Montana e ghidata doar de interesul pentru bani al unora, iar asta e dovada. si din nou, expertii de mediu, specialistii de la Comisia Europeana spun ca proiectele miniere de genul asta nu sunt daunatoare, tu spui ca sunt.

          • e clar, nu citesti nici comentariile la care raspunzi, nici link-urile pe care le postezi obsesiv. Hai sa fie putin mai simplu. La Comisia Europeana exista un Directorat General de Mediu. Acolo sunt experti, specialisti in mediu, in chimie, in biologie, geologi, etc.. Acestia au fost intrebati ce parere au despre exploatarile cu cianuri. Iar acesti experti au raspuns ca e cea mai buna si mai sigura metoda disponibila. Ba mai mult, au spus ca nu exista niciun motiv ca metoda sa fie interzisa, din contra, interzicerea metodei nu ar avea niciun beneficiu asupra mediului dar interzicerea ar avea efecte sociale si economice negative.

          • Aștept cu nerăbdare de la tine să ne zici tuturor celor care citim aceste comentarii care este documentul în care Comisia Europeană a afirmat că cianurarea „e cea mai buna si mai sigura metoda disponibila”.

            Până când nu vei face acest lucru ca să probezi afirmațiile tale, promit că voi repeta această solicitare la orice parafrazare a manualului de comunicare al RMGC pe care o vei mai folosi în continuare.

          • Acesta este documentul în care Comisia Europeană a afirmat că cianurarea „e cea mai buna si mai sigura metoda disponibila”? Un articol de pe Mediafax. Am înțeles. Mulțumesc pentru precizare!

          • ai dreptate, e “doar” un comunicat oficial din partea celor de la Comisia Europeana. Cu siguranta tu stii mai bine decat ei, chiar daca ei au Directorat de Mediu, cu specialisti interdisciplinari.

          • Citez:
            „Acolo sunt experti, specialisti in mediu, in chimie, in biologie, geologi, etc.. Acestia au fost intrebati ce parere au despre exploatarile cu cianuri. Iar acesti experti au raspuns ca e cea mai buna si mai sigura metoda disponibila.”

            Iar răspunsul la întrebarea asta l-au dat fix într-un comunicat de presă, nu-i așa?

            Și când s-au referit experții amintiți de tine, punctual, la proiectul RMGC? Există cumva o declarație a lor care să contrazică specialiștii Academiei Române, care constată„proiectul (…) nu justifica efectele colaterale negative si riscurile implicate”?

          • pai cum trebuiau sa dea raspunsul, sa faca un event pe Facebook si sa scrie acolo? E chiar culmea ca tu stii ce vroiau cei de la CE sa zica, mai bine decat chiar cei de la Comisie printr-un comunicat OFICIAL

          • Observ că tu cunoști îndeaproape dedesubturile funcționării CE – deci „specialisti in mediu, in chimie, in biologie, geologi” dau comunicate de presă. E bun. Atunci departamentul comunicare ce mai face? Scrie directivele de mediu?

            Și tot nu m-ai lămurit la a doua întrebare: ce părere are CE, punctual, despre proiectul propus de RMGC? Doar ar fi cea mai mare exploatare în carieră deschisă din Europa, trebuie să fi zis ceva de bine despre ea, că doar încurajează acest tip de minerit, nu-i așa?

  2. Pingback: Ministrul Rovana Plumb a dispus verificarea de urgenţă a acordului de mediu pentru proiectul minier de la Certej | TOTB.ro - Think Outside the Box

  3. e de inteles ca atunci cand vorbim de exploatari moderne, cum in Romania n-au mai fost, sa fim speriati. Dar nu trebuie sa ne opunem progresului, trebuie sa-l adoptam ca sa avansam si sa dam o sansa pentru un viitor mai bun oamenilor din zonele cu asemenea exploatari. Cu putina informare, ne dam seama ca proiectele cu cianuri nu sunt bau-bau

  4. @Cristian: nici la Rosia Montana nu e o noutate, doar ca minereul era procesat la Baia de Aries, la doi pasi. Cianura e folosita in minerit de vreo 50 de ani la noi in tara, dar de-abia acum s-ar folosi cu cap, in cea mai avansata tehnologie de extractie. Ne opunem tocmai cand am putea avea minerit de ultima generatie?

        • „Neutralizare” este procesul prin care din iazul de decantare se vor evapora zilnic 34 de kilograme de acid cianhidric? Sau cum se numește acest proces descris în Studiul de impact asupra mediului al RMGC?

          • ti se evapora tie in vise, in realitate nu se evapora numai in anumite conditii de pH, conditii care pot fi controlate f. simplu. sau nu poti sa duci mai mult de o propozitie o data?

          • Explică-mi tu, te rog, atunci, ceea ce nu am înțeles eu din următoarele date publicate de RMGC în studiul de impact asupra mediului:

            Vol. 18, pag. 102: Vor fi emisii permanente de acid cianhidric în aerul atmosferic din zona iazului de decantare.

            Vol. 8, pag. 119 : În balanţa acidului cianhidric, pierderile sunt astfel detaliate: 6 tone se pierd, anual, în timpul procesului tehnologic, 30 tone se pierd în iazul de decantare (aprox.100 kg pe zi).

          • deci pentru tine studiul de impact, care cuprinde si situatii ipotetice, e reprezentat de 2 randuri? asta e chimie elementara, se evapora doar in anumite conditii de pH si temperatura, iar conditiile de pH se pot controla. Adica, nu se evapora

          • Mă bucur că te pricepi la aceste lucruri. Înseamnă că poți explica ce a scris RMGC în studiul de impact, în special al doilea citat:

            Vol. 8, pag. 119 : În balanţa acidului cianhidric, pierderile sunt astfel detaliate: 6 tone se pierd, anual, în timpul procesului tehnologic, 30 tone se pierd în iazul de decantare (aprox.100 kg pe zi).

            Acolo scrie clar: pierderi! Tocmai pe aceste pierderi se bazează RMGC ca să le iasă concentrația pe care o promit de cianuri în iaz. Mare problemă este că cele 100 de kilograme „pierdute” de RMGC sunt „câștigate” de cei din zonă sau chiar vecinii lor, când bate vântul mai tare.

            P.S.: Ai idee cam câți inamici omorau germanii în primul război mondial cu 100 de kilograme de acid cianhidric?

          • ai idee ca intr-un studiu de impact se iau in calcul si situatii ipotetice? ai idee ca un studiu de impact contine mai mult decat un rand? Iar pentru concentratia din iazul de decantare se neutralizeaza cianura folosita. ce ajunge in iazul de decantare sunt doar ramasite de pe steril, intr-o concentratie mult mai mica decat maximul permis de legislatia UE si decat maximul prezent in iazuri de decantare din UE. care nu se evapora, pt ca pt asta ar trebui un anumit pH.

          • Ia și citește volumul 8 al studiului de impact și zi-mi tu mie la ce pagină se precizează că evaporarea a 30 de tone de acid cianhidric anual (100 de kg. zilnic) este un aspect ipotetic.

            Iar dacă nu găsești nimic de genul acesta, dar susții în continuare că știi mai multă chimie decât cei care au făcut studiul, du-te la RMGC să te mute pe o funcție de chimist. Poate îi ajuți să facă niște documente care să stea în picioare, nu ca cele pe care le-au înaintat până acum către autorități.

  5. noi am ramane cu cianura, distrugerea padurilor, deseuri pe 63 de hectare si cativa ani de “minerit de ultima generatie” facut cu mineri platiti cum am merita daca ne-am da ok-ul – ca-n lumea a treia. canadienii cu [inca] 81000 kg de aur. ceva gandire de perspectiva, mai progresistilor? sau sunteti prea ocupati cu adaptarea de zi cu zi?

  6. Pingback: Articole din presa românească privind exploatarea miniseră de la Certej | În NEcautarea El Dorado-ului

  7. Pingback: Ministerul Mediului: ”Avizul de mediu pentru Certej este ilegal și iresponsabil” | TOTB.ro - Think Outside the Box

Reply To Sorin Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger