România, în urma statelor europene la economie socială. Legislația, primul obstacol

3

Economia socială furnizează 4% din locurile de muncă din sectorul privat în România. Ţara noastră are, însă, un decalaj atât în ceea ce priveşte economia socială tradiţională, cea care include cooperativele, casele de ajutor reciproc, uniunile de credit,  societățile mutuale de asigurări și organizatiile non-profit antreprenoriale, cât și în ceea ce privește “noua economie socială” – firme sociale sau antreprenoriatul social.

de Roxana Bucată

 

România este, din nou, în urma statelor europene, deşi economia socială reprezintă cea mai bună formă de organizare, susţin cei implicaţi, pentru că foloseşte capitalismul în scop social. Ancuţa Vameşu, Coordonator Economie Socială în cadrul Fundaţiei pentru Dezvoltarea Societăţii Civile (FDSC), spune că există două concepte diferite în acest domeniu – economia socială şi antreprenoriatul social. În primul caz este vorba despre un concept eminamente european care include întreprinderi ce acţionează în sectoare de interes comunitar. Activităţile economice sunt “afaceri cu obiective primare sociale al căror profit este mai degrabă reinvestit în scopul dezvoltării afacerii sau în interesul comunităţii decât canalizat spre nevoile de maximizare a profitului pentru acţionari sau proprietari”.

Antreprenoriatul social, concept lansat peste ocean şi dezbătut din ce în ce mai mult în lumea afacerilor şi în şcolile de business cele mai prestigioase, include un spectru mai larg de întreprinderi cu o pondere diferită a scopului social faţă de scopul economic şi cu abordări diferite ale profitului rezultat. Astfel, antreprenoriatul social include de la organizaţii non-profit ce derulează activităţi economice în domeniul strict al misiunii lor şi organizaţii hibride care combină scopurile sociale şi de afaceri, la firme pentru profit ce se implică în activităţi sociale benefice cum ar fi filantropia corporatistă şi responsabilitatea socială a companiei.

Spre deosebire de alte ţări din UE, continuă Ancuța Vameşu, în România cooperativele au un rol minor, iar mutualităţile – actori foarte importanţi pe piaţa asigurărilor de sănătate din Europa – lipsesc cu desăvârşire. Cooperativele deţin în majoritatea statelor membre UE  cote substanţiale de piaţ㠃în sectoare economice cheie cum ar fi agricultura (83% în Olanda, 79% în Finlanda, 55% în Italia şi 50% în Franţa), silvicultura ƒ(60% din piaţă în Suedia şi 31% în Finlanda), sector bancar (50% în Franţa, 37% în Cipru, 35% în Finlanda, 31% în Austria şi 21% în Germania), comerţ retailing (cooperativele de consum au o cot㠃de piaţ㠃de 36% în Finlanda şi 20% în Suedia), farmacie şi servicii medicale (21% în Spania şi 18% în Belgia).

Un domeniu în curs de legiferare

Proiectul Legii Cadru privind Economia Socială al Ministerului Muncii este una dintre iniţiativele legislative din domeniu. Acesta formulează opţiunea strategică pentru un proces de “certificare” ca întreprindere socială, ceea ce va permite oricărei forme juridice actuale să se poată certifica drept întreprindere socială fără a-şi modifica statutul juridic. Coaliţia Economiei Sociale, compusă din mai multe organizaţii din domeniu, a criticat iniţiativa pe motiv că limitează economia socială la forme de organizare ce vizează incluziunea socială, excluzând, astfel, societăţile cooperative, casele de ajutor reciproc ale salariaţilor sau o parte importantă a organizaţiilor nonprofit.

Cel de-al doilea proiect legislativ este Legea Antreprenorului Social, proiect iniţiat de deputatul PSD Iulian Iancu. Potrivit Ancuţei Vameşu, iniţiativa este în contradicţie cu toate principiile europene în domeniul economiei sociale şi a stârnit proteste în rândul sectorului neguvernamental. Coaliţia Economiei Sociale a dus o campanie consistentă în perioada septembrie – noiembrie 2011 împotriva acestei legi. Iată care sunt prevederile contestate de societatea civilă:

–  Iniţiativa porneşte, conform Expunerii de motive, de la premisa falsă că actorii economiei sociale nu există în Romania şi că este nevoie de înfiinţarea lor prin această lege.

–  Articolul 3 din lege include în definiţia antreprenorului social statul şi corporaţiile multinaţionale/naţionale şi recunoaşte numai actorii economiei sociale (asociaţii, fundaţii, cooperative etc.) care au în obiect de activitate acţiuni de antreprenoriat social sau doresc să se implice în acestea în calitate de parteneri ai statului sau companiilor. Această definiţie este în totală contradicţie cu recomandările din Rezoluţia Parlamentului European din 19 februarie 2009 referitoare la economia socială.

–  Iniţiativa confundă antreprenoriatul social cu responsabilitatea socială a companiilor şi propune beneficii fiscale nejustificate social. Legea propunea creşterea de 33 de ori a sumelor deductibile pentru “investiţii sociale” care nu sunt de fapt clar definite, astfel încât orice tip de proiect social, orice tip de beneficiar profit sau non-profit poate fi considerat o investiţie socială.

Principalul obstacol din perspectivă legislativă îl reprezintă dificultatea de înregistrare. Propunerile organizaţiilor nonguvernamentale se referă, în primul rând, la simplificarea procedurii de înregistrare astfel încât aceasta să fie un act simplu de dus la îndeplinire de către orice persoană interesată.

O interfață între antreprenoriat social și business

Legile apar cu mai multe restricţii decât cu forme de sprijin, este de părere Manuela Voicilă, deţinătoarea propriei afaceri în domeniul economiei sociale care se ocupă de intermedierea atelierelor sociale şi companiilor care deţin resurse să poată cumpăra. “N-am văzut niciun stimul care să vină în întâmpinarea problemei ăsteia. Reducerile de taxe, ajutorul guvernamental nu sunt direcţionate specific acestei zone”, spune ea. “Este prea puţină finanţare europeană, iar ONG-urile sunt încurajate să facă evenimente între ele, dar cele care aplică pentru proiecte de genul acesta sunt restricţionate din a face ceva practic, ceea ce e non-sens”.

La nivelul ţării, există aproximativ 2.000 de ateliere sociale, dar viabile nu sunt nici 200, continuă Manuela Voicilă, din cauza faptului că nu au o abordare business. “Nevoia este să se orienteze pe baza abilităţilor lor. Ei fac lucruri înainte de a gândi cui o să le vândă, dacă e nevoie sau nu e nevoie. Eu, la atelierele pe care le mentorez, le spun: ‘înainte de a face 10 rochiţe albe cu buline roşii asigură-te că există 10 fetiţe care să le poarte’. Abordarea la momentul ăsta este ‘le facem şi vedem noi după’”.

Afacerea de mentorship a antreprenoarei constă în a intermedia relaţia dintre cinci organizaţii nonguvernamentale din ţară care au ateliere sociale şi companii interesate de produsele realizate. Numărul total al beneficiarilor se ridică la peste 100, fiind vorba de şomeri, oameni cu dizabilităţi, victimele traficului de persoane, persoane cu diverse nevoi sociale. “În momentul în care societatea te impinge într-o zonă unde tu eşti forţat să iei nişte bani la nivel de sub-subzistenţă, nu e foarte plăcut, nu te ajută nimeni să ieşi din zona aia, niciodată”, mai spune Manuela Voicilă. “Dar dacă începi să faci lucruri, te ajută inclusiv la ridicarea ca individ”.

Proiecte la început

Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta este una dintre organizaţiile nonguvernamentale cu proiecte în sfera antreprenoriatului social. Mai exact, se află în stadiul de identificare a localităţilor unde vor fi înfiinţate, în a doua jumătate a anului, patru ateliere sociale cu ativităţi de colectare şi reciclare a deşeurilor.

Florentina Enache, coordonatoarea acestui proiect, spune că grupurile ţintă şi direct vizate în cadrul proiectului sunt: familii monoparentale sau care au mai mult de doi copii, femei, persoane care au ieşit din sistemul instituţionalizat de protecţie a copilului sau care au părărsit de timpuriu şcoala, persoane aflate anterior în detenţie sau care trăiesc din venitul minim garantat, persoane de etnie romă, persoane care traiesc în comunităţi izolate, victime ale violenţei în familie sau ale traficului de persoane ş.a.

Acest proiect este dezvoltat în lipsa unei legislaţii specifice domeniului economiei sociale. “Totuşi, modul de organizare şi funcţionare a diferitelor structuri asimilabile entităţilor de economie socială (cooperative, ateliere protejate, CAR-uri, asociaţii şi fundaţii etc.) legiferat prin diverse acte normative, permite dezvoltarea acestui sector chiar în absenţa unor reglementări specifice”.

Foto: Motivation Romania / Imagine de la atelierul Fundatiei Motivation. Puteti citi despre proiectul Motivation in articolul “Persoane cu dizabilitati care produc pentru alte persoane cu dizabilitati”


3 comentarii

  1. Misto articol! Cred ca Manuela a pus mana pe o chestiune mai sensibila si anume in ce masura produsele acestor antreprenori (ateliere, intreprinderi) sunt cumparate. Pe partea de impact social, noi, ONG-istii, stim foarte bine cum sa lucram in folosul unor grupuri dezavantajate, dar mi-e teama ca produsele sau serviciile intreprinderilor sociale, din varii motive – management defectuos, lipsa accesului la canale de distributie, calitate redusa – inca nu sunt competitive sau prezente pe piata mainstream.

    Pana la urma, dupa ce vom avea si o legislatie cata pusa la punct, va trebui sa avem si antreprenori cu mai mult zvac si care, dupa acoperirea costurilor sociale prin subventii, ne vor incanta prin produse si servicii de exceptie.

    Multumim, FDSC, ca ati vegheat si ne-ati coalizat cand aparuse aberatia marca Iancu. Succes, Manueala si SDD 🙂

  2. Prin anii 60 am vazut un film sovietic(sic !) de desene animate Vulpea arhitect. Un satean face imprudenta sa comande unui vulpoi proiectarea si constructia unui cotet de gaini.A trebuit pina la urma sa cheme un vinator sa impuste vulpoiul. Cu cotetul nu tin minte ce a facut dar in mod sigur a trebuit sa-l demoleze.Adaugind propozitiile d lui Iosif Boda : Avem o constitutie gaunoasa, avem o constitutie schweizer mai mult gaura decit brinza mi-am permis sa acord legislatiei noastre denumirea de COTET LEGISLATIV. Iar faptul ca nu de mult d-l Isarescu observa faptul ca avem o legislatie fiscala defecta care obliga la evaziune si nimeni, nici presa nici politicieni nu declanseaza o operatie de corectare a ei , ne duce la concluzia ca si unii si altii sunt in acelas timp batuti in cap si plini de rea credinta. O zi buna !

  3. Tocmai pentru a contribui la cresterea competitivitatii intreprinderilor sociale din tara noastra, zilele acestea Fundatia pentru Dezvoltarea Economiei Sociale si Bursa Romana de Afaceri au constituit Romanian Social Business Development Association, ce urmareste atragerea de parteneri si investitori pentru afacerile sociale din Romania.

Leave A Reply