România în sfaturile de călătorie pentru străini: fascinantă, dar atenţie la buzunare!

3

Telespectatorii Eurosport sau ai altor televiziuni străine se întâlnesc aproape obsesiv cu cele 30 de secunde de publicitate despre frumuseţile României, finalizate în entuziasmul unei voci cu perfect accent englezesc, care îndeamnă lumea să exploreze grădina carpatică. Ce-or fi înţelegând nişte francezi, britanici ori chinezi din respectivul clip video de promovare a României, numai ei ştiu.

 

Însă dacă vor fi curioşi îndeajuns încât să dea o căutare pe eternul Google, ar putea descoperi ceva mai multe informaţii şi chiar indicaţii despre locurile şi lucrurile care merită văzute şi făcute în România, din perspectiva unor autori care au călătorit, deja, pe la noi. Desigur, din peisaj nu lipsesc clasicele referiri la Dracula sau la comunismul bine întipărit în arhitectura urbană, mai cu seamă, dar nici cele care atenţionează vizitatorul inocent că prin România se fură la buzunare.

Lonely Planet, un ghid cunoscut călătorilor din toată lumea, în special celor doritori de aventuri mai puţin convenţionale (deţinut, în prezent, de BBC Worldwide), spune că “a călători prin România este ca şi când te-ai afla în permanenţă între un Halloween perpetuu şi o copertă de album Led Zeppelin, cu un ţăran care duce în spate un braţ de nuiele. Chiar şi în oraşe unde maşinile marca Audi zbârnâie pe şosele, sub ochiul camerelor-radar, viaţa este definită de dulcele stil românesc de ţară. Cam peste tot poţi întâlni căruţe trase de cai, traversând drumuri cel mai adesea pline de gropi, vezi munţi verzi, căpiţe de fân şi turme de oi care îşi văd de mers de parcă drumurile nici n-ar exista”.

 

Rânca, judeţul Gorj

 

“Şi, desigur, există elementul Dracula. Atraşi de poveşti înfiorătoare, mulţi turişti aleg să viziteze castelele Transilvaniei şi încântătorul oraş medieval Sighişoara, unde se spune că adevăratul „Dracula” (Vlad Ţepeş) şi-a început mitul. Însă călătorul care se limitează la a vâna vampiri pierde multe. În ciuda defectelor, capitala Bucureşti, prin amestecul de monumente comuniste groteşti şi mici bijuterii de biserici sau case ascunse, este o destinaţie fascinantă de explorat”, notează pagina dedicată României pe website-ul ghidului citat.

 

Mocăniţa – Vaser, Maramureş

 

Activităţile finalizate în „ing”, atât de îndrăgite de turişti (hiking, biking şi skiing – drumeţiile, mersul cu bicicleta şi schiul), sunt recomandate celor care aleg Transilvania, mai exact „Alpii Transilvăneni”, cum sunt botezaţi Carpaţii noştri. Gustul vieţii rurale autentice este o altă recomandare pentru cei pasionaţi de a vedea cum se trăieşte într-o fermă sau o gospodărie românească originală – zonele indicate pentru această experienţă sunt Maramureşul şi Bucovina. O menţiune scurtă se face şi la republica vecină, Moldova, cu precizarea influenţei sovietice şi, în prezent, ruseşti, asupra regiunii.

 

Caii sălbatici din Pădurea Letea

 

În concluzie, ghidul consideră România drept una dintre cele mai interesante şi mai puţin înţelese şi descoperite destinaţii de călătorie din Europa. „Go now, before it changes” (Vizitaţi-o acum, până nu se schimbă), este îndemnul Lonely Planet. Sau până nu se strică, am spune noi. Într-un top cinci al celor mai interesante locuri de vizitat în România, unul din autorii ghidului, Leif Pettersen, include: Sighişoara (în special centrul istoric), biserica fortificată de la Biertan, satul săsesc Viscri (unde până şi Prinţul Charles al Marii Britanii are proprietăţi), mănăstirile din sudul Bucovinei şi bisericile din lemn din Maramureş.

 

Statuia lui Decebal pe Dunăre, la Cazane

 

Castelul Bran a ajuns şi el pe lista locurilor de vizitat, în principal pentru legendele cu vampiri (marketingul Dracula), dar vizitatori ai locului au avut grijă să „corecteze”, în comentariile lăsate articolului, impresia dată unor cititori prin includerea monumentului în acest top: „Castelul Bran nu are nimic de-a face cu Vlad Ţepeş, nu i-a aparţinut lui, ci are o poveste mult mai frumoasă, a fost castelul favorit al reginei României şi nume mari ale istoriei secolului 20 l-au vizitat înainte să devină „casa vampirilor”. Uneori, turismul este foarte incorect cu istoria”, scria anul trecut pe site-ul Lonely Planet un vizitator al României. Tot într-un top Lonely Planet a ajuns Castelul Huniazilor, din judeţul Hunedoara (Castelul Corvin, în prezentare) – şi anume, în topul celor mai de basm castele de vizitat în Europa.

 

Roşia Montană

 

O scurtă recenzie a cărţii „Along the Enchanted Way”, semnată de William Blacker, completează imaginea României din ghidul britanic: „Enchanting” (fermecător) nu este un cuvânt asociat în mod obişnuit României. Cei mai mulţi oameni, când spun România, văd imagini ale arhitecturii comuniste din Bucureşti sau poveşti înspăimântătoare despre Dracula. După ani petrecuţi în România, Blacker zugrăveşte diferit şi neaşteptat această prea puţin cunoscută ţară”. Blacker a petrecut timp în Transilvania, în special în Maramureş, unde a cunoscut viaţa rurală tradiţională a comunităţilor ţărăneşti. Începând cu „horinca”, fără de care nu se poate înţelege această viaţă şi trecând prin toate ritualurile de muncă şi sărbătoare ale satului maramureşean.

 

Grădina Zmeilor, judeţul Sălaj

 

„Cartea este mai degrabă o descriere a modului de viaţă românesc decât un jurnal de călătorie. Blacker povesteşte ritualuri de curtare, bucuriile şi durerile muncii fizice istovitoare, culoarea şi unicitatea târgurilor locale, riturile şi superstiţiile care arată un substrat pre-creştin extrem de bine păstrat, dar şi aspecte mai puţin idilice, precum iarna la – 30 de grade. (…) Una peste alta, este o carte importantă. Arată o profundă şi matură experienţă şi înţelegere a unui colţ îndepărtat al Europei şi înregistrează, cu sensibilitate şi condei bun, un mod de viaţă vechi de secole, în pericol de a fi schimbat irevocabil de tehnologii şi concepte moderne”, conchide analistul cărţii, Will Gourlay, editor şi scriitor pentru Lonely Planet şi el însuşi un împătimit al călătoriilor în Europa de sud-est.

 

Gura Portiţei

 

Să revenim cu picioarele pe pământ din lumea fermecată a cărţilor şi reportajelor, la aspecte ceva mai pragmatice. Spre exemplu, pe site-ul oficial al guvernului Marii Britanii, la capitolul indicaţii de călătorie pentru România. „Există un pericol subiacent de terorism. Atacurile, deşi improbabile, pot fi nediscriminatorii, inclusiv în locuri frecventate de expaţi şi călători străini. Dar în majoritatea cazurilor, vizitele în România sunt lipsite de probleme. Ar trebui să vă asiguraţi la modul serios pentru călătorie şi din punct de vedere medical, înainte de plecare”, sunt primele sfaturi date britanicilor care vor să călătorească în România. Aceştia sunt sfătuiţi să păstreze cel puţin acelaşi nivel de atenţie pentru siguranţa personală ca şi în Marea Britanie.

 

Vulcanii noroioşi, judeţul Buzău

 

„Există riscul furturilor mărunte în oraşe mari, precum Bucureştiul, al furturilor din buzunare sau al furtului bagajelor, în special în zone aglomerate, lângă case de schimb valutar, hoteluri sau în transportul în comun, mai ales către aeroport, în gările principale şi în terminalurile aeroporturilor. Atacurile sunt organizate de grupuri, în care sunt şi copii. Cea mai comună metodă este distragerea atenţiei, timp în care copiii încearcă să fure ceasuri ori bijuterii din poşete sau chiar de la mână ori gât. Avem cunoştinţă şi de escrocherii prin care hoţii se prezintă drept poliţişti în civil, cu o insignă falsă şi cer paşapoartele şi portofelul, numără banii, iar când înapoiază documentele, parte din bani lipseşte. Mai sunt cazuri de furturi de paşapoarte din camerele de hotel, de aceea obiectele de valoare, inclusiv actele, trebuie depozitate în seifurile hotelurilor. Mai există informaţii despre copierea cardurilor bancare, în special când sunt folosite în baruri sau restaurante”, informează oficialii britanici.

 

Lacul cu nuferi şi lotuşi, Moneasa, Arad

 

În schimb, transportul public este apreciat ca fiind bun şi ieftin – în Bucureşti, dar se atrage atenţia asupra suprataxării de către taximetrişti (mai ales în cazul transportării unui străin). Serviciile feroviare sunt definite drept „extinse, dar încete” (putem să nu le dăm dreptate?). Iar în privinţa condusului unei maşini pe drumurile noastre, britanicii sunt sfătuiţi să fie atenţi la căruţele trase de cai şi la turmele de animale care hălăduie pe şosele fără griji; starea drumurilor este calificată drept „variabilă”, cele secundare fiind cel mai adesea proaste, iar modul de a şofa al românilor este considerat „slab”. Turiştii britanici sunt sfătuiţi să fie atenţi la dubla parcare, la manevre bruşte pentru evitarea gropilor, la câinii vagabonzi de pe drumuri, în special în zonele rurale.

 

Masivul Ceahlău

 

Pregătirea britanicilor care vor să vină în România este extinsă, fiecare aspect fiind atins de către site-ul oficial guvernamental, de la sfaturile de mai sus şi până la lucruri interzise ori „sensibile” în societatea românească („homosexualitatea nu mai este ilegală în această ţară, dar atitudinea faţă de acest aspect nu este tocmai deschisă”, arată site-ul citat) sau probleme de sănătate, precum gripa, gripa aviară sau turbarea sau fenomene ale naturii – cutremurele. Şi guvernul Noii Zeelande îşi educă cetăţenii pentru eventuale călătorii în România: atenţie la propria siguranţă, mai ales din cauza potenţialelor atacuri teroriste pe teritoriul Europei, care pot avea loc inclusiv în mijloace de transport în comun sau zone dedicate turiştilor.

 

Lacul Gâlcescu, Munţii Parâng

 

Word Travels prezintă România drept o ţară în care, deşi româna este limba oficială, engleza este cu uşurinţă înţeleasă, în special în Bucureşti sau zone turistice. Dacă reţeaua feroviară este prezentată drept „extinsă”, ghidul ţine să atragă atenţia călătorilor asupra faptului că, totuşi, se află în Europa de Est, unde trenurile nu ajung întotdeauna la timp, iar drumurile sunt mai degrabă stricate. Un sfat util, de remarcat în acest ghid, este despre bacşiş: acesta a devenit tot mai important în România, scrie Word Travels şi, aşadar, este „aşteptat” în toate barurile şi restaurantele. Bacşişul este între 5 şi 10%, nu este obligatoriu pentru taximetrişti, dar poate fi dat şi acestora, în funcţie de calitatea serviciilor, notează publicaţia.

 

Moeciu, judeţul Braşov

 

Un alt sfat interesant dat aici este despre posibilele cereri de mită din partea poliţiştilor sau amenzile „ilogice, contrafăcute”, aplicate străinilor neştiutori. Cât despre obiceiurile locului, ghidul notează că se foloseşte adresarea formală în special în zona de business, că întâlnirile de programează în avans, iar gazda poate întârzia, deşi vizitatorul este obligat să fie punctual şi că formalismul aplicat în societatea românească este guvernat de un set de reguli şi maniere din lumea veche vestică. „Românii nu apreciază etalare făţişă a realizărilor şi nici conversaţiile exagerate”, mai notează autorii Word Travels.

 

Piatra Craiului

 

În Travellers Point, totul începe cu Vlad Ţepeş, prezentat ca un „erou naţional al secolului al 15-lea”, care avea „obiceiul de a lua cina uitându-se la capetele trase în ţeapă ale duşmanilor săi”. Al doilea personaj remarcat este Nicolae Ceauşescu, considerat un „dictator draconic” ce şi-a înfometat poporul pentru prosperitatea sa personală. „Ironic, românii sunt un popor cald şi ospitalier”, spune ghidul. „Sărăcia larg răspândită şi corupţia generalizată frânează progresul ţării, dar românii muncesc din greu pentru a a readuce pozitivismul în ţara lor. Dansurile tradiţionale şi muzica ţigănească sunt întâlnite la scară largă”. Ţara este împărţită pe zone turistice, indicate spre vizitare: Banat, Bucovina, Crişana, Dobrogea, Maramureş, Moldova, Transilvania şi Valahia.

 

Lacul Bucura, Retezat

 

Site-ul Beyond the Forest propune România ca destinaţie diferită, iar recomandările celor care oferă informaţii sunt bazate pe experienţa directă de călătorie şi trai. „Vrem să vă oferim România reală, la nivel personal”, este misiunea declarată a autorilor care, pe lângă România, mai prezintă şi Bulgaria, Austria şi regiunea Cumbria. O concluzie putem desprinde uşor de pe un alt site de prezentare, Hotel Travel, care spune astfel: „Per ansamblu, România este o destinaţie de călătorie foarte sigură, infracţiunile violente sunt foarte rare şi cele mai serioase ameninţări pentru turişti sunt furturile mărunte şi escrocheriile”.

 

Cheile Tureni, judeţul Cluj

 

Backpacking are, la rândul său, o prezentare în cuvinte frumoase despre România: „Fără îndoială, ţara a trecut prin timpuri tulburi, dar de la căderea regimului Ceauşescu s-a ridicat constant. Cu multe dintre avantajele unei destinaţii vestice, dar combinate cu şarmul unic est-european, România oferă un mix de aventură şi confort. Are un peisaj spectaculos de bogat şi variat în forme de viaţă şi de relief – de la munţi împăduriţi la plajele fine, de la oraşe medievale la castele de legendă”, notează ghidul turistic.

Referinţele cuprind date despre vreme (vânturi, temperaturi, umiditate, precipitaţii) şi locuri de vizitat – de la capitala Bucureşti la oraşul medieval Braşov, la Sibiu, Sighişoara, Sinaia, Timişoara sau Cluj-Napoca, la Marea Neagră şi staţiunile de pe malul său, până la munţii Carpaţi, Delta Dunării şi frumuseţile sălbatice ale Transilvaniei şi bisericile Moldovei. Hostelurile sunt parte din prezentare, pentru publicul iubitor de călătorii cu rucsacul în spinare, în căutare de cazare ieftină; indicaţiile despre posibilităţile de camping sunt, de asemenea, expuse pe larg, pentru cei cu bugete reduse, dar dornici de aventură.

 

Lacul Bicaz

 

Ce rezultate au aceste prezentări şi avertismente oferite străinilor care doresc să călătorească în România? Dacă ne uităm la cifre (în ce măsură turismul a crescut sau nu în ultimii ani), vedem datele concrete oferite de Institutul Naţional de Statistică, care spun că 2011 a fost un an mai bun pentru turismul din România decât 2010 (în cifre privind turiştii străini sosiţi la noi). În funcţie de lunile luate în calcul, s-au înregistrat creşteri de 16% – 25% faţă de perioadele similare din anul 2010, arată studiile INS. Reportajele recente despre România, cu accent pe Transilvania, difuzate pe mai multe posturi de televiziune ori publicate în reviste de prestigiu sunt, şi ele, un impuls dat turismului, în favoarea noastră. Dezvoltarea micilor afaceri turistice, de tip turism de aventură, agro-turism, turism de gospodărie – o altă dovadă că nu suntem ocoliţi de vizitatori de pe alte meleaguri, curioşi să descopere acel stil de viaţă arhaic, dar sănătos, despre care, iată, s-au scris şi cărţi.

 

Iezer Păpuşa, Făgăraş

 

Semnul lui Dracula bântuie, însă, aproape fiecare prezentare a României, indiferent că are sau nu are treabă cu locurile şi lucrurile descrise. Cumva – cumva, se face o referire la vampirul celebru şi o conexiune cu Vlad Ţepeş, chiar dacă până şi autorii scrierilor s-au dumirit, până acum, că ficţiunea lui Bram Stocker e una şi istoria lui Ţepeş, alta. „Mulţumită” Hollywood-ului, se pare va fi mai greu să scăpăm de eticheta „ţara lui Dracula” decât de cea de ţară comunistă, săracă ori primitivă (apelative cu care eram catalogaţi prin 1990). Faptul că, totuşi, există ghiduri turistice şi publicaţii care au început să renunţe la asocierea României (Transilvaniei, în special) cu vampirul lui Stocker şi să scoată în faţă lucruri autentice, nu ficţionale, este de apreciat. Citindu-le, poate ne apucă dorul să devenim turişti în propria ţară.

 

Fotografii: 273 locuri de văzut în România / Facebook

 


3 comentarii

  1. e interesanta si descrierea din ghidul Michelin, unde Romania e descrisa cu bune, cu rele si destul de aproape de realitate. Nu lipsesc drumuri cu hartoape, dar sunt recomandate insistent zone care chiar merita atentie, gen Prejmer, cu a sa biserica fortificata

Reply To ID Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger