România în Cartea Recordurilor: de la gimnastică la cel mai bogat om din lume

2

Peste 60 de recorduri românești stau la loc de cinste în faimoasa Carte a Recordurilor, care adună toate reușitele deosebite ale celor care își doresc să fie ”cel mai”, ”cea mai”. Domeniile în care românii au stabilit recorduri sunt chiar variate: gastronomie, construcții, literatură, acțiuni de solidaritate, activități sociale, distracție, finanțe, gimnastică, fotbal, motociclism, parașutism, maraton, dans, fotografie, meșteșuguri, muzică, nunți, încălțăminte, corespondență și altele. Atinse fie din întâmplare, fie cu intenție, recordurile românești meritau o trecere în revistă.

de Camelia Jula

Unul dintre cele mai cunoscute recorduri ale României este clădirea Palatul Parlamentului, fosta Casă a Poporului. Aceasta deține nu unul, ci trei recorduri: cea mai mare clădire administrativă, cea mai masivă și cea mai costisitoare. La 360.000 de metri pătrați, 2.550.000 de metri cubi și 4 miliarde de dolari costul construcției, după estimări recente, e clar de ce deține aceste recorduri! Tot la București au fost marcate alte câteva recorduri, în special în ultimii ani, mediatizate și devenite cunoscute publicului: cel mai greu tort de frișcă din lume (a cântărit 281 de kilograme); cel mai lung cârnaț afumat (de 392 de metri, record doborât ulterior de Croația și, mai apoi, de Italia); cei mai mulți Moși Crăciun care au împărțit daruri (3.939); rochia de mireasă cu cele mai multe cristale Swarovski (43.008 cristale și 16.368 de perle pe 40 de metri de dantelă) sau cea mai mare paradă a mireselor (100 de mirese, îmbrăcate ca la carte, care au defilat pe stradă).

Există, însă, și recorduri românești mai puțin cunoscute și chiar surprinzătoare. Astfel, cea mai mică bancnotă din lume este cea de 10 bani, emisă de Ministerul de Finanțe al României în 1917; dimensiunile sale erau de 27,5 mm x 38 mm. Cartea Recordurilor vorbește și despre cea mai lungă călătorie a unui submarin pe uscat, care a avut ca punct de oprire portul Constanța (era vorba de submarine germane din al Doilea Război Mondial, transportate pe râuri și drumuri obișnuite din portul Kiel în Constanța, dat fiind că neutralitatrea Turciei în război le împiedica accesul prin strâmtoarea Bosfor). Drumul pe uscat al submarinelor a însumat 2.320 de kilometri. Un alt record mai puțin cunoscut aparține românului Laurențiu Moldovan, care este, oficial, omul cu cea mai lungă carieră de pilot de curse pe motocicletă (o carieră de 39 de ani și 364 de zile). Și poate nu mulți dintre voi știu că recordul pentru cel mai scump exemplar dintr-un ziar aparține publicației vechi românești ”Zimbrul și Vulturul”: exemplarul s-a vândut cu 830.000 de euro la o licitație din Geneva.

Palatul Parlamentului a bifat trei recorduri dintr-un foc

Unici la gimnastică, fotbal, poezie și … ceapă

Să trecem în revistă și câteva recorduri cu care încă ne mândrim, când vin în discuție: Nadia Comâneci – primul zece din istoria gimnasticii și cel mai mare punctaj olimpic luat vreodată la gimnastică (Montreal, 1976); Helmuth Duckadam – pentru cele patru penaltiuri consecutive apărate în meciul Steaua – Barcelona (este primul din istoria fotbalului care a realizat această performanță într-o competiție internațională); poemul ”Luceafărul” de Mihai Eminescu – recunoscut drept cel mai lung poem de dragoste din lume; Mariana Bitang – cea mai de succes femeie – antrenor (cu un palmares de 19 medalii olimpice și, în total, 152 de medalii la campionate europene, mondiale și olimpice de gimnastică, obținut de echipa României sub îndrumarea ei); Constantina Diță – cea mai în vârstă câștigătoare a unui maraton olimpic (atleta avea 38 de ani la participarea la Jocurile Olimpice din Beijing, unde a devenit medaliată cu aur în proba de maraton și a stabilit un nou record mondial de 2 ore, 26 de minute și 44 de secunde) și, desigur, Octavian Bellu – cel mai de succes antrenor (16 medalii olimpic de aur și un palmares total de 305 de medalii la campionate europene, mondiale și olimpice de gimnastică, obținut de echipa României sub îndrumarea sa).

Poate bănuiați, poate nu, dar recordul este sigur: Mugur Isărescu, Guvernatorul Băncii Naționale a României, este deținătorul titlului de ”guvernatorul unei bănci centrale cu cei mai mulți ani în funcție”, dat fiind că ocupă această poziție de 19 ani. Despre împletitura de ceapă cea mai lungă din lume sigur ați mai auzit, mai ales că facerea ei înseamnă, de câțiva ani încoace, o întrecere a celor care au stabilit recordul cu ei înșiși: participanții la Turda Fest (festival agrar din Turda, județul Cluj) au împletit, prima dată, 134 de metri de ceapă roșie, iar în anul următor au împletit 176,2 metri de ceapă. Recordul aparține harnicilor locuitori ai satului Pericei, care, dacă tot au împletit atât de multă ceapă, au primit și un monument, înalt de 6,5 metri, făcut la comandă din fier, piatră și beton și devenit cel mai mare monument dedicat cepei din lume (foto). Recordurile în materie de ceapă, însă, au bătut toate așteptările în 2008, când, tot în cadrul Turda Fest, s-a măsurat cea mai lungă (din nou) legătură de ceapă din lume, de 5.817 metri, împletită de 33 de oameni.

Michael Jackson a adus României cea mai scumpă vânzare de butoni

La ce mai deține România recorduri: cel mai mare bulz din lume (Covasna), cea mai lungă scrisoare către Moș Crăciun (Brașov), județul cu cele mai multe posturi de televiziune locală (Hunedoara), cel mai mare balmoș din lume (Alba), cea mai mare pască din lume (Suceava), cel mai mare gulaș (Baia-Mare), cea mai mare ciorbă de burtă (București), cel mai mare ou de paști pictat (Suceava), cel mai mare simbol al solidarității (pentru persoane infectate cu HIV – Iași), cel mai mare adăpost de câini (Argeș), cea mai mare horă din lume (13.828 de participanți, la Slatina), cea mai mare poliță de asigurare (9 x 6 metri, semnat de ING România la Varna, Bulgaria), cel mai mare desen cu creta pe asfalt (Cluj), cea mai mare pensulă (4,35 metri, la Câmpina), cel mai lung lanț de paie (58.469 paie de băut într-un lanț de 11.928 de metri, Buzău), cea mai mare vedere panoramică  (70,57 metri, realizată de fotograful Ovidiu Morgoș în Italia), cei mai mulți oameni căutând aur prin metoda tradițională (Roșia Montană, 100 de participanți), cele mai multe scrisori primite de-a lungul vieții (22.018, record deținut de Gabriel Antoniu Lavrincic, care a corespondat cu copii din fosta URSS între 1987 și 1991).

Și recordurile nu se termină aici. Site-ul oficial al Cărții Recordurilor atribuie tot României vânzarea celei mai scumpe perechi de butoni pentru cămașă, marca Arfaq, din diamante și safire în platină și aur; este vorba de o vânzare privată, către nu mai puțin celebrul Michael Jackson, în 1996, contra sumei de 39.730 de dolari. Dacă suntem la capitolul bijuterii, tot în România a avut loc un alt record – lansarea unei colecții la cea mai mare înălțime: designerul Adrian Ionel Haiduc (H’Art Design LTD) și-a lansat colecția “Man’s on Air” cu 11 parașutiști, care au sărit din avion purtând creațiile acestuia. Rămânând în lumea modei, îl amintim și pe designerul Mihai Albu, remarcat de Cartea Recordurilor pentru cele mai înalte tocuri create vreodată (foto): 31 de centimetri pentru sandale lucrate manual și vândute cu suma de 1.525 de euro.

Parașutismul și muzica fac casă bună la recorduri

Parașutismul este un domeniu în care România numără mai multe recorduri, poate mai puțin cunoscute publicului larg. Astfel, deținem recordul mondial la săritură cu parașuta după o operație pe cord (Laura Nicoleta Rites), recordul pentru cea mai tânără săritoare cu parașuta (Valentina Mihanciu, avea 9 ani), cel mai de durată salt cu parașuta al unei femei (Valerica Popescu, în noaptea dintre mileniul II și III, adică 31 decembrie 2000 spre 1 ianuarie 2001), cel mai de durată salt al unei echipe de parașutiști (în aceeași noapte, alături de Valerica, au sărit și colegii ei Ionuț Rites, Dan Cristian Grigore și Gabriel Andrei de la Aeroclubul Român) și cea mai mare echipă de săritori în timpul unei eclipse solare (18 temerari care au sărit de la 1.500 de metri în timpul eclipsei totale de soare din 1999). Și paramotorismul are un record: cel mai în adâncime zbor, realizat de Adi Buzan și Ionuț Rites la 140 de metri în minele din Slănic, Prahova. Ciclismul are și el un ”recordman”: Pap Zoltan (Covasna), ciclist amator, care a doborât recordul pentru cel mai rapid parcurși 1000 de kilometri pe bicicletă – 45 de ore și 35 de minute. Cu aptitudini mai puțin înțelese, dar remarcate de Cartea Recordurilor, alți doi români au bifat recorduri: Aurel Răileanu, drept cel mai puternic om-magnet din lume (a ridicat un televizor de 26 de kilograme cu pieptul) și copilul Giuliano Stroe, care, la 5 ani, era numit cel mai puternic băiețel din lume. Un alt record, obținut în numele sportului, aparține fanilor gimnasticii românești: cel mai mare steag amplasat într-o sală de sport închisă – steagul românesc de la Campionatele Mondiale de Gimnastică din Aarhus, Danemarca.

Muzica nu putea rămâne fără măcar câteva recorduri: titlul pentru cea mai tânără cântăreață de succes îi aparține Cleopatrei Stratan, care a susținut un concert de două ore la vârsta de numai 3 ani. Ea este, totodată, și primul artist din lume care a cântat live pe o scenă, în fața publicului, la această vârstă. Cel mai lung concert live susținut de un copil este tot un record românesc și aparține Andrei Gogan (Constanța), care a cântat 55 de cântece live timp de 3 ore și 20 de minute. Cel mai lung concert live susținut de mai mulți copii este un record ce aparține Clubului Vedetelor (Cluj): 15 copii conduși de profesorul Alexandru Filip au cântat, timp de 12 ore și jumătate, 200 de cântece în limbile română, germană, franceză, spaniolă, italiană, engleză și turcă. Cele mai multe albume lansate de artiști copii le aparțin fraților Andra și Răzvan Gogan, care, la 11 și, respectiv, 8 ani, aveau lansate 16 albume de muzică.

Coșul gigant împletit din nuiele de alun la TurdaFest

Cel mai bogat om din lume, pe hârtie, e tot român

România mai numără câteva recorduri mai greu de ”înregimentat” într-un domeniu anume. Astfel, cel mai tânăr președinte în exercițiu al unei țări a fost Răzvan Gogan, care, sub supravegherea președintelui Traian Băsescu, a semnat un decret prezidențial pentru drepturile copilului. La București s-a înregistrat și cel mai mare număr de cupluri (305) care, la peste 50 de ani de la căsătorie, s-au reunit pentru reînnoirea jurămintelor, cu toții laolaltă. Pentru realizarea celui mai mare ”lucky charm” (purtător de noroc) din lume au muncit designerii Mirela Harris (SUA) și Adrian Haiduc (România). Cel mai harnic și mai mare tractor din lume și-a stabilit recordul la Timișoara, arând, în 24 de ore, 644 de hectare (condus tot timpul de aceeași persoană). Tot timișorenii au bătut recordul pentru cea mai mare halbă de bere construită vreodată, înaltă de 6 metri și cu o capacitate de 11.000 de litri. Cel mai lung șir de pizza s-a întâmplat la București (2.200 de pizza de la Jerry’s Pizza, puse una după alta într-un șir de 496,97 de metri).

Cele mai multe decorațiuni luminoase de Crăciun nu s-au aprins în SUA, așa cum v-ați aștepta, ci în Sun Plaza București (449.658 de becuri). Cea mai mare pungă de cumpărături din lume a fost construită aici de Kaufland și a avut dimensiunile 4,18 metri lățime, 6,61 metri înălțime. În București a avut loc cea mai mare vânătoare de ouă, cu 250 de copii, la relansarea oului Kinder cu surprize. Iar recordul pentru cel mai lung șir de prezervative este deținut de organizația PSI România – a măsurat 3.269,46 metri lungime. Cum le șade bine românilor, mari iubitori de recorduri, din câte se vede, au împletit și un coș de nuiele de alun, care a fost certificat de Cartea Recordurilor drept cel mai mare coș împletit din nuiele din lume (s-a întâmplat la TurdaFest 2009, iar sus-semnata autoare a avut ocazia de a păși în interiorul acestui gigant de nuiele, înalt de 9,48 metri, lung de 18,17 metri și lat de 10,2 metri).

Florin Fluturel, cel mai bogat om din lume, pe hârtie, alături de certificatul primit de la Cartea Recordurilor

Cartea care adună toate recordurile mai atribuie, tot unui român, titlul de cel mai bogat om din lume (pe hârtie): acesta ar fi Florin Fluturel, fost avocat, om de afaceri din Iași, inventator, care deține acțiuni în valoare de 98,75 de miliarde de euro la compania înființată de el și câțiva apropiați. Obiectul de lucru sunt invențiile, care, deși cam toate la nivel de teorie, valorau, în anul 2007, când a fost stabilit recordul, 125 de miliarde de euro. Florin a primit diverse premii și medalii pentru invențiile sale, inclusiv la târguri internaționale de specialitate. Ideile sale și invențiile propuse sunt cele care au adus evaluarea companiei la această sumă incredibilă, care îl face pe inventatorul ieșean mai bogat, teoretic, decât Bill Gates sau Carlos Slim. Sau, după cum susținea Cartea Recordurilor, mai bogat decât oricine din această lume.

Poate nu suntem noi cei mai mari deținători de recorduri (în SUA există o adevărată pasiune pentru descoperirea și doborârea de noi limite), dar cu siguranță acoperim o arie foarte largă de domenii în care fie am fost primii la a face ceva, fie suntem singurii, încă. Nu toate încercările ajung să fie omologate (procedura este strictă, în special în ceea ce privește documentația solicitată), dar din ce în ce mai multe acțiuni se întâmplă pornind de la posibilitatea intrării în Cartea Recordurilor. Nici marketing-ul nu a scăpat ocazia de a folosi fascinația oamenilor pentru recorduri – de multe ori, companii producătoare de mâncare, dulciuri sau băuturi stau la baza inițierii și organizării unui eveniment hotărât să devină record. Dar, dincolo de interese de imagine, până la urmă cel reținut este recordul. Cu cât mai ciudat, mai amuzant sau mai interesant, cu atât mai bine și mai îndelung ținut minte.

Tags:



2 comentarii

  1. Pingback: Ziua recordurilor Guiness Book: spiriduși, hula hoop, dans, yoga, fluierături și săgeți | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger