România foloseşte pesticide interzise în UE, care dăunează grav populaţiilor de albine

2

Declinul cu care se confruntă accelerat populaţiile de albine de pe aproape toate continentele este una dintre cele mai mari ameninţări la adresa siguranţei hranei. Potrivit Greenpeace, 70 din 100 cele mai răspândite plante de cultură folosite în alimentaţie sunt polenizate de albine. Doar în Statele Unite, din 1947 până în 2008, populaţia de albine a fost redusă cu 60%.

 

SavetheBees

 

de Roxana Bucată 

A contribuit Luke Dale-Harris

Principala cauză care determină această exterminare constră într-o serie de pesticide folosite în agricultură, în special cele pe bază de nicotină, care afectează major abilitatea albinelor de a poleniza şi care, acţionând la nivelul sistemului nervos, le fac pe albine să uite drumul spre stup şi spre culturi.

Deși Comisia Europeană a impus, la sfârșitul anului trecut, o interdicție de doi ani în ceea ce  privește folosirea pesticidelor neonicotinoide, România a obținut o derogare pentru a utiliza substanțe chimice interzise în UE pe culturi de rapiță care se întind, în total, la 200.000 de hectare. În ciuda studiilor care arată că dispariția albinelor din cauza pesticidelor este o realitate, în țara noastră se folosesc în continuare substanțe care distrug polenizatorii, organisme de care depinde o treime din întreaga noastră alimentație.

“Tratarea seminţelor de rapiţă cu produse pe bază de neonicotinoide s-a dovedit în timp sigură pentru albine, întrucât această tehnologie de combatere a dăunătorilor de sol cu acest tip de produse se foloseşte în România din anul 2005 pe sute de mii de hectare, fără să fi existat incidente privind mortalitatea familiilor de albine”, se arată într-un răspuns al Ministerului Agriculturii. De altfel, România este una din puţinele ţări europene care, în martie 2013, a votat împotriva propunerii Comisiei Europene de a interzice pesticidele neuroactive la nivelul UE. Încă din anii 1990, când au fost introduse neonicotinoidele, apicultorii au observant însă o scădere a mierii de albine în toată Europa. Până în prezent, scăderea e de 25%, iar în Statele Unite de 40%.

De asemenea, un raport recent al Comisiei Europene ajunge la aceeași concluzie: albinele sunt în pericol în UE. Comisia Europeană a realizat, pentru prima dată, un program de monitorizare epidemiologică a mortalității coloniilor de albine (EPILOBEE) în 17 state membre care s-au angajat voluntar să monitorizeze populațiile de albine. Monitorizarea s-a făcut din toamna anului 2012 până în vara anului 2013 pe un total de peste 31.000 de colonii de albine din Belgia, Danemarca, Germania, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Portugalia, Slovacia, Spania, Suedia și Marea Britanie. În toate țările monitorizate, a fost înregistrată o scădere a populațiilor de albine. În timpul perioadei de iarnă, mortalitatea albinelor a variat între 3,5 și 33,6%.

Martin Dermine, coordonator al proiectului care se ocupă de albine din cadrul PAN-Europe, spune că în fiecare lună apare cel puțin un nou studiu care arată același lucru: neonicotinoidele sunt toxice pentru albine, iar unele cercetări recente indică efecte negative și pentru păsări și amfibieni. Martin spune că EPILOBEE este un raport important care arată amploarea fenomenului la nivelul UE. “În țările în care mortalitatea este mai ridicată – țările din nordul Europei – se găsesc și cele mai scăzute nivele de patogeni. Nu scrie în raport, pentru că este foarte politic, dar concluzia noastră este că patogenii nu omoară albinele, ci altceva, și nu există multe alte posibilități – cea mai mare este intoxicarea cu chimicale”, explică Martin.

Interdicția impusă de Comisia Europeană este un semnal îmbucurător, spune Martin, având în vedere că de ani de zile nu s-a luat nicio măsură împotriva pesticidelor. Și mai îmbucurător pentru organizațiile de protecție a mediului este că interdicția s-a dat pentru protejarea mediului. “După acești doi ani de interdicție, pe baza informațiilor științifice noi, se va decide dacă interdicția e bună sau rea. E puțin ciudat, pentru că unii oameni cred că această revizuire se va axa pe cum se comportă albinele – dacă își revin datorită interdicției. Dar monitorizarea albinelor la nivelul Comisiei Europene s-a oprit în acest an și nu va continua cel puțin până anul viitor, deci CE nu va face sau finanța alte studii, dar a cerut industriei să aducă date noi referitoare la impactul asupra albinelor. Noi protestăm față de acest lucru, dar mereu a fost așa – industria aduce date pe baza căreia Comisia avizează sau nu folosirea substanțelor chimice. Noi credem că nu este corect. De cele mai multe ori când are loc același experiment realizat de cercetători independenți și de industrie, rezultatele nu sunt la fel. Am reclamat acest lucru la Comisie, dar presupun că ei consideră că e prea complicat să schimbi sistemul”, spune Martin.

În plus, sistemul derogărilor slăbește mult posibilul impact pozitiv al interdicției. Până acum, cinci țări UE au obținul derogări pentru a folosi neonicotinoide în agricultură: Finlanda, Germania, România, Estonia și Lituania. Derogările se acordă fără proteste sau alte condiționări din partea Comisiei sau a altor state membre, se aplică imediat pentru 120 de zile, iar dacă derogările sunt, într-un final, contestate, e deja prea târziu. “La nivelul statelor membre, știm că nu există aceeași sensibilitate față de argumentele industriei, față de mediu etc. În general, statele mebre care sunt împotriva interdicției au dat derogări, cum e cazul României”, spune Martin. El spune că motivele pentru care se ajunge la derogări sunt lipsa informării sau lipsa de timp pentru a verifica informațiile primite de la fermieri. De asemenea, există și o lipsă de expertiză în rândul funcționarilor publici.

“În prezent, în România nu există nicio alternativă viabilă la tratamentul seminţelor destinate înfiinţării culturilor de rapiţă, pentru combaterea dăunătorilor de sol (puricii de pământ: Phyllotreta spp., Phylloides spp.), care afectează suprafeţe estimate la cca. 200 mii hectare la nivelul celor peste 36 de judeţe unde se cultivă rapiţa, datorită densităţilor înregistrate şi atacurilor generalizate la nivelul întregului areal ce nu pot fi combătuţi prin tratamente în perioada de vegetaţie”, se mai arată în răspunsul Ministerului Agriculturii. Acest lucru este contrazis însă de organizațiile de protecție a mediului, care susțin că sunt mai multe alternative în acest sens. “Există alternative, și nu mă refer la interzicerea unui pesticid și folosirea altuia, ci la schimbări în practicile agricole, precum rotația culturilor. La rapiță, există două sortimente: rapița de iarnă, pe care o plantezi toamna, și rapița de primăvară, pe care o cultivi primăvara. E adevărat că rapița de toamnă este mai sensibilă la unii dăunători, deci o soluție este să plantezi rapița când e mai puțin sensibilă. Este, de asemenea, adevărat că recoltele rapiței de primăvară sunt un pic mai scăzute decât cele ale rapiței de iarnă, deci e posibilă o scădere a productivității, dar pe de altă parte, dacă o plantezi primăvara, nu mai cheltui așa mulți bani cu pesticidele. Nu în ultimul rând, există rapiță organică, lucru care demonstreză că există alternative. Înainte ca neonicotinoidele să apară pe piețele europene, produceam rapiță foarte multă fără aceste pesticide, deci e complet posibil, doar că trebuie să acceptăm că trebuie să lucrăm puțin mai diferit”, spune Martin Dermine.

Neonicotinoidele, care reprezintă o treime din insecticidele folosite la nivel global în agricultură, au efecte negative asupra albinelor în ceea ce privește deplasarea lor, învățarea, colectarea hranei, longevității, rezistenței la boli și fecundității. La nivelul coloniilor, pesticidele le reduc simţitor creșterea și duc chiar la moartea albinelor. Studiile care arată acest lucru recomandă rotația culturilor și agricultura ecologică, care ar duce cu adevărat la revenirea populațiilor de albine. Interdicția CE fiind e un semnal pozitiv fără prea mai efecte pe termen lung, având în vedere că neonicotinoidele se folosesc pentru o gamă de culturi mult mai mare decât cele vizate de moratoriu. În ce privește șansele de prelungire a interdicție după sfârșitul anului 2015, organizațiile pentru protecția mediului susțin că o interdicție mai cuprinzătoare ar fi mai utilă decât una mai lungă. În prezent, la Bruxelles, PAN-Europe se luptă pentru interzicerea definitivă a neonicotinoidelor, în timp ce companiile producătoare de pesticide își folosesc toate resursele pentru a ridica interdicția.

Puteţi citi şi:

Autorităţile, despre problema albinelor: “Pesticidele sunt necesare, România nu are alternative de tratare a dăunătorilor”


2 comentarii

  1. In primul rand as vrea sa spun ca e un articol bunicel ,dar rapita nu se planteaza ,nu e rasad, ci se seamana cultura provine din samanta ,in legatura cu subiectul ,legat de aceste substante neonicotinoide ,tratamentele aplicate la samanta nu vad cum ar afecta albinele ,substanta difuzeaza in rizosfera pentru a proteja radicula plantulei ,fara aceasta, culturile ar fi foarte serios afectate si rotatia de cele mai multe ori nu-ti asigura 100% protectie si nici cultura rapitei de primavara ,singurul lucru care afecteaza e praful ce provine de la samanta eliminat de exhaustorul semanatorii care ar putea fi prevazut cu niste filtre pentru a opri substanta sa se imprastie in aer ,in rest nu se gaseste substanta in planta ,nu are remanenta ,substanta ramane in sol!!!! Si hai sa fim seriosi oameni buni ,daca s-ar face numai agricultura ecologica ,am muri de foame ,cei ce nu stiu ce pot face daunatorii sau bolile ,ar trebui sa investeasca macar odata intr-o mica cultura de rosii pentru consum propriu ,fara sa faca nici un tratament si sa vada ce culege toamna!!!!

    • Răzvan dragă, eu am grădină de un an și absolut niciun fel de experiență legată de plante. Am cam 60 de fire de roșii într-un solar neirigat automat, nici măcar udat zilnic și am produs mai bine de 170 kg de roșii. Am folosit semințe de la bunicul meu care le tot păstrează de ani de zile. Nu au fost prea bine copilite, căci nu m-am priceput, nici prea bine palisate. Am avut varză kale din 15 fire până în decembrie. Încă mai am sfeclă roși o groază. Morcovi la fel. Ardei la fel. Am avut ceva mană pe roșii pe care nu am băgat-o în seamă, dar care nu a făcut mare rău, și niște păduchi albi pe ardei, care, la fel, nu au făcut mare rău. Cred că ești într-o eroare cruntă și nu aș fi afirmat asta cu atâta tărie dacă nu aș fi avut inclusiv cireșe, caise și mere în stare excelentă (merele au avut niște pete, recunosc). Mi se pare foarte trist că oameni ca tine reprezintă promotorul declinului agriculturii. Acum în solar am spanac și salată, fiind neîncălzit, salata s-a cam înmuiat, însă spanac am să-mi pun și-n cap. E trist că oamenii au mai puțină minte decât un vierme. Nici un vierme nu își devorează propriul corp, așa cum ne distrugem noi pământul, iar la supermarket e plin de legume olandeze, salată și usturoi DIN CHINA. Ca o curiozitate, dumneata știi UNDE e China? V-ați întrebat cum dracului o mlaștină ca Olanda mai are puțin și produce nucă de cocos și banane, iar românii își vând pământul străinilor, care îl otrăvesc în fiecare an?

Leave A Reply