România folosește doar 3% din banii de la UE pentru infrastructură pe deșeuri

1

În 50% din țară nu există servicii de salubritate și, deși, România are la dispoziție 900 de milioane de euro pentru rezolvarea acestei probleme, nu a reușit să cheltuie decât 3%. În condițiile în care mai puțin de jumătate dintre județele țării au în derulare proiecte de infrastructură pe deșeuri, sistemul fragil are mari șanse să intre în colaps, avertizează Costel Popa, președintele Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis, care, împreună cu Salvați Dunărea și Delta, a implementat un proiect prin care s-au pus bazele Rețelei Naționale a Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară (RADI) din domeniul managementului deșeurilor.

Rețeaua va reprezenta o platformă de colaborare între Asociații de Dezvoltare Intercomunitară (ADI), pe de-o parte, și între acestea și instituții centrale pe de altă parte. Scopul rețelei este îmbunătățirea dialogului și sprijinirea dezvoltării instituționale. ADI constituie unul dintre factorii-cheie pentru accesarea fondurilor europene prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu, Axa 2.1, destinate implementării sistemelor integrate de management al deșeurilor în fiecare județ, se arată în comunicatul Salvați Dunărea și Delta.

Realizarea și implementarea proiectelor înregistrează, însă, întârzieri semnificative, iar banii stau în trezorerie. În ciuda întârzierilor, niciun proiect nu se află în pericol de a fi reziliat, spune Adrian Mîndroiu, directorul general al Autorității de Management pentru POS Mediu, dar, vestea proastă, este că acestea vor fi realizate din banii autorităților publice locale dacă nu sunt finalizate pânî la 31 decebrie 2015.

La cinci ani de la înființarea AMPOS Mediu, s-au semnat doar 19 contracte de finanțare din fonduri europene pe deșeuri și sunt județe unde nici nu s-a identificat situația terenurilor unde pot fi construite gropi de gunoi, subliniază ministrul Mediului Laszlo Borbley, care spune că mereu apar probleme mai importante când ne apropiem de alegeri. Deși avem 30 de miliarde de euro de absorbit de la Uniunea Europeană, blocajele la nivel local din cauza conflictelor politice împiedică absorbția acestor fonduri. “Vâslim în aceeași barcă, dar barca se va scufunda dacă nu se finalizează procedurile” , spune ministrul, care amintește că avem obligația de a recicla 50% din deșeurile municipale, iar, în prezent, reciclăm doar 1%.

16 dintre statele membre îndeplinesc deja această țintă. Un alt target pe care îl avem pentru 2020 este reutilizarea deșeurilor din construcții în proporție de 75%, în prezent situându-ne la un nivel de 17-20%, iar până în 2015 trebuie să avem colectare selectivă în toată țara.

RADI este un factor-cheie pentru accesarea fondurilor europene, dar ADI-urile au o capacitate instituțională încă redusă, arată studiul “Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară din Domeniul Managementului Deșeurilor – raport de cercetare privind capacitatea instituțională”, realizat pentru Asociația Salvați Dunărea și Delta de către Centrul de Resurse Durabile Ecopolis. Studiul mai arată că ADI-urile se confruntă cu o lipsă a personalului , majoritatea ADI neavând niciun angajat, iar o mare parte dintre administrațiile locale membre ADI nu înțeleg rolul fundamental pe care îl au aceste structuri asociative, fapt ce îngreunează comunicarea între ADI-uri, pe de o parte, și cea cu autoritățile locale, pe de altă parte.

Foto: Flickr / D’Arcy Norman


Un comentariu

  1. Pingback: Codașele UE în managementul deșeurilor | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply