Un comunicat al Mining Watch România anunţa, săptămâna trecută, oferind şi imagini care să susţină informaţia, că la Certej, în judeţul Hunedoara, au început lucrări de construcţie, fără autorizaţii, la prima platformă industrială a proiectului minier al Deva Gold din regiune, precum şi lucrări pentru construirea depozitului de carote (probele de rocă extrase prin foraj).
România Curată a prezentat, în acest context, un document oferit tot de Mining Watch, primit din partea primăriei Certeju de Sus, care confirmă absenţa autorizaţiilor necesare companiei pentru lucrările pe care le desfăşoară.
Potrivit România Curată, primarul comunei Certeju de Sus, Petru Adrian Cîmpian, a declarat, la solicitarea site-ului menţionat, că “ar exista autorizaţii, date cândva în acest an, nu-mi amintesc exact când” şi a cerut să-i fie trimisă o cerere în acest sens pe adresa email a primăriei.
În sprijinul afirmaţiilor prezentate în comunicatul de presă de săptămâna trecută, Mining Watch a oferit şi documentul de mai jos, primit de la primăria Certeju de Sus şi semnat de referentul de specialitate al instituţiei. Din document rezultă că nu există autorizaţii de construcţie pentru Deva Gold.
Societatea Academică din România (SAR) şi România Curată au solicitat, prin intermediul aplicaţiei ”Ia Statul la întrebări”, autorizaţiile despre care primarul din Certej susţine că ar exista. Solicitări oficiale în acest sens au făcut şi cei de la Mining Watch, mai scrie România Curată.
Proiectul minier de la Certej, care aparţine Deva Gold, o subsidiară a companiei canadiene Eldorado Gold, presupune o exploatare minieră de suprafaţă, pe bază de cianuri, cu scopul extragerii metalelor preţioase – în speţă, aur.
În 2012, emiterea unui acord de mediu pentru acest proiect a produs reacţii, inclusiv în rândul autorităţilor, iar Ministerul Mediului a deschis un proces pentru anularea respectivului acord, în instanţă (mai exact, Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului a cerut anularea actului în instanţă, actul fiind emis de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Timişoara).
În 2013, ANPM a renunţat la proces, iar Agenţia pentru Protecţia Mediului Hunedoara a emis un alt acord de mediu pentru exploatarea minieră de la Certej. Acest acord a fost contestat, în instanţă, de Mining Watch România. Mai multe detalii despre subiect puteţi afla aici şi aici.
În anul 1971, în dimineaţa zilei de 30 octombrie, digul care susţinea iazul de decantare al exploatării miniere de atunci de la Certej a cedat, iar sterilul (cu cianuri) reţinut de el s-a revărsat peste case, grădini, acoperind tot ce i-a ieşit în cale şi luând, cu el, 89 de vieţi. Vinovat, pentru tragedie, la acea vreme, a fost socotit “ceasul rău”.
Despre tragedia de la Certej din 1971 şi şansele ei de a se repeta, puteţi citi în “Remember Certej 1971: 89 de vieţi îngropate în nămol cu cianuri”.
Foto: Mining Watch, România Curată
Surse: România Curată, TOTB