România, cu un picior în groapa de gunoi. Doar 54% dintre români au acces la servicii de salubritate

0

Doar 54% din populația țării este deservită de servicii de salubritate, procentul fiind de 80% în mediul urban și de 22% în mediul rural. Gestionarea defectuoasă a deșeurilor în țara noastră este scoasă în evidență de studiul “România: De la groapa de gunoi la europubelă”, realizat de Coaliția pentru România Curată, o inițiativă a Asociației Salvați Dunărea și Delta și a Centrului pentru Politici Durabile Ecopolis.

România pierde resurse valoroase prin faptul că tratează deşeurile ca pe gunoaie, nereuşind valorificarea acestora. Dimpotrivă, acestea sunt aruncate la groapa de gunoi, având efecte negative asupra mediului. Necunoaşterea legislaţiei de către autorităţile locale, lipsa infrastructurii, preocuparea limitată pentru alternativele la depozitare, slaba absorbţie a finanţării europene în domeniu sunt numai câteva motive care explică proasta gestionare a deşeurilor în România, relevă studiul.

Cercetarea a fost realizată în perioada iulie 2010 – iulie 2011 și urmărește transpunerea legislației europene și implementarea acesteia în zece județe – Argeş, Braşov, Cluj, Constanţa, Harghita, Iaşi, Maramureş, Tulcea, Vâlcea şi municipiul Bucureşti.

Peste 95% din autorităţile locale nu cunosc faptul că există ţinte legal stabilite, deşi au obligaţii legale pentru asigurarea infrastructurii necesare colectării selective. De asemenea, autorităţile locale nu îşi mai asumă obligaţiile privind îndeplinirea ţintelor de colectare şi reciclare a deşeurilor, asumate de România la nivel naţional, ci derogă responsabilităţile, prin concesionarea serviciilor de salubritate.

Marea majoritate a depozitelor de deşeuri nu respectă normele europene, numărul depozitelor conforme fiind insuficient, iar problema depozitelor ilegale persistă, mai ales în mediul rural, în ciuda eforturilor de desfiinţare. Studiul mai arata că, deşi autorităţile şi-au asumat principiul ierarhiei deşeurilor (prevenire, reutilizare, reciclare, valorificare), valorificarea prin incinerare este aproape inexistentă.

Nu în ultimul rând, autorităţile nu au capacitatea de a absorbi fondurile UE. După patru ani de la iniţierea Programului Operaţional Sectorial de Mediu, prin care sunt alocate aproximativ 991 de milioane de euro pentru sisteme de gestiune a deşeurilor, şi cu mai puţin de trei ani până la încheierea perioadei de finanţare actuale, a fost contractată doar aproximativ 37% din sumă şi au fost cheltuiţi efectiv puţin peste 2% din bani.

In 2010, în Argeş, Braşov, Harghita, Iaşi, Tulcea şi Vâlcea exista doar cate un depozit conform pentru deşeuri, în Bucureşti existau 3, în Constanta 4, iar în Cluj şi Maramureş nu exista niciun depozit conform. Chiar şi rampele existente, insa, acoperă necesarul de depozitare a deşeurilor municipale într-o mică măsură.

Pentru o analiza detaliată a situației deșeurilor în țara noastră, consultați studiul “România, de la groapa de gunoi la europubelă”.


Leave A Reply