România ca destinație turistică pentru australieni

O plimbare pe Dunăre, pornită din București și încheiată la Budapesta, este aventura pe care publicația australiană The Age o propune cititorilor săi. Costurile unei astfel de excursii se ridică la peste 5000 de dolari australieni.

Pe pagina de călătorii a publicației The Age, România se află pe locul patru la capitolul destinații turistice (ordinea nu este alfabetică și nici nu pare să țină de un top anume). Articolele autorilor care au ajuns pe la noi vorbesc despre București, munții Bucegi, Transilvania și ultimii săi nobili, Delta Dunării, Marea Neagră, Poiana Brașov, Maramureș, Brașov, Bran, Timișoara, Sibiu, Cluj-Napoca, iar cel mai recent descrie o croazieră pe Dunăre, cu pornire din București. În aproape orice articol, mențiunile la Dracula sau Vlad Țepeș sunt prezente, fie ca fixare în mentalul colectiv a locului despre care se vorbește, fie ca demontare a mitului și suprapunerea unor realități peste el, realități nebănuite de turistul ocazional și cu atât mai puțin de cei care nu au ajuns niciodată prin aceste locuri.

Margaret Turton este cea care a găsit cel mai de curând România, prin călătoria ei pe Dunăre de la Oltenița la Budapesta. Jurnalista a făcut un tur de 11 zile care a cuprins România, Bulgaria, Serbia, Croația și Ungaria. Dincolo de peisaje și descoperirile urbane făcute pe traseu, Margaret a fost impresionată de vechile povești cu vrăjitori, intrigi, spioni și vampiri, pe care le-a văzut perfect înmănușate decorului sălbatic de pe Dunăre. ”Dunărea de Jos are toate caracteristicile unui bun thriller: spioni, intrigi, revoluții, regalitate, dar și pe prințul valah Vlad Țepeș. Secole de întâmplări de excepție au creat exact gradul potrivit de superstiție și suspans în această zonă cât să îl convingă pe președintele României, Traian Băsescu, să poarte violet ca să evite răul, iar pe fostul dictator Nicolae Ceaușescu, să își angajeze propria vrăjitoare”, scrie Margaret.

Traseu de croazieră pe Dunăre

Scurta ședere în București i-a permis să afle istorisiri mai puțin vesele, cum ar fi cea despre spionajul bazat pe acustică din Athenee Palace Hilton (fostul Athenee Palace hotel) sau despre ”ascultarea” conversațiilor și a telefoanelor în perioada comunistă. O plimbare pe Calea Victoriei, câteva muzee, apoi Cișmigiul, Arcul de Triumf și Palatul Parlamentului, acesta a fost traseul principal al lui Margaret. ”Plecăm din București cu impresia unui oraș pre-război atât de stilat, încât era numit Micul Paris (Parisul Estului, în text), dar cu viziunea unei ere post-război prea brutale”, este concluzia autoarei.

Chiar și după parcurgerea întregii distanțe și vizitarea orașelor de pe traseul crozierei, Margaret își păstrează impresia (oarecum previzibilă) că, în timp, contele Dracula, personaj creat de scriitorul irlandez Bram Stoker și asociat Transilvaniei, ba chiar lui Vlad Țepeș, a ajuns să fie emblema regiunii Dunării de Jos. Costurile unei aventuri de acest gen, pentru un australian care și-ar dori să calce pe urmele jurnalistei (poate în căutarea aceleiași concluzii, poate nu) sunt semnificative: cel puțin 2400 de dolari australieni costă biletul de avion (pentru un drum de aproximativ 14 ore) la Turkish Airlines, iar croaziera de 11 zile înseamnă 3000 de dolari de persoană. Orice alte staționări sau vizite suplimentare, desigur, costă în plus.

 

Puteți citi articolele The Age despre România (sau în care apar referiri turistice la România) aici.