Revoluție în genetică – fiecare dintre noi sîntem mai mulți

Testele de paternitate sau cele criminalistice, o seria de analize medicale dar și înțelegerea noastră contemporană despre ce înseamnă un om se bazează pe ideea că avem fiecare un singur ADN. O cercetare nouă răstoarnă tot ce știam – un individ e compus din mai multe entități.

Mutațiile genetice pot să apară în celule care sînt transmise de la părinți la copii și pot cauza defecte din naștere. Alte mutații genetice apar după ce e fertilizat ovulul, în timpul copilăriei sau la maturitate, după ce sîntem expuși la soare, radiații, chimicale, viruși, orice ne poate afecta ADN-ul. Aceste mutații de după fertilizare, numite și mutații somatice, nu afectează spermatozoizii sau ovulele și nu se transmit la copii. Mutațiile somatice pot cauza cancer sau alte boli dar n-o fac întotdeauna. Însă dacă o celulă care a suferit o mutație continuă să se dividă, un individ poate să-și dezvolte un țesut sau o altă parte a sa cu ADN diferit de restul corpului.

În revista PLOS din noiemvrie 2013 a fost publicată o lucrare revoluționară a profesorului de generică Jason Moore, în colaborare cu colegii săi de la Universitatea Vanderbilt.

Pînă acum, spune Moore, am crezut că genomul meu e genomul meu; în realitate, noile date ne spun că sîntem mai multe ființe genetice într-o singură persoană.

Există o condiție numită himerism, în care un singur corp poate avea mai multe genotipuri după o mutație; în himerism, o persoană poate prelua celule de la alte persoane – după un transplant de organe sau o transfuzie de sînge, cînd o mamă și un copil schimbă între ei uneori în timpul sarcinii celule, cînd sînt doi gemeni sau cînd am avut un geamăn înainte de naștere care nu a supraviețuit dar căruia îi preluăm material genetic. Himerismul a creat cîteva confuzii serioase, în unul dintre cazuri o mamă a demonstrat prin teste genetice că nu e înrudită cu cei trei copii biologici.

Studiul publicat în PLOS afirmă că toți sîntem într-o situație asemănătoare. Din ce în ce mai multe boli sînt identificate ca fiind produse de mutații genetice; însă multe dintre ele sînt dezamorsate cumva de corp.

Dincolo de implicațiile medicale, apar și unele filozofice – dacă avem serii paralele de ADN, cîți sîntem într-o singură persoană?