"Remember Certej 1971": 89 de vieţi îngropate în nămol cu cianuri

1

În urmă cu 42 de ani, dimineaţa zilei de 30 octombrie a găsit localitatea hunedoreană Certeju de Sus îngropată sub tone de steril. Digul care susţinea iazul de decantare al exploatării miniere de la Certej a cedat, iar sterilul s-a prăvălit peste case, blocuri, grădini. A ras tot în cale şi a luat 89 de vieţi. Cifra aceasta nu a fost declarată atunci de autorităţile comuniste, pentru a nu fi nevoite să instituie doliu naţional. Vinovat pentru tragedie a fost scos “ceasul rău”. Acum, urmele tragediei au rămas în arhive şi în sufletele oamenilor.

 

 

O companie minieră vrea să sfredelească din nou pământurile după aur şi să construiască un alt dig, pentru un iaz de decantare şi mai mare. Posibilitatea ca un nou accident precum cel din 1971 să aibă loc este mare, în ciuda declaraţiilor cu scop liniştitor ale investitorilor. Orice accident la Certej va afecta direct şi vecinătăţile, adică perimetrul Devei, capitala judeţului Hunedoara.

În iulie 2012, Agenţia Regională de Protecţia Mediului (Timiş) a eliberat acordul de mediu pentru un proiect de minerit cu cianuri la Certej, proiect aparţinând companiei Deva Gold (detalii despre acest proiect şi cine este compania care îl propune găsiţi aici). Proiectul este similar celui propus de RMGC la Roşia Montană, motiv pentru care, încetul cu încetul, opoziţia faţă de acesta s-a conturat cot la cot cu opoziţia faţă de proiectul de la Roşia Montană. Cei care se opun proiectului de la Roşia au cuprins şi Certejul în protestele lor şi luările de poziţie – în fond, această opoziţie vizează, pe larg, mineritul cu cianuri, mineritul distructiv, promovat ca unică soluţie, în condiţiile în care, de fapt, fiecare regiune vizată de un astfel de proiect are alternative. În Certej, însă, spre deosebire de Roşia Montană, opoziţia locală faţă de proiectul Deva Gold este infimă şi nu iese în faţă. Dacă întrebi oamenii aflaţi la birt sau pe stradă ce cred despre asta, spun că vor locuri de muncă şi să se facă mina, iazul, ce-o fi. Cei care se opun vorbesc sub protecţia anonimatului, precum necunoscutul întâlnit de Cătălin Manole şi citat într-un reportaj din Formula As. La fel ca în cazul Roşia Montană, autoritatea locală susţine proiectul.

La două luni după ce respectivul acord de mediu a fost emis, Ministerul Mediului s-a sesizat, dar numai după ce societatea civilă (în special organizaţii şi activişti de mediu) au atras atenţia asupra problemei. Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a declarat la vremea respectivă că acordul de mediu pentru Certej a fost emis fără a fi respectate anumite proceduri legale şi l-a calificat ca fiind „iresponsabil”. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului din subordinea Ministerului Mediului a cerut anularea acordului la Curtea de Apel Bucureşti; cazul a ajuns la Tribunalul Bucureşti, unde trenează, se pare, tocmai din cauza autorităţii statului implicate (Agenţia pentru Protecţia Mediului). Pentru Deva Gold, avocatul pledant al cauzei este Ana Dinculescu Şova, mama ministrului Dan Şova (ministrul Marilor Proiecte din guvernul Ponta). Şova a făcut parte din echipa care a lucrat la „Planul Naţional de Investiţii Strategice şi Creare de Locuri de Muncă”, prezentat în luna iulie a acestui an, plan care cuprinde, printre proiectele prezentate, şi exploatarea minieră de la Certej propusă de Deva Gold. (sursa)

 

 

300.000 de metri cubi de nămol îmbibat cu cianură au lunecat, pe 30 octombrie 1971, peste gospodăriile din Certeju de Sus. Cadavrele scoase din acest nămol nu aveau haine – toate au fost topite de cianura aflată în steril. Publicaţia Adevărul a realizat acum trei ani o investigaţie amplă pe acest subiect, căutând dosarul tragediei şi dezvăluind imagini şi detalii din acesta. Digul iazului a cedat pe o lungime de 80 de metri, iar valurile de nămol au ras totul în cale pe o rază de 500 de metri, în câteva minute. Totul s-a întâmplat cu puţin înainte de ora 5 dimineaţa, când cei mai mulţi localnici dormeau (de sub nămol, în zilele următoare, au fost scoase şi cadavre îmbrăţişate – valul ucigaş îi prinsese pe oameni în pat). „În procesul-verbal din 30 octombrie 1972, procurorul de caz consemnează că valul de steril a surprins oamenii în somn, lucru care a cauzat numărul mare de victime. Pe o suprafaţă de rază cuprinsă între 4 şi 5 kilometri, localitatea Certej era înecată în steril acid. Raportul menţionează că în prima zi au fost scoşi 21 de morţi de sub nămol şi din locuinţe. Cadavrele au fost depuse în sala căminului cultural din Certej, unde au fost spălate de nămol. Procurorul menţionează că identificarea unor cadavre s-a făcut cu mare greutate, corpurile fiind deformate de târârea lor pe zeci de metri de avalanşa sterilului. Cu ajutorul militarilor, 85 de persoane rănite, copii, femei şi bărbaţi, au fost duse la spital. Stratul de nămol varia de la jumătate de metru în jurul sediului administrativ al minei, la 28-30 de centimetri pe şosea. Ancheta a fost preluată de o comisie guvernamentală formată din 16 experţi”, notează investigaţia realizată de Adevărul (foto din dosar – mai jos; atenţie, imagini explicite; sursa: Adevărul).

 

646x4043

 

480x0

 

480x02

 

646x404

 

646x4042

 

Oficial, în zilele următoare tragediei din 1971, a fost anunţată cifra de 48 de morţi – aproape de limita care ar fi impus declararea doliului naţional. Dosarul accidentului de la Certej arată că au fost 89 de morţi şi 76 de răniţi şi au fost distruse (sau avariate) şase blocuri de locuinţe, cu câte 25 de apartamente fiecare, un cămin cu 30 de camere, şapte locuinţe individuale şi 24 de gospodării. Cei care au avut de suferit în urma accidentului au primit despăgubiri din partea statului – supravieţuitorii din blocuri au primit câte un apartament, iar cei rămaşi fără case au primit materiale de construcţie pentru alte case. Ancheta a luat în calcul opt cauze posibile de producere a accidentului, de la cârtiţe care ar fi săpat vizuini în masa de steril la posibile mişcări tectonice. Toate au fost, pe rând, eliminate. Ceea ce au notat membrii comisiei de anchetă a fost că, în timp, masivul de steril şi-a pierdut stabilitatea pe una dintre laturi, din cauza creşterii cantităţii depozitate peste limita critică de înălţime. Şi, totodată, că iazul avea un conţinut eterogen – mai precis, între anii 1936 şi 1971, în el au fost depozitate „elemente de depunere complet diferite ca şi granulaţie, tasare şi umiditate, care au creat o falie de alunecare”. În anul 1972 (luna mai), a fost emisă o ordonanţă de scoatere de sub urmărire penală în cazul accidentului de la Certej; documentul susţine că deficienţele semnalate nu explică în totalitate cauzele dezastrului şi, prin urmare, „nu se poate reţine vinovăţia vreunei persoane, lipsind răspunderea penală pentru această faptă”. În luna iulie a aceluiaşi an, urmărirea penală a fost reluată, împotriva proiectantului iazului (alături de alte cinci persoane), dar în septembrie 1972 dosarul a fost închis definitiv. Vinovatul a rămas ceasul rău.

În urmă cu două săptămâni, Mining Watch România a atras atenţia asupra unei proceduri demarate de Agenţia de Protecţie a Mediului Hunedoara, de revizuire a acordului de mediu pentru exploatarea minieră de la Certej: „Decizia de revizuire a acordului de mediu nr. 8 / 05.07.2012 (…) este nemotivată şi nu are fundament legal”. Patru ONG-uri au contestat la APM Hunedoara decizia de revizuire, arătând că aceasta nu face decât să demonstreze că acordul iniţial a fost emis ilegal. „Un asemenea demers ţinteşte mai degrabă să acopere şi să completeze documentaţia întocmită nesatisfăcător şi care nu ar fi trebuit să conducă la emiterea unui acord de mediu”, susţine Mining Watch România, care completează: „Obiectul revizuirii constă în faptul că proiectul minier se suprapune parţial pe suprafaţa sitului Natura 2000 ROSPA 0132 Munţii Metaliferi. Acest fapt era, însă, cunoscut încă de la emiterea acordului de mediu iniţial, în chiar textul acelui acord fiind consemnat că „Amprenta proiectului minier se suprapune pe 108,7 hectare din suprafaţa sitului Natura 2000 ROSPA 0132 Munţii Metaliferi, pe valea Măcrişului. Această suprafaţă reprezinta aproximativ 0,4% din suprafaţa sitului. Situl are o suprafaţa de 26 671 hectare. Situl Natura 2000 ROSPA 0132 Munţii Metaliferi a fost desemnat în 2011”.

 

 

În cazul unor astfel de situri, există o obligaţie legală de realizare a unui studiu de evaluare a impactului unui proiect asupra sitului (OUG 57/20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice). Compania titulară a proiectului minier de la Certej nu a întocmit un astfel de studiu de evaluare înainte de a obţine acordul de mediu. „Este evidentă, din nou, atitudinea de favorizare a companiilor miniere de către instutuţiile statului. Acestea funcţionează ca birouri de avizare a proiectelor miniere ce caută soluţii legale pentru a acoperi proiecte miniere ilegale”, declara Ştefania Simion, coordonator juridic Mining Watch România. „Proiectul minier de la Certej se suprapune cu un sfert din suprafaţă peste un sit Natura 2000, iar acest proiect a primit aviz de mediu deşi nu a fost inclus nicăieri impactul ce l-ar avea detonările şi cianura într-o zonă protejată de interes european”. (sursa)

În contextul protestelor care au cuprins România (şi nu numai) după încercarea guvernului de a promova o lege specială pentru proiectul minier RMGC de la Roşia Montană, locuitori ai Devei şi-au unit vocile cu restul opozanţilor, aducând şi Certejul în ecuaţie. La fiecare protest care are loc în Deva, în fiecare duminică, cei care participă vorbesc şi despre Certej, poartă mesaje legate de Certej şi încearcă să trezească din amorţeală un oraş întreg, poate încă nu pe deplin conştient de pericolul care ar plana asupra lui dacă la zece kilometri distanţă în linie dreaptă de el ar avea loc un nou accident. Duminica trecută, în Deva, Timişoara, Iaşi, Viena şi alte oraşe, oamenii au aprins lumânări pentru victimele tragediei din 1971 – acelaşi lucru se întâmplă şi în această seară, iar oricine poate participa la momentul comemorativ, oriunde s-ar afla. „Remember Certej 1971” înseamnă că fiecare dintre noi poate aprinde o lumânare în această seară, indiferent dacă suntem în Deva, în stradă sau în alt oraş unde comemorarea se face organizat sau suntem acasă. „Pune o lumină la fereastră, ca să ştim că suntem împreună. Postează fotografia cu tag-ul #aprindelumina #rosiamontana #certej #unitisalvam”, este îndemnul lansat pentru toţi cei care vor să facă un gest simbolic în această zi de 30 octombrie.

 

 

Mai multe imagini de la comemorarea care a avut loc duminică la Deva puteţi găsi aici.

 

Surse şi foto: TOTB, Adevărul, Deva salvează Roşia Montană şi Certejul, Mining Watch România


Un comentariu

  1. Trista situatie cu aceasta cianurà….daca mai fac inca un iaz mai mare ca cel de la Certej e grav.

    Imi aduc aminte ca in copilarie mama ne vorbea despre acest accident cu barajul caci din sat la noi ( un sat din Iasi) a fost o femeie si fetitele sale- stabilite acolo care s-au numàrat printre victime….
    Nu am reusit sa inteleg amploarea dezastrului caci nu se spuneau prea multe la tv sau radio iar virsta mea nu era pe màsura intelegerii dar iaca dupà atit timp mi se face cunoscutà aceasta tristà istorie.

    Dumnezeu sa-i ierte pe cei morti si sa-i scurteze de un cap pe unii din politicienii nostri hulpavi si infometati dupà aur cu cianurà ….

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger