Reforma drogurilor în Cehia. Ce avem de învățat dintr-un model tolerant

3

Vendula Belackova este asistent cercetător la Centrul de Adictologie din cadrul Facultății de Medicină a Universității Charles din Praga, o instituție nouă care încearcă să abordeze problema consumului de droguri ținând cont atât de aspectele biologice, cât și de cele psihologice și sociale. Vendula a susținut de curând la Centrul Ceh din București o conferință despre politicile de harm reduction pe care Cehia le derulează în cadrul strategiei naționale pentru problema drogurilor.

Motiv pentru care ne-am întâlnit și am stat de vorbă despre schimbările aduse de o legislație care nu mai criminalizează consumatorii, ci marii jucători ai pieței negre. Ce efecte are faptul că poți merge pe stradă cu 15 g de canabis în buzunar, fără să fi percheziționat și arestat de poliție, cum se modifică statisticile și ce rol au aceste diferențe asupra bolilor infecțioase, dar și cum rezolvă Cehia problema drogurilor legale aflăm de la Vendula Belackova. Cercetătoarea este implicată în două proiecte,  unul referitor la costurile sociale ale alcoolului, tutunului și drogurilor ilegale, iar al doilea se vrea o evaluare a politicii cehe în ceea ce privește canabisul.

Care este tradiția consumului de droguri în Republica Cehă?

În Cehia există o tradiție a uzului și abuzului de substanțe: înainte de 1989, exista un consum ridicat de substanțe farmaceutice, dar în primul rând de alcool. Există însă și una la nivelul instituțiilor care să ofere tratament dependenților, astfel încât avem încă din anii 50 centre de îngrijire a alcoolicilor; acestea funcționau pe stil vechi, completând tratamentul cu un sistem de pedepse și recompense. Începând cu anii 90, piața de droguri s-a deschis, iar de atunci am încercat să venim în întâmpinarea acestui fenomen. Cehia are o politică a drogurilor foarte ebalorată, pentru realizarea căreia a colaborat cu supervizori străini, dar la susținerea căreia au contribuit multe ONG-uri, primele de ele fiind înființate în  anii 90 și promovând politici de harm reduction.

Avantajul acestei strategii a fost că Cehia nu s-a confruntat niciodată cu rate prea ridicate de îmbolnăviri în rândurile consumatorilor de droguri, spre deosebire de țările occidentale, unde bolile ca hepatita C sau HIV au afectat comunități mari de consumatori. În 1993, aceste ONG-uri s-au adresat guvernului și i-au sugerat să pună la punct o politică privitoare la droguri, iar dacă initial s-a constituit o Comisie Națională pentru Problema Drogurilor, aceasta a fost transformată prin 2000 într-un corp guvernamental permanent și toate ministerele au câte un reprezentat implicat în activitățile acestei Comisii. E un sistem care funcționează destul de bine, pornind de la expertiza specialiștilor și în același timp necesitând aprobare politică. De când există Strategia Națională pentru Problema Drogurilor, există diferite servicii care primesc finanțări atât de la Comisia Națională pentru Pronblema Drogurilor, cât și de la toate cele 30 de ministere. Fondurile nu sunt foarte consistente, date fiind efectele crizei și stabilizarea anumitor probleme, cum ar fi numărul foarte redus de bolnavi de hepatită C sau seropozitivi.

Care crezi că sunt cele mai eficiente puncte ale Strategiei?

Strategia are câteva obiective stabilite, pe diferite paliere, printre care și sectorul de harm reduction. În același timp, nici dreptul  penal și nici poliția nu sunt orientați spre consumatorii de droguri, iar din 1999 codul civil s-a schimbat, astfel încât a devenit o infracțiune să ai în posesie o cantitate de droguri mai mare decât una ”rezonabilă”, de consum. Acest lucru însemna că toți consumatorii erau oarecum protejați, însă nimeni nu știa ce înseamnă o cantitate ”mică, rezonabilă”. Astfel, în 2010, lucrurile s-au schimbat și legea prevede anumite cantități fixe pe care orice consumator le poate deține fără repercusiuni legale. Este vorba de 15 g de canabis, un gram de heroină, 2 g de metamfetamine, 1,5 g de cocaină ș.a.m.d. Cantitățile sunt adaptate, desigur, diferitelor tipuri de risc pe care le reprezintă fiecare drog în parte, ceea ce este un mare pas înainte ca o politică națională să distingă între diferite categorii de droguri.

Un alt progres a fost modificarea codului penal, permițându-se astfel fiecărui consumator să-și crească până la 5 plante de canabis – acest lucru nu mai este vizat de codul penal, fiind considerat doar o infracțiune minoră și putând fi sancționat printr-o amendă și, eventual, prin confiscarea plantelor. De altfel, acum lucrăm la reforma legată de marjiuana medicinală, de care să poată beneficia pacienți cu boli grave pentru care canabisul s-a dovedit unul dintre cele mai eficiente remedii (dureri neuropatice, scleroză multiplă, Parkinson, îngrijiri paleative pentru bolnavii de cancer, anumite boli de piele etc.). Una dintre cele mai ari realizări ale strategiei este faptul că nu mai sunt condamnați consumatorii, ceea ce îi face să apeleze din ce în ce mai des la serviciile de reabilitare, la programele de harm reduction ș.a.m.d. În aceste centre consumatorii pot veni pentru consiliere și, treptat, pot decide să opteze și pentru tratament, însă de fiecare dată au parte de sfaturi și recomandări individuale. În ceea ce privește tratamentele, există o mare varietate: pe lângă cele de dezintoxicare, există versiuni psiho-sociale , posibilitatea de a beneficia de scurte rezidențe în aceste centre, atât în insituții psihiatrice, cât și în comunități terapeutice, îngrijirea la domiciliu sau tratamente prin substituție etc.

Aceste tratamente sunt accesibile, există subvenții din partea statului?

Majoritatea programelor oganizate de ONG-uri, care funcționează cu bani de la stat, sunt gratuite, cel puțin în primă fază. Dat fiind că foarte mulți consumatori au probleme sociale sau au un background instabil, acest aspect e important pentru menținerea motivației lor. Mai există, de asemenea, opțiunea de a beneficia de tratamente prin intermediul asigurării de sănătate, chiar dacă ai acumulat o datorie din neplata asigurării.

Cum este tratată reabilitatea socială în programele de terapie pentru dependenții de droguri?

Una dintre cele mai mari probleme este lipsa locurilor de muncă, dublată de stigma socială asociată consumului de droguri. De regulă, cam toate din cele șapte servicii diferite oferite consumatorilor au prevăzută o astfel de componentă. Înființarea unei catedre de adictologie are în vedere tocmai transdisciplinaritatea necesară în lucrul cu dependenții de droguri, un loc important avându-l partea psiho-socială și consilierea. Când analizăm un caz de adicție, trebuie să luăm în considerare natura lui bio-psiho-socială și să analizăm în fiecare caz particular care este natura adicției: dacă e mai degrabă o chestiune cu rădăcini biologice, dacă e vorba de dependență psihologică sau de alți factori.

Care sunt statisticile în Cehia?

Circa 30% din cetățenii cehi au încercat cel puțin o dată droguri ilegale, cel mai răspândit fiind canabisul, iar peste 90% au consumat alcool. În ultimul an, 15 % au încercat un drog ilegal, iar în jur de 1% au încercat heroină. Trebuie spus că în Europa, Republica Cehă ocupă nr. 1 când vine vorba de consumul de canabis. Odată cu liberalizarea regimului de consum, cifrele au crescut puțin, însă trebuie luat în calcul frecvența de consum: dacă au fost mai numeroși cei care au încercat, mulți dintre ei s-au rezumat la o primă dată, netransformând fumatul într-un obicei. În Cehia, numărul consumatorilor problematici de droguri, adică cei care își injectează diferite substanțe, este la standardele țărilor occidentale, adică undeva în jur de 0,4 % din populație. Un alt drog răspândit este o formă de metamfetamină sintetizată în Cehia, inventată înainte de anii 90, dar care s-a păstrat pe piață și pe care în ultimul an au încercat-o cam 4% din populație.

Au crescut cifrele după schimbarea legii din 2010?

Da, s-a înregistrat o schimbare, însă cauzele sunt diferite. Dacă înainte statisticile noastre erau apropiate de standardele europene, acum s-a înregistrat o creștere, însă, în același timp, o scădere a celor afectați de boli infecțioase. Avem una dintre cele mai scăzute cote de seropozitivi și bolnavi de hepatită C din Europa, ceea ce este un mare succes. Avem, de asemenea, o rată de mortalitate extrem de scăzută în rândul consumatorilor, în parte datorită tratamentelor prin substituție, cum este cel cu metadonă. Numărul de supradoze a scăzut, de altfel, vertiginos.

Cum ați abordat problema drogurilor ”legale” și a smartshop-urilor?

În ceea ce privește noile droguri sintetice, aceasta a fost o problemă serioasă nu doar pentru Cehia, cât și pentru țările vecine, astfel că doar în Polonia existau anul trecut peste 1.400 de magazine care le comercializau. Una dintre cauzele succesului acestui tip de droguri era chiar prohibiția drogurilor ilegale: consumatorii erau nevoiți să-și procure substanțele de pe stradă, ceea ce presupunea totodată risc și o calitate foarte slabă. Principala problemă cu aceste droguri este că efectul lor asupra organismului nu este deloc cunoscut și, spre deosebire de drogurile ilegale, care su fost inițial create în scopuri farmaceutice, acestea au origini diferite. Nu le cunoaștem riscurile pentru sănătate, nu știm nimic despre efectele asupra creierului ș.a.m.d.

În Cehia, ele au dus la creșterea toxicomaniei. Poliția nu a intervenit pornind de la listele substanțe comercializate, ci de la incriminarea proprietarilor de magazine, iar procesul se află încă în derulare. Există în continuare probleme, legate de dificultatea obținerii dovezilor: cum poți condamna pe cineva care vinde, să spunem, săruri de baie, pe care unii le folosesc în scopuri psihotrope? Chiar dacă magazinele de droguri legale au fost închise, rămâne Internetul, de unde se pot comanda în continuare astfel de substanțe. Singura metodă de harm reduc tion pe care o putem avea în acest caz sunt mărturiile consumatorilor, care discută pe forumuri despre pericolele anumitor substanțe și despre problemele pe care le-au întâmpinat. Așa cum s-a întâmplat inițial cu mișcarea de self help, care a introdus distribuția de ace sterile, trebuie să privim aceste discuții ale consumatorilor, atâta vreme cât cercetările nu au rezultate concludente despre efectele drogurilor legale.

Poate deveni Praga un fel de Amsterdam al Europei Centrale?

După schimbarea legislativă din 2010, multe agenții de presă străine au publicat știri care anunțau că Cehia a legalizat drogurile, fără să țină cont de specificitățile legale ale acestei schimbări. În primul rând, schimbarea nici nu a fost atât de mare față de legea pe care o aveam în 1998, singura diferență este că acum este specificată clar cantitatea dintr-o anumită substanță pe care e legal s-o aibă consumatorii în posesie. Praga nu se îndreaptă spre modelul orașului plin de coffee shop-uri, ci mai degrabă încurajează cultivarea pentru consum propriu, pentru a descuraja piața neagră.

 

 

 

 

 

 

 


3 comentarii

  1. Pingback: Droguri în venă, pe bani din gunoaie. La schimb de seringi în Ferentari | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply