Reducerea emisiilor de gaze, obiectiv cu efect limitat

0

Obiectivul Uniunii Europene stabilit de “propunerea 20-20-20” – menit a reduce pana in 2020 emisiile de gaze cu efect de sera cu 20% fata de nivelurile din 1990 – va costa miliarde de euro, dar nu va avea practic nici un impact asupra incalzirii globale.

Vestea buna e ca problema incalzirii globale ramane pe agenda politicienilor europeni. Vestea proasta este ca planurile lor nu rezista la o privire mai amanuntita. Studii recente arata ca politica europeana 20-20-20, de a reduce pana in 2020 emisiile de gaze cu efect de sera cu 20% fata de nivelul anului 1990 (si a atinge un procentaj de 20% de energie din surse regenerabile), va costa sute de miliarde de euro pentru profituri foarte mici. Numai in Marea Britanie, aceasta initiativa va costa 35 de miliarde de euro pe an, considera Bjorn Lomborg intr-un articol pentru Daily Telegraph si preluat de Presseurop.eu.

Cum demonstreaza o analiza efectuata de Richard Tol, un economist specializat in costul incalzirii globale, orice proiect regional de a reduce emisiile de carbon nu va avea decat un impact limitat asupra nivelului de poluare si cresterii temperaturilor la scara mondiala. Ceea ce nu inseamna ca este inutil de a realiza aceste proiecte, dar este esential de a le inmulti.

Uniunea Europeana a afirmat recent ca ar costa 46 miliarde de euro pe an pentru a-si atinge obiectivul. Aceasta cifra este ridicol de optimista. Bazandu-se pe modele economice mai fiabile, chiar daca politicienii isi respecta strict angajamentele, costul acestei politici va atinge un minim de 106 de miliarde de euro. Fara a mai mentiona faptul ca Europa greseste. De fapt, n-a facut decat sa inrautateasca situatia adaugand  constrangeri si complicatii administrative, in special cu acest obiectiv de 20% din energie din surse regenerabile, se arata in articolul din Presseurop.

Este costisitor, deoarece sursele de energie “verzi”, ca vantul sau soarele, sunt mai scumpe decat inlocuirea carbunelui cu gaz. Prin urmare, este probabil ca factura efectiva a acestei politici europene sa depaseasca 200 de miliarde de euro.

In studiul sau, comandat de Copenhagen Consensus Centre, Tol a estimat beneficiul economic net al acestei politici. Bazat pe o estimare conventionala potrivit careia o tona de dioxid de carbon costa aproximativ 7 dolari, aceasta politica ar trebui sa aduca doar 6,8 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, fiecare euro cheltuit va genera doar trei centime de profituri. Conform calculelor, pana la sfarsitul secolului, politica europeana va fi contribuit la reducerea cresterii temperaturii de 0,05 de grade, o diferenta abia masurabila.

Liderii UE nu ar trebui sa renunte la lupta impotriva incalzirii globale. Totusi, in loc de a risipi sume imense in politici inutile, ar face mai bine sa investeasca in dezvoltarea energiilor verzi. Este atat de scump de a reduce emisiile de carbon deoarece alternativele ecologice nu sunt inca gata de a inlocui petrolul si ceilalti combustibili fosili. Prin investitii in cercetare si dezvoltare ar fi posibil sa iesim din impasul mondial asupra incalzirii globale. Daca lumea ar dispune de surse de energie verzi si ieftine, toata lumea – inclusiv China si India – ar cumpara, si emisiile de carbon s-ar reduce in mod semnificativ pe termen lung.

Europa nu trebuie sa se incapataneze pe o cale care sfideaza logica economica. Ea pare totusi determinata sa persiste in greseala. Comisia Europeana intentioneaza sa intareasca obiectivul ei de a reduce emisiile de carbon fixandu-l la 30% sub nivelurile din 1990, ceea ce potrivit lui Tol ar costa peste 440 de miliarde de euro, fie dublu fata de proiectul actual. Efectul acestei politici pe urmatorii 90 ani ar fi de a diminua temperatura globala cu o sutime de grad suplimentara. Planurile de a reduce emisiile de carbon costisitoare si prost concepute, cum ar fi cel al Uniunii Europene, vor provoca dificultati economice grave si tensiuni politice pentru un rezultat nesemnificativ asupra incalzirii globale.

Tags:



Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger