Scriam săptămâna trecută despre tomberoanele pline cu mâncare și oamenii pentru care hrana este un lux, arătând lipsa inițiativelor românești de redistribuire a produselor alimentare care se apropie de termenul de expirare. Dar, sub mormane de alimente aruncate la gunoi, am găsit și unele care ajung la oamenii care au nevoie de ele, dar nu și le permit. Este vorba de o inițiativă austriacă prin care câteva sute de familii nevoiașe din București se pot hrăni.
de Roxana Bucată
Magazinul Somaro din Piața Matache este primul magazin social din România care primește de la companii, pe bază de contracte de sponsorizare, produse alimentare și nonalimentare care fie se apropie de data de expirare, fie au mici defecte și le vinde la prețuri simbolice celor cu un venit foarte mic pe membru de familie. În prezent, 683 de familii sunt beneficiare ale programului.
“Beneficiarii sunt tot felul de cazuri sociale care au dosar la Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1. Noi am stabilit, aici în București, cu Primăria Sectorului 1, partener în program, niște criterii care trebuie îndeplinite”, explică Simon Suitner, general manager. “Clienții trebuie să fie pensionari, familii monoparentale, familii cu șomeri, cu foarte mulți copii, cu copii bolnavi sau cu un membru cu o boală cronică. Ce au în comun este că au un venit mic pe membru de familie pe lună. Se face o anchetă socială și, pe baza dosarului, familiile pot deveni beneficiare. Asta se întâmplă în București, la magazinul din Satu-Mare colaborăm cu Caritas”.
Somaro colectează cu o mașină proprie produsele care se apropie de data de expirare, care sunt puțin deteriorate, au un defect ori au ieșit din sezon – cum ar fi iepurașii de ciocolată după Paște. Produsele sunt vândute la un preț simbolic, ceea ce a făcut posibil ca, în noiembrie 2011, la un an de la deschidere, magazinul să se autofinanțeze. În țară, mai există două magazine Somaro, în Satu-Mare și în Sibiu, care sunt la început și nu se autofinanțează încă. Potrivit statutului, eventualul profit al magazinului este reinvestit într-un alt magazin.
Magazinul poate cere 30-50% din prețul de retail al produsului. În realitate, produsele se vând la 15-30% din prețul real. “Când avem – din păcate, primim mai rar –, zahărul la noi e 1 leu, făina e 1 leu, iaurtul e între 15 și 50 de bani. Avem și încălțăminte de la firma Humanic, care în mod normal este scumpă, dar la noi e între 5 și 40 de lei”, exemplifică managerul. Clienții primesc o legitimație de la magazin pe baza căreia pot face cumpărături de maxim trei ori pe săptămână, maxim o dată pe zi, de maxim 10 lei. Totodată, ei pot cumpăra un singur produs nonalimentar, care poate depăși suma de 10 lei.
În 2012, magazinul a primit marfă de 129 de ori, adică aproximativ o dată la trei zile, și a avut circa 1.000 de cumpărători pe lună. În prezent, marfa vine chiar mai des, dar niciodată nu se știe dacă mâine o să fie zahăr sau ulei, depinde de sponsori. Cea mai recentă donație a constat în 400 de kilograme de șnitele congelate de la o firmă care produce pentru Germania, Cehia și Slovacia. Un pachet de 5 șnițele a fost pus la vânzare în magazin cu 5 lei.
Cei aproximativ 20 de sponsori ai magazinului din București sunt firme din comerț, distribuitori, importatori și exportatori. Printre aceștia se numără și branduri cu tradiție în donarea de produse organizațiilor nonguvernamentale, dar și companii care, până să doneze la Somaro, își aruncau produsele.
Doar două supermarketuri se găsesc în listă, Billa și Selgros, acesta din urmă furnizând doar produse nonalimentare – haine, jucării sau produse electronice. “Din păcate, de la firmele din comerț este foarte dificil să primim ceva. Din acest motiv ne-am orientat către distribuitori, importatori, producători. Cu câte supermarketuri am vorbit, atâtea explicații diferite am primit. Unii spun că e prea multă muncă, alții spun că ei aruncă de ani de zile marfa asta și așa n-au probleme cu niciun control – și dacă ne dau nouă, nu sunt probleme, pentru că totul e legal, dar problemele astea nu s-au rezolvat până acum cu niciunul dintre supermarketurile astea mari”, spune Simon Suitner.
Reticența companiilor din comerț este cu atât mai paradoxală cu cât beneficiile lor ar fi destul de mari. După cum spune managerul magazinului Somaro, sponsorii nu ar mai avea costuri legate de aruncarea produselor, costuri de depozitare, de manipulare, de transport, iar legea română i-ar scuti de 20% din impozitul pe venit pe baza contractului de sponsorizare.
Magazinele Somaro au fost înființate în România la ideea Ambasadei Austriei în București și a organizației Katharina Turnauer Privatstiftung, care a și pus la dispoziție, împreună cu ERSTE Stiftung, fondurile necesare deschiderii magazinelor, iar organizația SOMA Austria a venit cu know-how-ul. În Austria există peste 30 de magazine SOMA, asociație fondată în 1999 cu scopul de a ajuta persoanele cu venituri mici și de a reduce deșeurile alimentare în același timp.
Foto: evz.ro
3 comentarii
futuvash faceti bani din gunoaie in franta de exemplu sunt GRATIS (sa va vad daca publicati postul)
Stiu ca pentru tine probabil era prea dificil sa ajungi sa citesti pana la randul 17 inainte sa dai aer la gura ca sa spui idiotii, altfel ai fi citit asta:
“Produsele sunt vândute la un preț simbolic, ceea ce a făcut posibil ca, în noiembrie 2011, la un an de la deschidere, magazinul să se autofinanțeze. În țară, mai există două magazine Somaro, în Satu-Mare și în Sibiu, care sunt la început și nu se autofinanțează încă. Potrivit statutului, eventualul profit al magazinului este reinvestit într-un alt magazin.”
Deci nu, ei nu fac bani de la asta, cu profitele se substine structura si se raspandeste proiect prin noi investitii in noi magazine.
In final, produsele in apropriere de data de expirare nu sunt gunoi, sunt absolut bune (dar des lasate pe sertari pentru ca clienti cumpara produse mai recente ca sa aiba mai mult timp pentru cosumare). BTW data de expirare nu e data in care produsele devin otrava dar data in care incepe degradare organolectica, adica dupa putine zile de la expirare inca multe produse (nu toate, de exemplu nu pentru produse cu ou) sunt sanatoase si absolut comestibil dar incepe sa se degradeze gust.
Ar fi fost de ajuns sa prinzi creer inainte de gura ca sa intelegi asta, inainte de a injura pe un proiect chiar fain.
Pingback: Doi asistenti sociali s-au batut pentru hrana omului sarac. Legea risipei alimentare modificata la solicitarea ASproAS – ASproAS