În perioada 2008-2012, degradarea patrimoniului arhitectural bucureştean – 2.621 de imobile înscrise pe lista monumentelor istorice şi 98 de zone construite protejate – s-a accelerat, arată un raport realizat de Asociația pentru Protecția și Documentarea Monumentelor și Patrimoniului din România (Pro.Do.Mo). Specialiștii susțin că Bucureștiul istoric este în pericol din cauza presiunii exercitate de dezvoltarea imobiliară, în lipsa unei strategii de regenerare a zonelor istorice şi de conservare a imobilelor cu valoare arhitecturală.
Măsurile luate de Primăria Municipiului București s-au dovedit insuficiente pentru salvarea unor imobile valoroase care, deşi declarate nedemolabile de inventarul făcut de PMB, au fost demolate pentru a face loc unor imobile noi: Aleea Alexandru 28, Aleea Alexandru 21, Sandu Aldea 30, Grigore Mora 15. Analiza inventarului celor douăsprezece zone protejate – Calea Griviţei, Magheru, Lascăr Catargiu, Labirint, Icoanei, Parcelarea Vatra Luminoasă, Parcelarea Filipescu, Parcelarea Bonaparte-Mora, Parcelarea Mornand, Parcelarea UCB, Parcelarea Domenii, Căderea Bastiliei – arată că mai puţin de 50% din imobile beneficiază de un grad mare de protecţie, restul putând fi înlocuite de construcţii noi.
În ceea ce privește monumentele istorice din București, raportul arată că acestea sunt abandonate, ignorate, agresate. “Majoritatea monumentelor istorice ale Capitalei sunt uşor de reperat din cauza stării avansate de degradare. Printre cazurile cele mai mediatizate sunt: Bulevardul Aviatorilor 8 (Casa Oromolu), Kiseleff 35-37 (Casa Miclescu), Maria Rosetti 38, Ion Câmpineanu nr. 2, Visarion 8, Calea Victoriei 107 (Palatul Ştirbei), Hala Matache, Gheorghe Manu 7 (Casa Spiru Haret), Moară lui Assan, Cinema Dacia”, se arată în studiul care notează faptul că distrugerea monumentelor se face cu complicitatea autorităților indulgente.
Raportul Pro.Do.Mo trece în revistă mai multe astfel de exemple. Cazul imobilului din bulevardul Aviatorilor 92 este tipic pentru modalitatea de distrugere a patrimoniului bucureştean. În octombrie 2009, Primăria Sectorului 1 a emis avizul de desfiinţare al imobilului Aviatorilor 92, creaţia arhitectei Henriette Delavrancea-Gibory. Aflând din ziare despre demolarea iminentă a imobilului, Asociaţia Pro.Do.Mo. a făcut o cerere de clasare în regim de urgenţă a singurului exemplu de arhitectură în stil Balcic creat de Henriette Delavrancea-Gibory în Bucureşti. Cererea a fost aprobată de Direcţia de Cultură a Municipiului Bucureşti, fiind informaţi atât Primăria Sector 1, cât şi proprietarul. Cu toate acestea, proprietarul a început demolarea imobilului în zilele următoare clasării. Niciuna dintre autorităţile publice sesizate de societatea civilă – Poliţia Locală, Inspectoratul de Stat în Construcţii, Direcţia de Cultură, Ministerul Culturii – nu au intervenit pentru a opri demolarea. Pe terenul astfel eliberat, s-a construit un bloc, a cărui înălţime de patru etaje încalcă regulamentul zonei protejate.
Patrimoniul industrial al Bucureștiului are aceeași soartă. Acesta este ignorat de către edili şi vânat de investitorii imobiliari, mai ales pentru valoarea terenului, în timp ce imobilele cu o valoare arhitecturală incontestabilă cad pradă hoţilor de fier vechi şi abandonului. Moara lui Assan este de ani de zile supusă distrugerii: abandonată bunului plac al proprietarilor şi hoţilor de materiale de construcţie. Ultimul incendiu a avut loc pe 7 iunie 2012 şi a distrus o parte semnificativă din corpurile monumentului istoric. În perioada 2008-2010, situaţia Morii lui Assan s-a degradat simţitor, fără că vreuna din autorităţile responsabile pentru protejarea patrimoniului construit să intervină. Comunicatul de presă dat publicităţii de Primăria Sector 2, în care se arată că “a făcut numeroase demersuri către proprietarii imobilelor şi către: Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, Primăria Municipiului Bucureşti, Prefectura Municipiului Bucureşti, Poliţia Sectorului 2” , este grăitor în acest sens. Niciuna dintre instituţiile menţionate, inclusiv Primăria Sectorului 2, nu a aplicat legislaţia de patrimoniu.
Raportul mai menționează că Bucureştiul este unic printre capitalele europene datorită cantităţii şi calităţii arhitecturii moderniste din perioada interbelică. În ziua de azi, însă, clădiri monument, menţionate în manuale internaţionale de arhitectură, se află la un pas de colaps. Astfel, blocul Aro (Patria) de pe bulevardul Magheru, creaţia arhitectului Horia Creangă , aşteaptă de 20 de ani un program de consolidare şi renovare. În aceeaşi situaţie se găsesc sute de imobile cu valoare arhitecturală, construite în perioada interbelică. Din păcate, puţinele consolidări sau renovări de până acum au dus, în multe cazuri, la anularea valorii arhitecturale a imobilului.
Patrimoniul construit al Bucureştiului este victima unei administraţii locale fără strategie de dezvoltare, a lipsei de comunicare între instituţii şi experţi, a lipsei de dialog între comunitate şi autorităţi, al conflictelor de interese şi al corupţiei. Societatea civilă se află, de multe ori, în situaţia de a suplini atribuţiile administraţiei locale, mai arată raportul Pro.Do.Mo. În final, specialiștii recomandă o serie de măsuri pentru îmbunătățirea situației patrimoniului din București:
Măsuri fiscale, taxe şi impozite, care să stimuleze conservarea patrimoniului şi să sancţioneze abandonul şi distrugerea
Măsuri de sprijin tehnic pentru deţinătorii de imobile de patrimoniu, prin înfiinţarea unui Birou de Patrimoniu în cadrul PMB
Măsuri de sprijin financiar şi tehnic pentru restaurarea imobilelor istorice
Aplicarea legii 153/2011 de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor în zonele protejate prin identificarea de către PMB a imobilelor aflate într-o stare avansată de degradare şi avertizarea proprietarilor să le renoveze
Înfiinţarea unei Comisii pentru Bucureştiul Istoric, pe modelul Comission du Vieux Paris, cu rolul de a proteja identitatea istorică, culturală, ambientala a zonelor construite protejate şi a monumentelor istorice şi a ariilor lor de protecţie. Comisia ar analiza toate proiectele care afectează patrimoniul construit şi ar fundamenta avizul de oportunitate al Primarului General.
Foto: București Optimist