În rândul locuitorilor de pe râul Gange se înregistrează un nivel extrem de ridicat de îmbolnăviri cu cancer, arată un studiu despre cât de poluată este apa celui mai sfânt râu pentru lumea hindusă, sursă a existenţei pentru milioane de oameni care trăiesc pe cursul său.
Apa râului Gange este atât de cumplit de poluată, încât provoacă o creştere continuă a numărului de îmbolnăviri de cancer în regiune. Zonele cele mai afectate sunt partea estică a Uttar Pradesh, oraşul sfânt Varanasi, câmpiile din Bengal şi zona Bihar. Potrivit Times of India, care citează studiul respectiv (realizat de Indian Council of Medical Research), rata de cancer la vezica biliară din regiunile traversate de Gange este a doua din lume (un record deloc îmbucurător). Rata de cancer de prostată din regiune este cea mai ridicată din întreaga Indie, mai arată raportul. Cauza, spune documentul, stă în sistemele improprii de aruncare a deşeurilor, care ajung cel mai adesea complet netratate în apele râului (iar poluatorii industriali sunt printre cei mai răi dintre toate deşeurile care ajung să populeze aceste ape).
„Arsenicul care ajunge în râu nu se lasă la fund. Fierul şi oxigenul din apă formează o substanţă (un oxid feros) care se cuplează cu arsenicul. Acest mix nociv se stabilizează pe albia râului. În râu mai sunt plumb şi cadmiu, care se adună tot într-o formaţiune curgătoare, ce rămâne în râu. Compuşii aceştia se strecoară în pânza de apă freatică, pe care o otrăvesc. Consecinţele folosirii ei sau ale consumului direct de apă se manifestă într-un interval cuprins între 2 şi 20 de ani. Dar, oricum ar fi, este deja prea târziu pentru oameni”, explică Dipankar Chakarabarty, director al Jadavpur University School of Environmental Studies. Guvernul indian are de multă vreme planuri de a curăţa râul Gange (cam de mai bine de zece ani) atât de reziduurile industriale, cât şi de cele provenite de la oamenii care aruncă orice în apă. Însă acţiunile întreprinse până acum în acest sens au fost puţine, aproape zero, iar rezultatele, pe măsură.
Sursa şi foto: TreeHugger