Râul Alb din Munții Retezat cade pradă unor interese private

1

România și Federația Coaliția Natura 2000 România avertizează că Râul Alb, situat în Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului şi în situl Natura 2000 Strei-Haţeg, este pe punctul de a fi distrus prin proiectul “Construire  şi Exploatare de Microhidrocentrale pe Râul Alb” al S.C. ABI AUTOMOTION S.R.L., pe baza unui cumul de avize flagrant ilegale, incluzând scoaterea ilegală de teren din circuitul silvic. Acest caz arată că România nu a învățat destul de pe urma gravelor greșeli administrative care au distrus râurile de pe ambele versante ale Munților Făgăraș- Capra, Buda, Otic, Sebeș, Sâmbăta, Vistrișioara și Dejani-Lupșa sau ale Munții Țarcu – Șucu, Olteana, Bistra Mărului,  ș.a.m.d.

 

raul-alb-1

 

 

Federația Coaliția ONG Natura 2000, al cărei membru este și WWF, a solicitat în instanță anularea proiectului, în luna aprilie 2015, cu suspendarea lucrărilor până la soluționarea cazului. Nu în ultimul rând, în urmă cu o săptămână, Coaliția de Mediu a trimis Ministerului mediului o Petiție (având în spate peste 90 de mii de semnaturi) prin care solicită stoparea lucrărilor. În pofida tuturor acestor demersuri, investitorul a demarat lucrările și, mai mult decât atât, a interzis în mod abuziv accesul în perimetrul respectiv, deși vorbim de un spațiu public. Atragem astfel atenția asupra faptului că este necesară o voință politică fermă care să sprijine adoptarea unor modificări legislative privind conservarea reală a ecosistemelor râurilor și a ariilor naturale protejate, modificări solicitate încă din 2013. În caz contrar, astfel de cazuri vor continua să distrugă cele mai valoroase zone de natură salbatică ale țării noastre.

 Un proiect marcat de ilegalități de la un capăt la altul

 Proiectul presupune construirea unui drum de la zero și această lucrare implică afectarea gravă a albiei minore şi chiar dinamitări de versant. Avem de a face cu un abuz, prin activitățile de defrișare pentru scoaterea definitivă/temporară a terenului din fond forestier, care au început de câteva zile prin marcarea copacilor care urmează să fie tăiați și prin activitatile de îndiguire, desfasurate pentru un interes privat, fără a avea justificare legală în sensul dat de O.G. 57/2007 Art. 27 alin. (1) ”Scoaterea definitiva sau temporară din circuitul agricol sau silvic de terenuri de pe raza ariei naturale protejate, (…) se poate face numai pentru obiective care vizează asigurarea securităţii naţionale, asigurarea securităţii, sănătăţii oamenilor şi animalelor şi prevenirea catastrofelor naturale sau pentru obiectivele destinate cercetării ştiinţifice şi bunei administrări a ariei naturale protejate.” 

 Administraţia Bazinală Mureş a emis două avize de gospodărire a apelor (12/06.02.2013 şi 63/17.04.2013), fără să ţină cont de avizul de mediu (nr. 10938/10.12.2012) la „Strategia Energetică a României pentru perioada 2007-2020, actualizată pentru perioada 2011-2020”, care interzice amplasarea microhidrocentralelor în siturile de interes comunitar care au fost propuse pentru protejare speciilor de peşti, vidră şi rac, precum este situl Strei-Haţeg. De asemenea, se încalcă Directiva Cadru privind Apa, pentru că în urma deteriorărilor hidromorfologice grave, starea ecologică a Râului Alb se poate estima că va scădea sub o stare ecologică bună. Aceasta cu atât mai grav cu cât Râul Alb trebuie să fie trecut în registrul zonelor protejate, conform Directivei de mai sus. Prin afectarea gravă a ecositemului acvatic şi alterarea albie minore, se incalcă şi prevederile Legii nr. 107/1996 (Legea Apelor).

 În urma devierii râului prin aducţiune, lunca inundabilă de pe tronsonul din aval va înceta să existe. Dispariţia unei suprafeţe considerabile de zonă inundabilă, deci de zonă umedă, extrem de valoroasă ecologic, pentru a plasa o hidrocentrală cu o putere instalată de doar 0.45 MW (tronsonul II), constituie o încălcare clară a principiului utilizării raţionale a zonelor umede de pe teritoriul statelor semnatare, prevăzut în Convenţia Ramsar.

 Proiectul nu a respectat prevederile legale privind consultarea publicului. În anul 2013, când s-a emis avizul Natura 2000, nu au fost postate pe site-ul A.P.M. Hunedoara nici anunţul privind decizia de încadrare, nici decizia de încadrare, nici studiul de evaluare adecvată. Mai mult decât atât, proiectul a fost avizat de către APM Hunedoara fără evaluarea impactului asupra mediului.

 Prin distrugerea unui văi cu valoare de unicat, prin efectul semnificativ asupra mai multor specii pentru care a fost declarat situl Natura 2000 incluzând specii de pesti, racul de ponoare sau vidra, se încalcă flagrant O.U.G. nr. 57/2007 şi Carta Reţelei Europene a Geoparcurilor.

 Studiul de evaluare adecvată efectuat de o persoană fizică autorizată fără calitate de ecolog/biolog conține nenumărate date false grave, contrazise de cercetările din teren raportate de biologul Călin Dejeu.  Un exemplu în acest sens este concluzia că „având în vedere că vidra nu s-a mai întâlnit în zonă de peste un deceniu, nu se pune problema impactului proiectului asupra speciei.” Vidra apare inclusiv în documentele fondului de vânătoare din zonă, iar prezența ei a fost demonstrată cu date din teren. Astfel de exemple pot continua.

 Consiliul Judeţean Hunedoara a emis pentru hidrocentrala Coroieşti Autorizaţia de construire nr. 43/22.05.2014 iar ulterior, în 25.07.2014, titularul a solicitat de la A.P.M. Hunedoara revizuirea actelor de reglementare. Deci conform normelor metodologice aprobate prin Ordinul 839/12.10.2009, autorizaţia şi-a pierdut valabilitatea. Şi totuşi investitorul a  demarat lucrările în teren.

 De ce ne mobilizăm pentru Râul Alb?

 Dincolo de problema unui precedent primejdios cauzat de ilegalitățile comise până acum, Râul Alb este un caz reprezentativ pentru situația întregii biodiversități pe care România încă o mai are și care constituie o bază pentru viitor. Valea Râului Alb constituie o „perlă ascunsă” din patrimoniul natural al ţării, fiind o zonă conservată până acum aproape perfect din punct de vedere geomorfologic şi hidromorfologic. De la izvoarele de la peste 2000 m  până la aprox. 780 m altitudine nu există niciun drum de acces, iar pe cursul de apă nu sunt balastiere sau regularizări şi nici măcar nu s-a făcut plutărit în trecut. Valea este importantă şi din punct de vedere ştiinţific şi ar trebui conservată ca etalon.

 Un râu este un sistem viu, iar pe râurile de munte biodiversitatea este extrem de bogată. Pe Râul Alb, ca în multe râuri alpine, conviețuiesc microorganisme, alge, mușchi, spongieri, insecte și larve de insecte, pești și amfibieni și, foarte important, racul de ponoare, specie de interes european. Microhidrocentralele fragmentează habitatele râurilor, afectând o bogată fauna de nevertebrate acvatice precum și migrația peștilor pentru depunerea icrelor. Distrug și habitatele ripariene (de pe maluri), cum ar fi pădurile galerii de anin iubitoare de apă, de care depind specii de nevertebrate, animale și păsări. Pe unde se construiesc microhidrocentrale, apa cristalină a râurilor și pârâurilor de munte devine un amestec de noroi și piatră, în care orice formă de viață dispare. Ca rezultat al actului emis  de APM Hunedoara care permite efectuarea de activități restrictionate prin norme juridice imperative, se produc pagube iminente cu consecințe catastrofale, greu sau chiar imposibil de înlăturat atât pentru mediu cât și pentru flora și fauna zonei.

Acesta nu reprezintă o excepție pentru modul ilegal în care autoritățile locale hunedorene (în special APM Hunedoara) tratează ultimele colțuri de sălbăticie ale acestui județ, autorizând proiecte de amenajări hidroenergetice cu încălcarea flagrantă a legislației naționale și europene privind conservarea naturii. Cazuri similare, cum ar fi cazul amenajări de pe râul Taia au fost semnalate atât autorităților responsabile din România cât și Comisiei Europene de la care încă se mai așteaptă o decizie, România riscând plata unor amenzi substanțiale pentru încălcarea legislației Europene.


Un comentariu

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger