Reactoarele nucleare din Europa au, în medie, o vechime de 29 de ani deja, iar durata de funcţionare planificată este între 30 şi 40 de ani; în acest context, problema învechirii reactoarelor devine acută în ţările europene care au centrale nucleare, informează un comunicat de presă al Greenpeace România.
Organizaţia Greenpeace a lansat, ieri, raportul intitulat „Lifetime extension of ageing nuclear power plants: Entering a new era of risk”, comandat unei echipe de experţi europeni. Ţinând cont de faptul că, în medie, reactoarele nucleare au o vechime de 29 de ani deja, iar durata de funcţionare planificată este între 30 şi 40 de ani, problema învechirii reactoarelor devine acută în ţările europene care au centrale nucleare, şi chiar şi în ţările învecinate.
În ceea ce priveşte România, reactoarele CANDU de la Cernavodă sunt proiectate pentru o durată de viaţă de 25 de ani, iar acest lucru înseamnă că în opt ani, reactorul 1 de la Cernavodă ar trebui deja închis. În aceste condiţii, se întrezăreşte o nouă eră a riscului nuclear pe cuprinsul Europei – asta dacă guvernele nu rezistă apelurilor pentru ca reactoarele să opereze şi dincolo de perioada de funcţionare prelungită, pentru care au fost proiectate. Potrivit raportului, din cele 151 de reactoare nucleare operaţionale din Europa (excluzând Rusia), 67 au peste 30 de ani vechime iar 25 dintre ele, au peste 35 de ani vechime. Şapte din ele sunt mai vechi de 40 de ani.
Referitor la lansarea raportului, Jan Haverkamp, expert în energie şi unul dintre co-autorii raportului, a declarat: „Solicitările marilor companii de electricitate de a prelungi durata de funcţionare a reactoarelor nucleare vechi şi aflate în stare de deteriorare, au la bază doar obţinerea profitului, în timp ce în Europa, cetăţenii sunt expuşi unor riscuri din ce în ce mai mari şi unor consecinţe devastatoare, în eventualitatea unui accident”.
„Prelungirea duratei de funcţionare pentru reactoarele nucleare europene ne-ar lăsa blocaţi cu această sursă periculoasă de energie pentru decenii de-acum încolo. La întâlnirea cu privire la politica energetică din cadrul summitului din martie de la Bruxelles, liderii europeni trebuie să profite de această oportunitate pentru a pune capăt epocii riscurilor şi poluării şi să-şi asume, în schimb, sprijinirea unei cote mai ridicate pentru energie regenerabilă, pentru a grăbi intrarea în epoca energiei curate”. Noul raport analizează riscurile tehnice ale reactoarelor nucleare învechite şi ia în considerare factorii economici şi politici (inclusiv responsabilitatea în cazul unui accident) relevanţi în cazul prelungirii duratei de funcţionare a reactoarelor nucleare.
Raportul ilustrează în mod clar că, în ciuda reparaţiilor şi lucrărilor de actualizare, condiţia de ansamblu a reactoarelor nucleare se deteriorează pe termen lung nu numai din cauza componentelor-cheie pentru siguranţă, precum vasul de presiune al reactorului, care nu poate fi înlocuit. Astfel, probabilitatea unui accident şi numărul potenţialelor complicaţii cresc odată cu trecerea timpului. Cu toate acestea, deciziile referitoare la extinderea duratei de funcţionare pentru reactoarele învechite poate fi influenţată de argumente economice şi politice, de vreme ce reactoarele vechi deja şi-au amortizat costurile de capital.
„Având în vedere că mare parte din reactoarele nucleare construite până acum se apropie de finalul duratei de funcţionare pentru care au fost proiectate, iar o parte dintre acestea au depăşit chiar această perioadă, iar prelungindu-şi durata de funcţionare a necesitat aducerea de îmbunătăţiri semnificative reactoarelor, statul român ar trebui sa aibă în vedere faptul că şi reactorul 1 de la Cernavodă îşi va finaliza ciclul de viaţă în nu mai mult de 8 ani de acum. Datorită costurilor extrem de mari pe care le presupune dezafectarea unui reactor nuclear, ar trebui gândit în perspectivă şi inclus acest proiect în strategia energetică. Acest lucru ar trebui luat în considerare, cu atât mai mult cu cât prelungirea duratei de funcţionare a reactoarelor CANDU presupune nişte costuri şi mai mari, făcând această operaţiune nerentabilă din punct de vedere economic”, adaugă Alexandru Riza, coordonator de campanii Greenpeace România.
Greenpeace solicită ca reactoarele care au depăşit durata de funcţionare să fie închise imediat şi face un apel către comisiile de reglementare a activităţilor nucleare să nu acorde extinderi ale duratei de funcţionare peste perioada limită. De asemenea, Greenpeace solicită guvernelor europene să sprijine un obiectiv pentru energie regenerabilă de 45% până în 2030, pentru Uniunea Europeană (nota 1). Alte ţări europene trebuie să sprijine acest efort prin stabilirea de obiective ambiţioase similare. Greenpeace a lansat şi website-ul www.out-of-age.eu o versiune online a raportului unde cetăţenii europeni îşi pot exprima refuzul noii ere de risc nuclear prin semnarea unei petiţii.
Nota: În cadrul Summitului UE din 20 – 21 martie, liderii europeni vor discuta cadrul pentru climă şi energie cu orizont 2030 (http://ec.europa.eu/energy/2030_en.htm). UE trebuie să îşi definească obiectivele şi cadrul pentru viitoarele politici pentru climă şi energie, pentru perioada de după 2020, pentru care deja există obiective agreate în acest sens. În acest context, Greenpeace solicită stabilirea unor obiective ambiţioase referitoare la politicile de climă şi energie la nivelul Uniunii Europene şi la nivel naţional. Acestea includ reduceri la nivel UE a emisiilor de gaze cu efect de seră cu cel puţin 55% (faţă de nivelul din 1990), o cotă a energiei regenerabile din consumul total de energie de cel puţin 45% şi o reducere finală a consumului de energie cu 40% (în comparaţie cu nivelul din 2005).
Sursa: Greenpeace România
Foto: PressEurop.eu
Puteţi citi şi:
Specialişti în încălzirea globală susţin centralele atomice
Japonia a închis toate reactoarele nucleare de pe teritoriul său