Raluca Dan: Oamenii au înțeles că dacă strigi pentru Roșia Montană, strigi și “Jos corupția!”

72

A băut ”cianură”, s-a legat cu lanţuri, s-a baricadat într-un hotel, a dansat, s-a îmbrăţişat şi „s-a sinucis”, toate în numele cauzei Roşia Montană. Raluca Dan este o activistă dedicată salvării localităţii istorice din Munţii Apuseni, ameninţată de proiectul minier, care urmărește extragerea aurului folosind cianuri.

 

Interviu de Roxana Bucată

 

De-a lungul anilor de voluntariat şi a celor patru ca membră a Campaniei Salvaţi Roşia Montană, lupta împotrva cianurilor s-a înteţit, iar ultimul an a fost unul dintre cei mai grei, fiind marcat de multe declaraţii favorabile proiectului minier din partea autorităţilor române. Cu cât sunt ei mai puşi pe distrugere, cu atât Raluca şi colegii ei pun şi mai multă presiune pentru apărarea naturii şi respectarea drepturilor omului – pentru că Salvaţi Roşia nu e doar o campanie de mediu.

”Vrem cianură pentru dictatură” a fost unul dintre cele mai scandate sloganuri în Piața Universității. Cum a evoluat campania Salvați Roșia Montană?

În ianuarie, când au izbucnit protestele, eram la părinții mei acasă. Eram cu o prietenă, mă uitam la tv și am zis “îmi pare rău, mamă, da’ noi plecăm” și ne-am întors în București. Cum am ajuns, am mers direct la protest. Așteptam de foarte multă vreme momentul ăsta. De când am pus bazele Re.Generation, ne-am propus foarte clar ca unul dintre obiectivele noastre să fie dezvoltarea activismului de mediu. Când am văzut declicul din ianuarie, ni s-a părut un lucru fantastic, așteptat de multă vreme. Mă uitam la ce se întâmplă în alte țări și suspinam.

Când am ajuns eu în Piață, mai mulți colegi de campanie erau deja prezenți acolo. Miza la protestul ăsta a fost ca Roșia Montană să fie vizibilă, pentru că în restul timpului avem un embargo la televiziuni din cauza contractelor de publicitate cu RMGC. Locuitorii de la Roșia Montană ne-au văzut la televizor, li s-a părut fantastic, se bucurau și ne mulțumeau că suntem prezenți acolo. Ne bucurăm că am reușit să pătrundem în presa mainstream. Pentru omul simplu de la Roșia Montană, a ne vedea la o televiziune care contează în ochii publicului larg a fost important.

După câteva zile, am văzut că revendicările sunt foarte generale. Mi s-a părut firesc, pentru că toată lumea a așteptat atât de mult momentul potrivit să-și verse frustrarea strânsă în 20 de ani. Oamenii au avut nevoie de câteva zile să scoată răul la suprafață. Dar era timpul și pentru cereri specifice. Am făcut un banner cu revendicările noastre: includerea Roșiei Montane pe lista UNESCO, anularea PUG care declara localitatea monoindustrială, desecretizarea contractului cu RMGC, neacordarea avizului de mediu. Acest lucru a dat un imbold Pieței.

Ați reușit să lărgiți cercul de susținători ai cauzei Roșia Montană?

Am avut o campanie de strângere de semnături în august – noiembrie 2011, ceea ce a dus la creșterea numărului de susținători. Oamenii au semnat împotriva proiectului de modificare a legii minelor și au mai semnat 3 scrisori – către primul-ministru, ministrul mediului și ministrului culturii, fiecăruia solicitându-i-se să nu dea acordul de mediu și să susțină Roșia Montană în UNESCO.

În anii anteriori beneficiam de canalele clasice, dar social media și acțiunile de stradă au schimbat ceva, putem fi mai aproape de mulți oameni față de anii anteriori.

Cum a fost la Occupy Conti? Atunci ați câștigat câțiva noi susținători.

La Occupy Conti a fost foarte interesant, a venit la momentul potrivit. Oamenii cei mai activiști din campanie suspinau după mișcările de afară, inclusiv eu. Am ales Clujul pentru că e mai aproape de Roșia Montană, Conti e o clădire simbol și este accesibilă pentru ocupare. Am intrat pe timpul nopții în clădire și am ocupat trei etaje: la etajul 1 aveam discursuri, aveam doi colegi care povesteau trecătorilor de ce am ajuns în acest punct și de ce e nevoie să facem acest gest, la etajul 2 aveam muzică pentru puțină atmosferă, niște Rage Against the Machine. La etajul 3 eram eu și Ana, misiunea noastră fiind de a afișa un mare banner. Ne-am baricadat acolo 7 ore până a venit poliția. Intervenția lor a fost abuzivă, pentru că era vorba de o clădire privată, ne-au mințit că ar fi vorba de o plângere penală care s-a depus împotriva noastră, pretext sub care au intrat în clădire. Afară se strânseseră mulți oameni și presă locală, oamenii au venit cu tobe, au început să cânte. A fost grozavă susținerea. Occupy Conti și-a atins obiectivul de a strânge susținere. Mi-a plăcut foarte mult să observ dinamica din piață de sus, de unde eram. Când am ieșit din hotel, am fost surprinsă de câtă lume era.

Ne-au acuzat unii că suntem anarhiști, dar acțiunea a fost pașnică, pentru a face cunoscută o cauză. Nu suntem anarhiști, credem în sisteme de organizare ale statului, cu atât mai puțin suntem bolșevici, cum au spus alții din cauză că acțiunea s-a întâmplat pe 7 noiembrie. În alte state ocuparea clădirilor este perfect legală. Am primit amenzi pentru afișarea de bannere publicitare, de 2.500 de lei, dar le-am contestat. Amenda e complet nefondată și am atacat-o în instanță.

După Occupy Conti a urmat un val de acțiuni de susținere a cauzei Roșiei Montane. Ce s-a întâmplat mai exact?

În următoarele cinci zile după Conti s-au întâmplat acțiuni spontane în București, Cluj, Târgu Mureș, Timișoara. Lumea s-a simțit extrem de impulsionată de acțiunea de la Conti. Am primit multe mesaje de încurajare. Tot de la oameni mi-am dat seama că există un potențial de susținere imens și că oamenii vor să se implice. Seara, după Conti, oamenii s-au strâns în fața hotelului să celebreze acțiunea. Ne-am întâlnit de la ideea lor să celebrăm ocuparea, a venit poliția și voia să ne dea amendă că eram adunați. Oamenii au fost foarte creativi și au tot traversat trecerea de pietoni de pe o parte pe alta, iar polițiștii erau surprinși, nu știau ce să facă.

Cum a fost relația voastră cu forțele de ordine în acest timp?

Relația cu forțele de ordine a fost tensionată. Cel mai bun exemplu a fost la Occupy TVR. A doua zi după Conti, văzând că nici Televiziunea Națioanlă nu oferă spațiu pentru această acțiune care punea în lumină o problemă de interes național, am decis să ocupăm sediile TVR. La București, jandarmii au reacționat nasol, i-au luat pe participanți pe sus, deși nu aveau niciun banner, nu scandau, doar aveau un plasture pe gură. Ăsta a fost unul dintre momentele care au contribuit la revoltarea oamenilor.

Am avut apoi “Țară, țară vrem ostași pentru Roșia Montană”, la Cluj, unde au venit peste 300 de oameni, a fost ceva impresionant. Apoi “Sinucidere în masă”, unde au participat, din nou, vreo sută de oameni în București și 300 la Cluj. Incredibil, oamenii de acolo s-au strâns în urma Occupy Conti, simțind că trebuie să se implice. E nefondată indignarea față de societatea civilă că nu se poate trezi, eu cred că se poate trezi, dar are nevoie de un moment. Ne-au fost amorțite simțurile.

Ca urmare a declarațiilor lui Laszlo Borbely referitoare la emiterea iminentă a acordului de mediu pentru proiectul minier, am considerat că e cazul să vină roșienii la București și am organizat protestul din Piața Constituției, la sfârșitul lunii ianuarie, și, spontan, după ce s-a terminat, am mers în Piața Universității, unde au scandat și ceilalți cu noi.

Un alt moment important în istoria protestelor pentru Roșia Montană de anul acesta este cel pentru demiterea secretarului de stat din cadrul Ministerului Mediului, Marin Anton.

Noi am pus constant presiune pe TVR – cum e posibil să se întâmple un abuz asupra membrilor campaniei noastre chiar în fața sediului lor și ei să nu reacționeze. Până la urmă au organizat o dezbatere la care au invitat roșieni, care au cea mai autentică poziție. Miniștrii, însă, și-au trimis secretarii de stat. Marin Anton a avut o atitudine foarte sfidătoare și a spus niște lucruri fără de seamă, printre care: “colegii noștri de la Gold”. Nu știa de accidentul cu cianură de la Baia Mare, ceea ce e incredibil pentru cineva de la Ministerul Mediului. Și a venit protestul pentru demiterea lui. I-am cerut și primului ministru acest lucru printr-o scrisoare.

La o săptămână după ce am cerut demisia lui Anton, n-am primit niciun răspuns și am considerat că e cazul să demascăm focarul de corupție de la minister și să blocăm accesul în cădire pe termen nelimitat în cadrul unei acțiuni de protest. Am rezistat o orăjumătate sau două. A fost incredibilă intervenția jandarmului de la intrare, a făcut tot posibilul să ne oprească. Atunci m-am ales și cu câteva julituri de pe urma intervenției jandarmilor care ne-au luat pe sus.

Ce înseamnă pentru tine să lupți pentru salvarea Roșiei Montane?

Cazul ăsta e ca o caracatiță, a ajuns să aibă implicații în toate ministerele. Nu e doar o campanie de protecție a mediului, ci și pentru salvarea patrimoniului, și o campanie socială, pentru drepturile omului. Oamenii au înțeles că dacă strigi pentru Roșia Montană, strigi și “Jos corupția!”. Dacă autoritățile de la bun început ar fi respectat legislația și ar fi spus nu proiectului, nu ne-am fi aflat în al zecelea an de campanie. Noi avem ca țintă autoritățile, nu compania. Compania poate fi oricare, nu ne opunem în special RMGC-ului, ci oricărui proiect minier care s-ar face la Roșia Montană. Problema noastră este statul care nu intervine când este cazul sau care e complice, de la nivel local la nivel național.

Cum își păstrezi motivația?

Noi suntem o mare familie, mai intră oameni, familia crește. Nu toți lucrează ca mine în ONG, sunt oameni care au un job, vin de la job și seara merg la întâlniri, la proteste, e impresionantă dedicarea lor. Activismul de mediu este inclus în drepturile omului și activezi pentru asta. Eu îmi iau motivația de la roșieni, de la firul ierbii. De la Eugen îmi iau toată energia. Noi avem și ups and downs, dar el e fantastic. Motivația lui este extrem de sinceră și autentică, ei nu vor decât să rămână pe pământurile lor, ceea ce ne dorim și noi, dar nu ne mai dăm seama de asta pentru că ne-a prins vârtejul orașului. O motivație mai simplă și autentică decât a țăranului nu găsești nicăieri.

Interviul a apărut în revista RO 05 06, editată de Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis şi Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta.


72 de comentarii

  1. nu inteleg de ce asa-zisii ecologisti se opun proiectului care aduce ecologizarea in zona. Din contra, chiar ar trebui sa-l sustina. Iar cianura deja stie tot romanul ca, in minerit, se foloseste in cea mai moderna tehnologie, ca e aprobata de UE, ca daca se respecta anumite limitari nu sunt probleme, ca in 90% dintre minele din lume este folosita. Ar fi chiar culmea ca tocmai Romania sa n-o foloseasca, cand noi ne credem asa de europeni!

    • Pentru Roșia Montană RMGC propune să se folosească „cea mai modernă tehnologie” – adică 13.000 de tone de cianură – pentru comparație, asta înseamnă de 13 ori mai mult decât totalul cantității de cianură utilizată anual în întreaga Europă.

        • Despre „neutralizarea” cianurii: Mina va emite 134 de kilograme de cianura in aer in fiecare zi de functionare timp de 16 ani. Aceste date sunt din raportul comandat de dezvoltator (RMGC).

    • Adica, dupa voi, adevaratii ecologisti sunt aia care accepta cianura. Draga, faceti voi ce faceti si de fiecare data scrieti ceva care ma face sa plang. Ar trebui sa va faceti scenaristi de filme de lung metraj. Si sa mergeti la Bollywood. Si sa nu va mai intoarceti niciodata.

      • sa te baricadezi intr-un hotel te face ecologist? dar de fapt o intrebare mai buna… sa lupti ca sa pastrezi o localitate intreaga in saracie te face ecologist? sa lupti impotriva unui proiect care prevede ecologizarea unei poluari grave inseamna sa fii ecologist? eu zic ca nu. campania salvati rosia montana nu e o campanie ecologista, e pur si simplu o campanie de opunere fata de o companie privata, mascata in ecologism. practic faceti ecologistii de rusine.

        • Indiferent dacă proiectul RMGC se face sau nu, obligația de a acoperi daunele cauzate mediului de fosta exploatare de stat, revine părții române (Minvest – a se vedea în acest sens contractul de societate al RMGC, public pe site-ul Ministerului Economiei). Prin HG nr. 644/2007 a fost stabilită o limită de finanțare de 98 milioane de lei (la prețurile de atunci) pentru închiderea, ecologizarea și mentenanța fostelor exploatări de stat din zona Roșiei Montana. Până la sfârșitul lui 2011, a fost alocată și utilizată prin Conversmin (societate a Ministerului Economiei care administrează și supervizează închiderile de mine în România) suma de doar 16,9 milioane de lei, iar într-un raport al Curții de Conturi a României din 2011, Conversmin este acuzată că doar în anul 2010 a folosit în alte scopuri (deturnare de fonduri) sume mai mari decât cele alocate pentru Roșia Montană în 4 ani.

          • deci ai stabilit ca statul chiar daca are bani chiar daca nu, nu face nimic pentru a reecologiza acea zona. in schimb cei de la RMGC s-au angajat sa reecologizeze zona, inclusiv ce a lasat statul acolo.

          • RMGC este rezultatul asocierii între Gabriel Resources (firma cu sediul în Barbados) și Minvest (firma statului român). Gabriel Resources, acționarul majoritar al RMGC, nu și-a asumat (legal, nu prin declarații de presă) ecologizarea. Indiferent dacă se face sau nu exploatarea cu cianuri la Roșia Montană, tot statul român, prin Minvest, trebuie să se ocupe de ecologizare.

    • Draga Anda, daca UE aproba aceste limitari, asta nu inseamna ca folosirea cianurilor este si justificata sau necesara chiar. UE aproba aceste limitari pentru ca firmele din Vest sa poata veni in tari ca Romania sa exploateze ce e de exploatat in limite legale, iar tara noastra ca sa fie europeana nu trebuie sa inghita toate porcariile pe care le primeste din afara. Pana la urma nu vom fi decat sacul lor de gunoi, tot continuand sa acceptam astfel de proiecte.

      • si in tari ca Finlanda merg sa exploateze, si in tari ca Suedia, ca astia sunt pe locul 1 respectiv pe locul 2 la productie de aur in Europa. deocamdata. eu as vrea sa avem o economie ca a lor.

        • Dacă tot vrei să dai exemple de țări în care mineritul este important, de ce amintești de Finlanda, unde acesta are o pondere de doar 0,4% din PIB și nu de Botswana, unde ponderea este de peste 30%?

          • pentru ca la noi impactul proiectului astuia va fi cam de 1% din PIB. pentru ca nu suntem Botswana sa avem o economie axata pe o singura directie. pentru ca o economie dezvoltata e o economie diversificata.

          • Ai spus mai sus că ai vrea să avem „o economie ca a lor”, referindu-te la Finlanda și Suedia. În Finlanda, de exemplu, mineritul (în total, nu numai cel pentru aur) are o pondere de 0,4% din PIB. Tu vii și îmi spui că un singur proiect minier ar aduce o contribuție de 1% din PIB. Asta ce înseamnă, că ne-am îndrepta spre tipul de economie al Finlandei sau spre cel din Botswana?

          • e mai mare diferenta dintre 1% si 0,4% sau dintre 1% si 30%? acest comentariu e inca o dovada ca abordezi problema partinitor si cu rea credinta. de ce?

          • economia actuala a Finlandei tocmai de la minerit a pornit. Erau o tara agricola si au atras investitori straini in minerit, in special aur, si au folosit asta ca o baza de crestere economica si ca o baza de venituri bugetare. Legat de acel link pe care l-ai dat, l-ai citit macar? pana la capat. nu doar titlul. in primul rand boala olandeza in sensul clasic al expresiei, e legata de migratia fortei de munca dinspre manufactura inspre minerit. si loveste atunci cand forta de munca are un grad de ocupare extrem de ridicat, aproape de maxim. e cazul in Romania? de fapt, acum ca sistemele de asigurari sociale s-au raspandit in intreaga lume si rata naturala de somaj a crescut, mai este vreo tara in lumea civilizata unde somajul este suficient de mic incat aparitia a cateva mii de locuri de munca sa ia oameni majoritar din forta de munca din alt sector? in al doilea rand, intreg argumentul acelui link este de genul Thailanda are plaja. Thailanda a fost lovita de un tsunami enorm. Romania are plaja. Romania va fi lovita de un tsunami enorm. Si apoi vine unul ca tine, il citeste, habar nu are ce a citit, nu a filtrat absolut deloc, doar a vazut ca e anti si atunci il ridici sus ca pe o biblie, ca mama ce a spus asta.

          • Modul în care Boala Olandeză operează este relativ simplu. Pentru orice ţară, disponibilitatea resurselor este o tentaţie mare. Exploatarea şi vânzarea acestor resurse generează venituri imediate, în surplus faţă de economia reală. Ceea ce însă pare o binecuvântare la prima vedere, este de fapt un blestem bine deghizat. Surplusul de venit generat peste ce produce economia reală, pune presiuni asupra monedei naţionale, iar o monedă naţională care se apreciază descurajează exporturile. Exploatarea resurselor concurează practic direct cu economia reală. Astfel, fiecare Leu scos din aurul de la Roşia Montană va concura cu Leii generaţi de alte sectoare economice. Problema este că aceste „alte” sectorare economice sunt cele care permit dezvoltarea sustenabilă a României.

          • hai sa o luam pe etape. mineritul aduce in tara moneda straina, care, prin convertire in moneda nationala, genereaza o apreciere a monedei nationale. aceasta apreciere a monedei nationale conduce la o scumpire relativa a exporturilor dar si la o ieftinire relativa a importurilor. practic prin aprecierea monedei nationale, chiar daca exporturile devin relativ mai scumpe (in ce masura e greu de probat mai ales tinand cont de diversificarea economiei din ultima perioada si de volumele mari de lei tranzactionate pe pietele internationale si de rezerva de moneda a BNR care poate atenua socurile), nivelul de trai al populatiei devine relativ mai ridicat dar si in termeni absoluti (chiriile sunt calculate in euro, ratele sunt calculate in euro). Dar tie ti se pare sanatoasa tendinta de devalorizare a monedei nationale din ultima perioada? doi la mana, mineritul genereaza venituri la bugetul de stat. cu care se pot face mai multe lucruri. poate acoperi gaurile de deficit. poate fi folosit pentru constructia de infrastructura. poate contribui la crearea unui fond social pe model norvegian (desi mi se pare ca in felul asta norvegienii arunca cu bani). poate fi folosit pentru subventionarea a anumitor sectoare din economie pentru a le ajuta sa treaga de pragul necesar pentru a fi competitive la nivel international. aici e de fapt o alta dezbatere. trei la mana, investitia initiala, plus banii dati proprietarilor de case si terenuri din Rosia Montana plus banii cheltuiti de RMGC in tara reprezinta un influx de capital in economie, care o parte probabil ca va fi folosit pentru bunastarea pe termen scurt al noului posesor al acelui capital, insa o parte va fi reinvestit in capacitate de productie, in mici afaceri. practic capitalul introdus in tara incepe sa se integreze in economie si sa genereze propriile venituri si propria crestere.

          • De ceva vreme, țările şi regiunile dezvoltate au fost silite să recunoască efectele negative directe şi indirecte ale mineritului. Încercând să evite efectele negative fără să renunţe la beneficiile mineritului, a apărut tendinţa de a strămuta activităţile miniere în ţările şi regiunile nedezvoltate.
            În aceste ţări, comunităţile locale îşi vindeau ieftin resursele minerale şi forţa de muncă, în speranţa dezvoltării economice rapide, neluând în calcul deteriorarea mediului şi costurile indirecte ale acesteia. De cele mai multe ori, dezvoltarea economică promisă de companiile miniere străine nu se materializează, iar comunităţile locale rămân cu minele părăsite, cu imense cantităţi de deşeuri care, pe termen lung, poluează şi degradează zona.
            Mineritul însuşi este nedurabil, întrucât într-un timp relativ scurt epuizează resursele naturale, iar acestea nu se vor reînnoi niciodată.

          • in acest comentariu nu ai zis practic nimic. Dar totusi ramane intrebarea: Suedia si Finlanda sunt state nedezvoltate? Nu? Pai si atunci de ce sunt cei mai mari producatori de aur din Europa? De ce isi deschid in continuare exploatari miniere?

          • Suedia și Finlanda sunt țări dezvoltate tocmai pentru că mineritul are o pondere mică și relativ constantă în economia lor (Suedia 0,3%, Finlanda 0,4% din PIB). Ei deschid noi exploatări pentru că închid altele vechi.

            Iar cea mai mare parte a minelor explorează materii prime – cupru, fier, zinc, etc. – iar acestea sunt folosite în industria lor prelucrătoare. Prin asta câștigă și se dezvoltă ei: „in 2002—one-third of Sweden’s exports were from steel”.

          • Finlanda si Suedia au ajuns la nivelul actual de dezvoltare pentru ca au crescut foarte mult pe baza mineritului. Mai ales Finlanda, care inainte sa isi deschida mineritul aurifer, era o tara agrara. Apoi, si-a deschis mineritul, care a ocupat o pondere mai mare din PIB decat acum, evident. Cu banii care i-a strans din minerit, a reusit sa isi subventioneze direct sau indirect industriile si alte sectoare economice, pentru a le face competitive mai repede. Adica si-a accelerat dezvoltarea prin minerit. Ceea ce spui tu nu are absolut nicio noima. Adica, sa mai zic o data. Ele au devenit tari dezvoltate nu pentru ca si-au redus mineritul, e absurd sa vezi o asemenea legatura, ci pentru ca celelalte sectoare au crescut comparat. Iar cand in economie iti ajunge capital strain mult prin sectorul mineritului, care ajunge si apoi creste in celelalte sectoare, tre’ sa iti bagi degetele in urechi si sa blochezi orice urma de ratiune ca sa spui “pai da, au crescut pentru ca au renuntat la minerit” :)))

          • dar banuiesc ca asta se intampla cand preiei un “concept” precum “Boala Olandeza”, pe care clar nu il intelegi si apoi il raspandesti propagandistic. Ca nah, suna rau pana si numele

          • Hai sa luam o mina de aur. Asta implica urmatoarele activitati:
            – import materiale necesare extractiei (utilaje, substante chimice)
            – transportul celor de mai sus
            – extragerea aurului si fabricarea unui produs intermediar (nu lingouri, nu mai avem in tara tehnologia necesara pentru asta)
            – transportul aurului brut (nu stiu exact cum ii zice) afara din tara

            Comparativ, o mina de fier:
            – import materiale necesare extractiei (utilaje, substante chimice)
            – transportul celor de mai sus
            – extragerea fierului
            – transportul minereului
            – producerea otelului / fontei
            – transportul otelului / fontei
            – producerea partilor componente ale unui utilaj sau masini
            – producerea utiliajului / masinii
            – exportarea, comercializarea sau utilizarea masinii

            Inca ceva: in al doilea caz este un avantaj competitiv pentru o tara sa aiba resurse proprii si sa le exploateze deoarece, datorita volumului si greutatii materiei prime, transportul mult costul materiei prime.

            Asa ca inainte de a povesti de Suedia si Finlanda si productia lor de aur, fa o comparatie cu productia lor de fier si alte materii prime.

  2. Anda, cine va scrie textele? nu-i spui, te rog, sa mai schimbe placa? e deja foooaarte plictisitooooooor!!!!…=)))
    si, nu uita, IP-urile se afla usor. si vanzatorii de neam platesc, pana la urma.

  3. observ o eroare grava de logica inca din introducerea articolului. adica, spune ca “a baut cianura, s-a legat cu lanturi… etc etc… in numele Rosia Montana”. Insa a facut asta ca sa protesteze impotriva proiectului de la Rosia Montana. Rosia Montana este formata din comunitatea de acolo. Oamenii de acolo vor, aproape toti, ca unanimitate nu exista niciodata, sa inceapa proiectul asta minier. practic, interesele celor din Rosia Montana si ale Ralucai sunt contradictorii. Deci nu avea cum sa faca acele lucruri in numele Rosia Montana. Macar nu mai mintiti oamenii…

    • „Oamenii de acolo vor, aproape toti (…) sa inceapa proiectul asta minier” – Acesta este un mit lansat de când Bogdan Naumovici și Leo Burnett au preluat campania de publicitate și comunicare a RMGC. Au existat tentative în acest sens și înainte însă, prin constituirea, de către RMGC, a două ONG-uri locale, Pro Roșia și Pro Democrația, autodeclarate ca fiind reprezentative pentru locuitorii din Roșia. Mulți dintre cei care fac parte din aceste asociații sunt însă dintre cei care și-au vândut proprietățile și urmează să părăsească oricum Roșia în momentul în care exploatarea începe!

      Partea cea mai distractivă a fost un comunicat cu liste de semnături ale localnicilor care susțin proiectul. Presa a prezentat acele semnături ca fiind ale locuitorilor Roșiei. Asta fără a verifica ori a-și pune problema că numărul semnăturilor era mai mare decât cel al localnicilor din Roșia!

    • Pai da, ca postacii rgmc stabilesc cine e ecologist, legile ce guverneaza logica si mai ce? Sa fie bagati la puscarie toti cei care nu sunt de acord cu voi nu doriti?

  4. Bravo Ralucai, pentru implicare si dedicare, sper sa existe cat mai multe actiuni, vizibilitatea sa fie cat mai mare, pt ca sa se observe ca nu toti romanii sunt amortiti si ca exista persoane care vad dincolo de beneficiile pe termen scurt oferite de exploatarea miniera. Va sustin!

  5. Daca normele europene accepat cianura, chiar si in concentratie minimala, atunci eu nu vreau sa fim europeni. Dar aici oricum nu e vorba de concentratie minimala. Aceste “norme europene” sunt puse la inaintare de toti angajatii postaci RMGC sau, in fine, de cei doi care au mai ramas la datorie. Daca e asa, atunci eu refuz sa fiu european, nu inseamna ca tot ce vine din Europa e bun.

  6. @Ioana: beneficiile proiectului sunt pe termen lung. ca nimeni nu vine sa-ti ia ce se investeste aici: in mediu, patrimoniu, pentru comunitate. Si joburi se deschid si in alte activitati,nu numai cele miniere, turismul va fi impulsionat, asa ca, si dupa exploatare, zona va avea un viitor. @Paul: e normal sa accepte cianura in minerit, pentru ca o tehnologie mai buna nu s-a inventat si e folosita in 90% dintre exploatarile de aur din lume. atata timp cat e folosita doar in circuit inchis si apoi neutralizata, neafectandu-te cu nimic, nu inteleg care e problema.

    • De data aceasta, sunt nevoit să fiu de acord cu Anda: într-adevăr, beneficiile proiectului sunt pe termen foarte lung – proiectul va genera noi și noi locuri de muncă chiar după 100 de ani de la închiderea exploatării. Permanent va trebui să fie angajați muncitori pentru a supraveghea o frumusețe de lac cu metale grele, să curețe exfiltrațiile generate de acesta.

      Bine punctat și cu privire la turism. Cine vrea să viziteze dealuri cu păduri și verdeață, poate să se ducă în Elveția sau Austria. După proiectul RMGC, vă dați seama ce atracții turistice vom avea la Roșia Montană? Patru munți cu copăcei și floricele vor fi înlocuiți cu niște cratere de mai mare frumusețea. Practic, vom ajunge să rivalizăm cu turismul selenar – craterele noastre vor fi mai impresionante decât cele de pe lună.

      • La asta se adauga si industria cinematografica. Iti dai seama cum se vor inghesui greii de la Hollywood sa vina la Rosia Montana sa toarne scene post-apocaliptice pentru filmele SF, peisaje mai ceva ca pe Marte, cu pamant rosu din care iese fum, cu un lac galbui in care se topesc si tancurile, cu oameni schimonositi si paduri uscate.

      • halde de steril si cratere sunt acum la Rosia Montana, lasate de stat, ca nu a inchis mina corespunzator. si in plus sunt si ape acide care se scurg din galerii si din steril si polueaza solul si raurile din jur. se vede cu ochiul liber cum intra in Aries. dar astea vor fi curatate dupa ce se da drumul la proiect, ca au prevazut reecologizarea zonei. iar daca actualele cariere ale statului ti se par “munti cu copacei” iti sugerez sa vizitezi localitatea. Poti sa te uiti de pe Google Maps daca ti-e lene, se vede si acolo mizeria lasata de stat.

        • Spre rușinea mea, nu am ajuns (încă) la Roșia Montană. Dar am urmat sfatul tău – mersi pentru asta – și m-am uitat pe Google Maps. În afară de craterul de la Roșia Poieni (mina de cupru, nu are nicio legătură cu vechea exploatare sau proiectul RMGC), care va fi depășit ca dimensiune de craterele Gold-ului, pe google maps nu se vede decât verdeață.

          Mi-ai dat, în schimb, o idee foarte bună: să pun craterele propuse de RMGC pe Google Maps, să vedem cum ar putea să arate zona. Voi reveni cu link după ce găsesc o soluție.

          Mersi încă o dată pentru idee.

          • cred ca glumesti. sau poate nu ai gasit Rosia Montana pe hata. iti sugerez sa gasesti o harta, sa gasesti localitatea, sa vezi cat de poluata e, sa cauti pe net poze cu Ariesul poluat cu ape acide care se scurg din apele din Rosia Montana. desi daca nu ai facut acest minim de informare nu inteleg de ce esti asa de vehement. sau i-ai crezut pe cei de la Alburnus Maior pe cuvant? de ce nu le-ai cerut un link cu un studiu, ceva?

          • te invit sa dai click pe acel link, sa te uiti putin mai la Sud-Vest de poiner-ul pe care l-ai lasat. ce e acolo cu alb e una din fostele cariere ale statului, care va fi continuata si apoi inchisa corespunzator de RMGC. asta ca vad ca ai inceput iar cu prostia cu 4 munti care dispar. cu harta in fata vad ca nu esti in stare sa gasesti. du-te sa vezi mizeria lasata de stat la Rosia Montana, poate asa o sa ti se mai duca efectele spalarii pe creier.

          • Corect, greșeala mea. Ai avut dreptate, se văd chiar pe Google Maps efectele exploatării statului.

            Numai că tot statul trebuie să o ecologizeze, indiferent dacă se face sau nu proiectul RMGC – am mai scris deja că potrivit actului de constituire a RMGC, ecologizarea în locul fostei exploatări îi revine companiei Minvest, cu capital de stat.

          • de fapt in actul de constituire scrie ca responsabilitatea juridica pentru poluarea lasata de stat acolo este a statului, ceea ce e perfect normal, nu poti acuza pe cineva pentru ce a facut altcineva, nu? dar asta nu inseamna ca cei de la RMGC nu isi pot asuma responsabilitatea financiara pentru reecologizarea zonei, lucru pe care l-au si facut prin felul in care este facut proiectul. Adica, planurile de reecologizare includ si zonele afectate de poluarea statului, inclusiv raurile de ape acide, pe cheltuiala lor.

  7. @Mihai Papuc: prin ce spui tu e clar ca nu ai studiat deloc proiectul. Lacul asta nu o sa trebuiasca supravegheat nu stiu cati ani, pentru ca perimetrul va fi ecologizat si, ca si in cazul altor lacuri generate de exploatari miniere din lume,va urma sa se dezvolte viata in ele. Iar turismul va fi impulsionat, pentru ca banii investiti de RMGC in patrimoniu si infrastructura vor pune in evidenta frumusetile de aici (de exemplu, de anul viitor vei putea vizita galeria Catalina Monulesti), care altfel, ar fi ramas degradate, asa cum au fost si pana la venirea celor de la RMGC.

    @Paul: pentru scene apocaliptice pot veni acum, ca poluarea e prea mare la Rosia si paraul rosiatic care se scurge din fostele mine e ideal pentru filme sf. Dupa ce incepe proiectul si,deci, ecologizarea inclusa, nu o sa mai aiba “material” pentru filme.

    • Anda, să știi că am studiat proiectul. De acolo știu că:
      „Estimări preliminare ale perioadelor necesare pentru închiderea şi postînchiderea exploatării, în cazul (…) controlului exfiltraţiilor prin corpul barajului iazului de decantare – 50 – 100 ani”(Vol. 28, pag. 39 din Studiul de impact al RMGC).

      Perioada de 50 – 100 de ani se contabilizează după ce Gabriel Resources a terminat de scos aurul și s-a cărat acasă în Barbados. Iar asta este doar estimarea firmei. Cine plătește dacă estimarea lor este greșită și exfiltrațiile vor trebui controlate pentru 1.000 de ani în loc de 100?

        • Dacă perioada prevăzută de RMGC în studiul de impact pentru controlul exfiltraţiilor din corpul barajului iazului de decantare nu este de 50 la 100 de ani, cum am citit eu, care este această durată? Iar dacă studiul de impact al celor de la RMGC minte în această privință, atunci care mai este documentul în care compania exprimă adevărul?

          • repet, din comentariile tale de pana acum, mai ales cel cu Google Maps, in care craterul era un pic mai jos de punctul indicat de tine, e evident ca ori vezi doar ce vrei, ori nu vezi ceea ce contravine cu ce predica cei de la Alburnus Maior. asa ca nu stiu ce credibilitate mai ai. Legat de perioada prevazuta (asa zici tu, nici nu-mi pasa), nu mai bine sa fie o perioada de control decat sa nu fie? Oricum e genial cum ai pus acolo (…), era ceva ce nu-ti convenea

          • Credibilitatea mea este mai puțin relevantă. Invit pe oricine nu crede ce afirm eu să verifice pe Google – așa cum ai făcut tu – iar dacă am greșit să-mi fie atrasă atenția – iar eu îmi voi recunoaște greșeala, așa cum am făcut mai sus.

            Am folosit (…) pentru a indica o întrerupere a citatului, pentru că era mai lung. Pentru liniștea ta sufletească, reiau tot citatul:

            „Estimări preliminare ale perioadelor necesare pentru închiderea şi postînchiderea exploatării, în cazul:
            – eliminării apei interstiţiale din iazul de decantare …………………………..5 – 20 ani
            – controlul exfiltraţiilor prin corpul barajului iazului de decantare………….50 – 100 ani
            – umplerea cu deşeuri solide a trei cariere……………………………………..2 – 10 ani
            – formarea haldelor de arocamente………………………………………………..10 ani
            – Programul eliberării terenului refăcut pentru folosinţă publică…………………6 – 20 ani”

            Ai idee cine va plăti pentru toate aceste activități care ar trebui desfășurate după ce pleacă RMGC cu aurul de acolo?

          • am idee cine va plati pentru aceste activitati. RMGC. adica, e o prevedere a normelor europene ca vor efectua aceste activitati de reecologizare (vor incepe reecologizarea inca din timpul proiectului plus cativa ani la final dedicati acestei activitati) si de supraveghere post-reecologizare. In sensul asta o sa si depuna o garantie financiara de mediu.

          • Mulțumesc pentru răspunsul prompt. Mă bucur că ești o persoană informată și profit de acest prilej pentru a-ți cere sprijinul pentru a mă lămuri în câteva privințe:

            1. Care sunt costurile pe an pentru următoarele activități:
            * eliminarea apei interstiţiale din iazul de decantare
            * controlul exfiltraţiilor prin corpul barajului iazului de decantare
            * umplerea cu deşeuri solide a trei cariere
            * formarea haldelor de arocamente
            * eliberarea terenului refăcut pentru folosinţă publică

            2. Cine a calculat aceste costuri, iar dacă ele sunt calculate de RMGC sau firme contractate de către aceștia, cine a verificat calculele?

            3. Care este valoarea garanției de mediu pe care o va depune RMGC pentru a acoperi aceste activități (și nu numai)?

            4. Când se va depune această garanție de mediu, în funcție de perioada exploatării?

            Am pus niște întrebări concrete, aș aprecia niște răspunsuri la fel de concrete sau, dacă nu, cel puțin unul onest – „Nu știu” – la fiecare punct în parte.

          • 1+2: Nu stiu, dar cei de la Comisia Europeana au spus ca garantia de mediu ce va fi depusa este suficienta, asta poate si datorita faptului ca a fost calculata conform normelor europene.
            3. din cate stiu e vorba de 150 de milioane de euro
            4. aici e vorba tot de normele europene, se depune la inceputul proiectului garantia.

          • 1+2: În ce document afirmă Comisia Europeană (CE) că garanția de mediu depusă de RMGC ar fi suficientă?
            Eu știu următoarele: Parlamentul European (PE) a votat cu o majoritate covârșitoare interzicerea folosirii cianurilor în minerit. CE, având în vedere în primul rând interesele marilor producători de cianură – vezi Germania – a ales să nu îndeplinească solicitarea PE: „În ceea ce priveşte introducerea unei interdicţii generale privind interzicerea mineritului cu tehnologii pe bază de cianuri, Comisia consideră că aceasta nu este justificată de raţiuni legate de protecţia mediului sau de sănătate.

            Legislaţia existentă, cu precădere în ceea ce priveşte gestionarea deşeurilor din industria extractivă (Directiva 2006/21/CE ) include cereri precise şi stricte care ar trebui să poată asigura nivelul de siguranţă adecvat al facilităţilor din industria extractivă”

            A se observa chiar în răspunsul lor: „ar trebui” – adică dacă statul român ar urmări respectarea directivelor CE în avizarea proiectului, atunci proiectul ar putea asigura un nivelul de siguranță acceptabil. Numai că același stat român, potrivit acelorași reglementări CE, ar fi trebuit să se asigure că Minvest nu lasă în urmă poluarea pe care o tot deplânge RMGC.

            Deci, până la urmă, cum vine asta? Statul român nu își poate obliga propria companie să respecte directiva CE, dar va obliga o companie cu sediul fiscal în Barbados să o facă?

            3. Eu am citit chiar pe site-ul RMGC că suma ar fi de 135 milioane de dolari (în jur de 70% din suma menționată de tine). Mult mai important, însă, această sumă nu spune nimic dacă nu este detaliată în funcție de operațiunile care trebuie executate post-închidere și de riscurile pe care ceea ce lasă proiectul în urmă le va crea pentru sute de ani.

          • 1+2. vad ca ai gasit si singur declaratia celor de la Comisia Europeana, care are directorat special de mediu, care a dat acele norme si a dat acest raspuns in baza unor studii, nu dupa ureche. deci? Si nu stiu cum sa iti zic, dar am mai zis, exploatarea Minvest s-a inchis in 2006, inainte sa intram in UE, inainte sa se aplice normele de mediu europene.
            3. mai cauta, te apropii. vezi ca nu e asa de greu sa gasesti informatii, chiar daca e clar ca nu vrei sa faci asta?

          • Cred că nu ai înțeles întrebarea mea, de aceea o voi repeta: În ce document afirmă Comisia Europeană (CE) că garanția de mediu depusă de RMGC ar fi suficientă?

            Nu îmi este greu să caut documente, și chiar am făcut-o de destule ori. Numai că baza de calcul pentru operațiunile necesare după închiderea minei RMGC nu a publicat-o pe nicăieri. Ei vin și zic o sumă și aceasta pare chiar mare pentru românul sărac, dar când iei și împarți această sumă pe zecile și chiar sutele de ani pentru care vor fi de întreprins acțiuni de ecologizare și monitorizare în urma exploatării imense de la Roșia Montană, vezi nu numai că nu sunt mulți, ba chiar că nu ajung.

          • din cate am observat iti este foarte greu sa cauti documente. si cand faci referire la “sutele de ani” vad ca iti este tare greu sa ramai ancorat in realitae. Asa ca mai cauta, mai cauta si vei gasi declaratia celor de la Comisia Europeana legat de garantia financiara de mediu. in care au spus ca este suficienta. Evident ca ziarele de scandal nu au facut stire din asta, ca deh… nu iese scandal. oricum, e interesant si cum arunci cu verdictul fara sa fi gasit macar o declaratie a cuiva mai in masura (profesional vorbind) sa se pronunte :)). Macar sa nu mai ai pretentia obiectivitatii

          • Ok, poftim declaratie a cuiva „mai in masura (profesional vorbind) sa se pronunte” – Academia Română:

            „Exploatarea la suprafaţă în patru cariere deschise şi crearea unui bazin de acumulare a rezidiilor în spatele unui baraj de 180 m înălţime mutilează grav peisajul zonei şi este în contradicţie cu legislaţia europeană (de exemplu Convenţia Europeană a Peisajului ratificată de România prin legea 451/2002; directivele UE nr.85/337/CEE, 2001/42/CE, 80/68/CEE, 94/43/EEC).”

            Textul face parte din DECLARAŢIA ACADEMIEI ROMÂNE
            în legătură cu proiectul de exploatare minieră de la Roşia Montană.

Reply To Sorin Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger