Puterea numelor. Suntem ceea ce credem că mâncăm

0

Oamenii cu nume populare sunt considerați mai atrăgători și tind să obțină rezultate mai bune la școală decât cei cu nume mai puțin prezentabile, arată studiile științifice. Numele au încorporate informații puternice care ne afectează atitutidinile și comportamentul. Prezentați-i un iz unei persoane legate la ochi – dacă îi spuneți că e vorba de un trandafir, izul va fi plăcut mirositor; dacă pronunțați cuvântul sconcs, efectul e invers. La fel, o serie de studii recente arată că suntem ceea ce credem că mâncăm. Aflați de ce.

Mai exact, e vorba de o serie de studii pe marginea percepțiilor asupra mâncării și a tendințelor de consum intitulată Când o salată nu este o salată: De ce oamenii aflați la dietă sunt induși în eroare cu ușurință de numele alimentelor?, ce urmează să fie publicată în Journal of Consumer Research. În cadrul unuia dintre studii, subiecților le-a fost dată descrierea unui fel special de mâncare: „roșii tăiate în cuburi, ceapă și ardei roșu, zvârlite laolaltă cu paste, salam, brânză mozzarella și garnisite cu oțet din ierburi aromate. Se servește la rece pe un pat de salată verde”. Sună gustos, dar este oare sănătos? Dacă sunteți la dietă și vi se spune că este „specialitatea de paste a zilei”, veți spune că nu este sănătos. Dar dacă vi se spune că e vorba de „salata zilei”, veți crede că abundă în sănătate. Asta deși felul de mâncare de mai sus are un aport de 900 de calorii și 60 de grame de grăsime.

În cadrul unui alt studiu, cercetătorii arată că numele nu numai că afectează modul în care gândim când vine vorba de mâncare, ci și cantitatea pe care o consumăm. Când au auzit pronunțate cuvintele „bomboane de ronțăit”, oamenii aflați la regim au clasificat produsele în categoria mai puțin sănătoasă și mai puțin savuroasă și au mâncat mai puține decât cei care au auzit cuvintele „fructe de ronțăit”. Pentru subiecții care nu erau la dietă nu a contat dacă se numeau „bomboane” sau „fructe”, ceea ce înseamnă că nu numai numele mâncărurilor ne afectează comportamentul și atitudinile de consum, ci și modul în care ne etichetăm pe noi înșine. „Cu timpul, oamenii care țin dietă învață să se axeze pe evitarea unor alimente pe care le recunosc ca fiind interzise în funcție de numele produsului”, explică autorul studiului. „Astfel, cei care țin dietă cred că un produs care are un nume nesănătos (paste, de exemplu) este mai puțin sănătos decât unul care are un nume sănătos (salată, de exemplu) și nu își pierd timpul luând în calcul alte informații legate de produs care ar putea avea un impact asupra evaluarii produsului”.

Sursa: Psychology Today

Foto: Flickr/MAGIC CHARM GRAIFIX

Citiți și:

România, pe locul 12 în topul ţărilor care ar urma să fie afectate de criza hranei

O pastilă care să ne ferească de aroma tentantă a fast food-ului?

Alinarea prin mâncare pentru minți sănătoase

10 metode de a slăbi cu un iPhone

Un truc nou pentru slăbit

Dacă visezi să slăbești, încearcă să dormi între 6 și 8 ore pe noapte

Dieta ne face irascibili și furioși

Nutriționiștii, paraziți ai științei?

Oamenii-măr nu sunt mai puțin sănătoși decât oamenii-păr


Tags:



Leave A Reply