Punguta de 20 de bani

35

310045892_16d1ed07d1_b

Saptamana trecuta v-am prezentat o problema cat se poate de serioasa, cea a deseurilor. Se pare ca, mai nou, cand cumparam o punga mai primim inca una ca sa avem unde s-o punem. Majoritatea voastra a fost de acord cu noi, spunand ca generam mult prea multe deseuri, folosim mult prea multe pungi. Insa o buna parte a societatii nici macar nu realizeza cat de mare poate fi impactul unui obicei aparent nesmnificativ.  Si ce facem atunci?

Introducere de Magor Csibi

Solutiile sunt multiple. In unele tari se fac campanii de constientizare, in altele companiile dau sacose de panza, in timp ce o serie de state aleg sa ingradeasca prin lege folosirea acestor accesorii.

Si Romania, ca membru UE, s-a gandit sa reglementeze aceasta problema. Ministrul de atunci, Korodi Attila, a optat pentru o masura existenta deja in mai multe tari europene si a interzis ca pungile de plastic sa mai poata fi oferite gratuit de catre comercianti.

La mai bine de un an dupa aceasta hotarare ne punem intrebarea daca aceasta lege si-a atins tinta sau nu. Exista motive pro, exista motive contra. Oricum privim problema, eu tot ar fi trebuit sa ajung acasa cu 8 pungi dupa 30 de minute de cumparaturi.

Asa ca l-am invitat pe initiatorul acestei legi sa argumenteze pro, iar pe Remus Cernea sa vorbeasca impotriva eficientei acestui act. Ce a iesit puteti citi mai jos.

[coloana]

O masura care are sansa sa demonstreze realmente ca se poate…

atilla korodi

Korodi Attila

Fost Ministru al Mediului

Foto: Agerpres

…cred si astazi, dupa mai mult de un an de la implementarea schemei care sanctioneaza punerea in circuitul comercial a sacoselor de plastic nedegradabile.

Totul pleaca de la trei idei simple: sa nu consumam degeaba sacosele de plastic, sa sanctionam utilizarea celor nedegradabile si, daca totusi achizitionam citeva, atunci acelea sa fie din categoria sacoselor biodegradabile.

La aceste probleme am gasit, urmind exemplul tarilor consacrate in protejarea mediului, solutia de a sanctiona drastic producerea sacosei nedegradabile, calculind pe bucata o taxa nu tocmai modica.

De ce aceste idei? Pentru ca avem (mai degraba am avut) un consum exagerat, pentru ca nu exista sisteme de colectare selectiva larg raspindite, pentru ca folia subtire de plastic nu se poate recicla, dar si pentru ca avem o cultura a consumului iresponsabil.

A trecut mai mult de un an de zile si ori de cite ori fac cumparaturi la magazinele mai mici sau mai mari, nu gasesc gratis sacose. Exceptii sunt, dar numai ca sa demonstreze ca in majoritatea cazurilor functioneaza.

Este extraordinar sa vad ca in foarte multe cazuri romanul se duce la cumparaturi cu sacosa proprie. In acelasi mod, ma bucura sa vad ca majoritatea romanilor se opresc si se gandesc pentru o clipa cite sacose cumpara si de ce.

Mai este o poveste care trebuie mentionata aici. Directiva europeana precizeaza foarte clar ce inseamna biodegradabil. De aici trag o concluzie drastica: orice miscare de limitare a solutiilor utilizand standarde restrictive avantajeaza o parte a operatorilor economici. Directiva europeana este clara si defineste, prin enumerarea reziduurilor produse dupa procesul de biodegradare, ce inseamna material biodegradabil. Si conform directivei europene, intra in aceasta categorie si materialele obtinute din cereale, din hirtie sau din plasticuri oxodegradabile. Si cite inca alte tehnologii, care vor fi dezvoltate sau poate deja sunt dezvoltate.

Eu cred si astazi ca, in conditiile actuale ale României, decizia pe care am luat-o la sfirsitul anului 2008 a fost buna.

[coloana]

Pungile de plastic trebuie complet inlocuite, nu doar suprataxate

remus cernea

Remus Cernea

Presedinte executiv al Partidului Verde

Foto: Agerpres

Problema pe care o avem este aceea ca procesul de fabricatie a pungilor de plastic este unul foarte poluant, utilizandu-se titei, gaze naturale si alti derivati chimici toxici pentru mediu si ca, totodata, acestea au o durabilitate foarte mare, intre 400-1.000 de ani. Problema este agravata de faptul ca pungile de plastic au intrat in firescul existentei noastre, numai in Romania fiind utilizate cca. 5 miliarde anual, ceea ce complica schimbarea dorita intrucat utilizarea lor a intrat in obisnuinta vietii de zi cu zi.

Este bine ca Ministerul Mediului a devenit preocupat de aceasta tema, dar rezolvarea gasita prin introducerea de la 1 ianuarie 2009 a unei suprataxe pe pungile de plastic de 0,2 RON este una ineficienta si lipsita de sanse in a rezolva problema de fond.

Solutia nu e suprataxarea pungilor de plastic pentru ca, in cele mai multe cazuri, oamenii vor fi de acord sa plateasca pentru pungile respective avand realmente nevoie de ele pentru a-si cara produsele cumparate din magazine. Efectul suprataxei este doar asupra bugetului, care castiga din taxa cateva zeci pana la 100 – 200 milioane de Euro anual, in timp ce consumul pungilor de plastic se reduce doar intr-un cuantum modest.

Solutia reala este completa inlocuire a acestora cu pungi produse din materiale biodegradabile si realizate prin procese de productie nepoluante. In tot mai multe tari se iau deja masuri de interzicere a pungilor de plastic si de inlocuire completa a acestora cu pungi din materiale biodegradabile: pungi din plasa, hartie regenerabila, bumbac, iuta s.a.m.d. Creste si numarul hipermarketurilor care sunt parte a acestei schimbari introducand noile plase pe scara larga, inclusiv in Romania.

Asadar trebuie luate masuri pentru o schimbare de substanta, intr-un timp de 1-2 ani cel mult. Altfel ne mentinem la nivelul unor actiuni ineficiente, situatia de fond ramanand aceeasi.

Foto main: Flickr – Keng Susumpow

Tags:



35 de comentarii

  1. eu am o intrebare-pungile care se vand acum in supermarket-uri nu sunt biodegradabile? adica am vazut si pe pungile de plastic date in cora, carrefour si auchan, ca scrie ca sunt biodegradabile… si au o textura mai ciudata, nu ca plasticul pe care il stiam

    • Pungile din Cora/Carrefour/… sunt oxodegradabile (adica in prezenta aerului). Daca cumva sunt ingropate in gunoi, nu se mai degradeaza, plus ca atributul “biodegradabil” este doar praf in ochi. Daca va uitati pe pungi sunt facute din PP (polipropilena) adica exact materialul din care erau facute si pungile vechi, doar ca s-au adaugat si alte substante (1-2%) care se descompun dupa un timp, rezultand … bucatzele mici de PP. Adica n-am rezolvat nimic. Plus ca fiind mici pot fi mancate de animale. Pentru a fi si mai frumos, substantele adaugate sunt foarte periculoase pentru pamant si panza freatica.
      Avand aditivi, pungile nici nu sunt reciclabile.
      S-au facut studii anul trecut pe seama noilor pungi in romania si niciun tip de punga nu s-a dovedit a fi biodegradabila total.

  2. Avem nevoie de pungile de la supermarket… Toata lumea stie de ce… . Bun, se taxeaza pungile de plastic ne-biodegradabil. N-ar fi o solutie ca banii respectivi sa fie investiti pentru fabricarea de pungi biodegradabile?

  3. Comentariul domnului Korodi e cel al unui politician relativ responsabil si in mod evident pragmatic. Refuzul domniei sale de a imbratisa o solutie radicala si imediata o dovedeste, mentalitatile au nevoie de un impuls, cert, dar si de timp, pt ca schimbarea sa fie durabila, inteleasa si dorita. E bine ca domnul Korodi stie ceea ce domnul Cernea pare sa nu aiba ca informatie: chiar si materialele zise ‘biodegradabile” produc noxe, deseuri, gaze cu efect de sera, etc, poluarea oricum apare. E drept, intr-o masura mai mica.

    Domnul Cernea are un argument bun in ce priveste, hai sa nu-i spunem indolenta, ci atitudinea mai laxista a consumatorilor care chiar si cand ii taxezi continua sa consume produsul nociv (pungi de plastic, tigari, “gipane”, etc). Mi se pare totusi ca cifrele domniei sale sunt hazardate, ar fi fost amabil si util sa ne spuna de unde le are si cum a calculat cifra aia extraordinara de 200 milioane euro venit la bugetul statului din pungute de plastic, cred ca si FMI-ul ar vrea sa stie cand e vorba de sume din astea:)

    Solutiile “de avarie” astea sunt, arhicunoscute: pungi de hartie mai rezistente, de materiale organice, etc. Dezavantajul lor e ca pretul de cost e mult mai mare si asta afecteaza direct si imediat consumatorul. Oh, da, ideal ar fi sa cumparam o astfel de sacosa, superbine facuta si sa o avem 2 ani. Costurile initiale se amortizeaza in raport cu pungile de plastic, salvam un pic si mediul, ne simtim si noi integrati in modernitatea ecolo, ne umflam in penele biodegradabile.
    In realitate se intampla altfel, pungile bio se strica si ele (ar trebui sa obligam fabricantii la anumite standarde de rezistenta si impermeabilitate, nu? adica o sarcina asupra unor producatori..), numerosi comercianti iti ofera pungute de plastic gratis (domnul Korodi nu e bine informat, sa mearga un pic prin pietele Bucurestiului), etc.

    Eu cred ca tot o campanie de informare coerenta la nivel national si puterea exemplului personal vor face treaba buna, nu interdictiile si jumatatile de masura. Campania nu trebuie concentrata pe o perioada scurta, ci prelungita in mici secvente pe durata unui an, sa mentina atentia si vigilenta, sa reaminteasca, sa obisnuiasca cu ideea. Asa se fac lucrurile gospodareste, nu prin decrete si/sau legare de gardul producatorilor de pungute de plastic..

    Eu am cateva sacose, bio, pe care le folosesc alternativ de vreo cateva luni bune, insa recunosc ca iesind de la servici nu am intotdeauna o cutie de plastic pt branza de Sibiu care-mi place.. mea culpa. Ma ameliorez si eu ca cei mai multi dintre voi, treptat, omeneste.

    E foarte buna ideea paralelismului (grafic) intre ideile lui Korodi si ale lui Cernea, felicitari pt ea, domnule Magor Csibi, permite o mai usoara comparatie. Nici unul nu m-a convins sa-l votez ca ecologist de seama, semn ca adevarul e ca de obicei, undeva pe la mijloc 🙂
    In medio stat virtus !

  4. Am sa scot din propria cutie (sic!) unele intrebari. Pentru domnul Korodi (sau pentru oricine altcineva care se simte vizat).

    1. Cum s-a modificat productia de pungi-sacose dupa aceasta masura? A scazut, a crescut, a ramas la fel?
    2. Cit s-a incasat in total din aceasta taxa si, mai important, cum au fost folositi banii? Nu ma multumesc cu un raspuns aburitor de forma “au fost folositi in programe” ci as dori un raspuns concret, public, cu detalii, afisat pe un site, poate chiar pe cel al ministerului. Nu va ascund ca mi-as dori ceva de forma “au fost finantate comunitatile locale sa organizeze colectarea deseurilor”, raspuns urmat de lista completa a localitatilor care au primit bani, de sumele pe care le-au primit si de modul cum le-au folosit concret. “Curat” poate fi interpretat si ca “transparent”.
    3. Nu stiti sau va este mai la indemina sa va prefaceti ca nu stiti ca nu exista ambalaj oferit gratuit de vreo Maica Tereza a comertului autohton? Pina si acele pungi-sacose au un pret de productie si un pret de vinzare, chiar daca acesta nu apare ca pozitie separata pe bon. De ce insistati in a multiplica aceasta confuzie a ambalajului “gratuit”?

    • esti ambigu. In loc sa intrebi pune mana si citeste. Banii se duc la fondul pt mediu. Ce se intampla cu ei? mai nimic, pt ca oamenii indolenti ca tine sunt prea lenesi ca sa depuna proiecte si sa foloseasca banii aia. Iar despre productia de pungi, baga o intrebare la asociatia pungasilor din romania.
      parol

      • Multumesc pentru raspunsul civilizat. Poate cindva, atunci cind voi ajunge sa fiu platit din bani publici, am sa abandonez ceea ce fac acum si am sa ma apuc sa “depun proiecte”. Nu este domeniul meu dar… nici al altora.

  5. Nu numai pungile de plastic mari ar trebui inlocuite. Si toate ambalajele de plastic. Sunt absolut convinsa ca cerealele (de exemplu) ar putea sta foarte bine in punga de hartie. Dar si ciocolata, batoanele pentru copii, folia de plastic de pe cascaval, etc, etc, etc.
    Totul este un plastic. Si painea este invelita in plastic, si faina, si zaharul, absolut toate produsele alimentare sunt invelite si in pungi de plastic. Si Teatra Pack-urile au un plastic pe ele si dopuri de plastic.
    Nu este deajuns sa vorbim doar despre aceste pungi mari de plastic. Ar trebui sa vorbim de toate plasticurile nocive din viata noastra. Gunoiul este acum o plasa de plastic plina de ambalaje de plastic. Nici nu mai exista resturi de mancare in gunoi, ci doar plastic.

  6. Ecologism de … 20 de bani!
    Ok, nu se mai dau pungute decat contracost. Bravo, am rezolvat poluarea!
    Pe de alta parte, gunoaiele se colecteaza amestecat, pentru ca nu exista, sau este prea putina, infrastructura necesara. Si atunci nu e doar praf in ochi? Doar inca o taxa, a mia, aplicata cetateanului fara a oferi ceva in schimb?

  7. Directiva europeana care defineste ce inseamna biodegradabil e destul de larga incat materialele oxodegradabile intra si ele fara probleme. Asta nu este deloc un bine pentru mediu.

    Dupa introducerea taxei de 0.2 lei, supermarketurile au schimbat pungile din plastic cu pungile oxodegradabile. E vreo diferenta, e mai ecologic? Nu.Acelasi plastic facut din petrol este amestecat cu niste substante care fac ca una bucata punga de plastic dupa un timp devine o PULBERE DE PLASTIC. Daca nu stiati, si plasticul e biodegradabil, dar se biodegradeaza cam 1% pe an, ceea ce inacceptabil care se vrea ecologic.Ecologic si biodegradabil nu sunt chiar sinonime.

    Eu traiesc in Italia si gunoiul e luat diferentiat. Pentru deseurile menajere folosesc pungi dintr-un plastic numit MaterBi, un polimer din amidon de porumb si uleiuri vegetale, nu din petrol. Firma care il produce se numeste Novamont. http://www.materbi.com

    Mai nou, pentru a se alinia cu directiva europeana, supermarketurile au trecut de la pungile din plastic la pungile din materbi, acest plastic natural. Chiar nimeni nu il cunoaste in Romania? Pungile oxodegradabile nu sunt ecologice, sunt doar o mare minciuna.

  8. http://www.barleta.ro produce pungi din harite care sunt biodegradabile.Spre deosebire de asa zisele pungi din plastic biodegradabil va informez ca 2% din plasticul respectiv nu este biodegradabil si cancerigen….este mult mai daunator mediului inconjurator decat pungile din plastic obisnuite; dar cum romanul nu este responsabil, nu ii pasa de mediul inconjurator.Va sfatuiesc sa cumparati pungi din hartie care sunt biodegradabile 100%, chiar daca sunt mai scumpe.

  9. Ideal ar fi ca fiecare sa mearga cu plasa lui de acasa, din panza, plastic, rafie….indiferent. Asta inseamna cu adevarat ecologic. Restul e doar ca sa discutam discutii!

    • Sunt total de acord!
      Avand in vedere ca oricum la cumparaturi toti mergeti (sic!) cu masina, s-ar putea folosi si cutiile de carton puse la dispozitie de unele marketuri, de ex Kaufland, pe care le puteti usor pune in portbagaj.
      Dar nu, voi (sic!) folositi o punguta, pentru fiecare obiect cumparat…

      • Plec la cumparaturi cu o cutie termoizolanta cumparata din comert. E foarte comoda, are manere rabatabile si se pliaza.
        Cand am prea multe de carat, ma ajuta cutia mea de portocale Tekasya gasita in Kaufland dupa linia caselor. Aniverseaza in curand 6 luni de folosinta. Cand isi va da duhul, voi lua alta tot din acelasi loc.

        Dar vezi tu, pentru cetateanul comod, upper-class si fara oarecare mustrari de eco-constiinta modul asta de lucru pare stupid si jenant.

  10. @Barleta: orice plastic è biodegradabil, chiar si polietilena, dar e nevoie de peste 100 de ani ca o punga de polietilena sa se degradeze total in dioxid de carbon si apa.

    Pungile de plastic au fost un salt tehnologic si economic imens fata de pungile de hartie. Ca sa fac pungi de hartie cata padure trebuie sa defrisez? Plus ca nu pot folosi hartia reciclata pentru pungile de hartie care vin in contact cu alimentele. Trebuie hartie virgina.

    Viitorul sunt polimerii din amidon si resturi de uleiuri vegetale. Plastic din agricultura si nu din petrol.

  11. Quote: “Oricum privim problema, eu tot ar fi trebuit sa ajung acasa cu 8 pungi dupa 30 de minute de cumparaturi.”

    Cel mai important in acest proces este constiinta cumparatorilor, nu numai initiativele guvernamentale sau ale magazinelor. Nu este foarte greu sa refolosesti pungile si sa faci acest gest nu prentru extra 20 de bani ci pentru ca esti constient ca planeta trebuie protejata cat mai mult. Deci solutia pentru cumparatorul de mai sus: priveste problema din punctul de vedere al refolosirii acelor 8 pungi.

  12. Desi mi s-a atras atentia ca sint “ambigu” (adica amindoi?) revin cu o noua intrebare. Doar una, pentru a fi citita mai usor de catre “filtru”. De data aceasta adresata redactorilor care se straduiesc sa iasa din “cutie”.
    Am sesizat trimiterea la poveste (vezi si “WEBSITE – optional”) dar, dupa a mea parere, nu avem de-a face cu o poveste ci cu o realitate. De ce v-ati oprit la titlul “Punguta de 20 de bani”? Ar fi fost mai corect (adica mai putin “ambigu”) “Taxa de 20 de bani”.
    Nu stiu care este diminutivul de la taxa in limba romana, o taxa mica tot taxa este. La fel de adevarat este si ca o punga mica… tot un ambalaj din plastic este.

    • Da, si eu la fel. Inainte luam 10-15 pungi de la magazin ca sa ambalez cumparaturile; acuma folosesc plasele acelea mari. Deci, cel putin in cazul meu, a fost o masura eficienta.

  13. Daca ar fi sfatuiti tiganii sa adune plasticele si sa le puna pe foc(ca sunt gratis si dau caldura), n-ai mai gasi nici macar de prasila vreun petec de punga. Doar un pic de jmecherie si treaba e facuta, dar ar muri de foame “ecologistii” lu’ peste ca < ...> ala de Cernea

    • Arderea plasticului si peturilor este o activitate deja traditionala la tara, unde romanul inventiv si-a dat seama ca plasticul arde. Mai ramane cineva sa-i spuna romanului, frate cu natura ca de obicei, ca prin arderea plasticului rezulta dioxina, care pe langa cancerul pe care il provoaca “inventivului” , ceea ce nu-i chiar asa mare lucru, mai produce si o poluare a zonei si a naturii cu care acesta este infratit de doua mii de ani.

  14. Singura solutie rationala este cea a lui gunnar, mai sus. La ora actuala nu se colecteaza uleiurile uzate din miile de restaurante, asa ca se poate obtine un dublu efect prin reciclarea lui.

  15. Intrebarea mea este pentru autorul articolului.

    Supermarket-ul la care ai fost nu are pungi de capacitate mai mare? Nu are sacosi refolosibile? Nu inteleg logica folosirii a 10 pungi minuscule ca cele care apar in fotografie in loc de 2 pungi de capacitate mare sau sacosi refolosibile.

    Eu am 2 supermarket-uri diferite la care imi fac cumparaturile, iar ambele lanturi ofera la aprox 3 lei o sacosa de capacitate destul de mare si care odata cumparata poate fi folosita oricand, iar in momentul in care se deterioreaza intr-un fel sau altul, poate fi inlocuita gratuit de catre magazin.

    Daca intr-adevar iti e lene sa te cari cu 2 sacose dupa tine la fiecare cumparatura, cred ca nu este cazul sa faci articole pe teme ecologice.

  16. Eu sunt unul dintre cei care nu cumpara sacose, doar ca motivul meu este unul mai egoist: mi se pare absurd sa platesc pentru ca apoi sa fac reclama magazinului (se stie ca orice sacosa este imprimata cu numele si sigla magazinului); sper sa nu ma insel dar in unele din magazine nici macar nu poti alege intre tipuri diferite de sacose sau daca poti trebuie sa-i ceri vanzatorului in timp ce pungile de plastic sunt in fata ochilor in dreptul casei de marcat. Deci, atat timp cat magazinele nu incurajeaza folosirea acestor sacose ecologice prin amplasarea lor in loc vizibil (si comod) majoritatea va cumpara tot plastic oricate articole si comentarii s-ar scrie pe net despre acest subiect.

  17. punga de hartie on

    Acum ceva vreme, la Billa au aparut pungile de hartie. Erau ceva mai scumpe decat cele de plastic, dar erau foarte rezistente si evident, ecologice. Dupa catva timp, au disparut. Am intrebat o casiera si mi-a spus ca nu se mai vand, ca nu le cumpara lumea. Cica nu rezistau la fel de bine ca cele de plastic, ca se udau la ploaie, etc. Parerea mea este ca exista cumparatori si pentru pungile de hartie, insa trebuie ca magazinele sa persevereze oferind aceasta alternativa cumparatorilor. Si in timp, lumea (sau macar o parte) se va destupa la minte si va incepe sa renunte la pungile de plastic.

  18. Cavalerul Ratacitor on

    La noi e simplu. O data pe saptamana, maxim de doua ori, mergem la cumparaturi. Imi iau de acasa niste traiste sanatoase, din rafie, care nici macar nu arata rau, si cu asta basta. Nu am mai cumparat pungi de nylon nu/mi amintesc de cand. Problema e ca produc inca o multime de deseuri. Fiecare scobitoare e imbracata in plastic…chiar e necesar? Traim o isterie a ambalajului, patru baterii de telecomanda egal 100 de grame de plastic, un kg de bomboane, fiecare, inchipuiti/va, e invelita in folie separata! Trebuie dusa o politica eficienta de descurajare a supraambalarii inutile. Si lucrat la mental, daca e posibil! Intru azi intr/o farmacie sa cumpar medicamente pentru soacra/mea (nu otrava, ce zambiti asa?!?) si farmacista imi baga cele oua cutiute cu pastile intr/o sacosica de plastic. Zic nu, merci, scoateti/le de acolo, le bag direct in rucsac, zice nedumerita ca de ce, ca punga e pe gratis, zic pe dracu pe gratis, ca ne costa pe toti ca poluam ca prostii…parea confuza, desi, hm…ce pulpe avea…

  19. Da-mi voie , sa nu fiu intrutotul de acord:in occident , o mare parte a supermarketelor au inceput , sa nu mai comercializeze sacose din plastic, ci unele din panzasi/sau hartie!Costa mai mult decat o sacosa din plastic , dar o poti utiliza mai mult(cel putin cea din panza)….Cu alte cuvinte nu e necesar , sa vorbim pe net , ci sa luam masuri- ca punga de plastic , sa fie inlocuita cu cea din panza sau hartie!O probolema ar , totusi, alta-faptul , ca tocmai pentr a arunca gunoiul , multi dintre noi folosim chiar aceasta punga de plastic!Din acest punct de vedere e mai ecologic(pentru mediu ), sa aruncam gunoiul cu galeata ca inainte de Revolutie….Daca totusi, omul ar fi civilizat si rational, precum pretindem, atunci poate , ca nici punga de plastic nu ar fi un pericol pentru mediu-recicland si aruncand palsticul la plastic, sticla la sticla , hartia la hartie, gunoiul organic aparte, molozul aparte….Pentr asta e nevoie mai intai ca autoritatile , sa aibe la randul lor locuri de sortare(inca se necesita!), parc auto, oameni si nu in ultimul lor containere speciale asa precum cere UE!In Spania am vazut aceste containere sunt subterane pe marginea strazilor, in exterior fiind doar gura .E greu, insa la noi!E nevoie de o constientizare sau mai degraba i-as spune educare a maselor si cine ar putea face asta daca nu presa(ziare, radio-uri si nu in ultimul rand televiziuni….), a patra putere intro societate!

  20. De cand s-a introdus taxa pentru pungi am inceput si eu sa imi aduc de acasa sacose (cumparate in prelabil de la Cora, Careffour etc.). E mai comod cand ajung acasa si despachetez, nu mai raman cu o gramada de pungi de plastic.

  21. Si eu am mereu in masina 2-3 pungi de rafie pe care le refolosesc pana se deterioreaza.
    Iar pentru momentele in care nu merg cu masina la cumparaturi, am in geanta de umar o punga care se impacheteaza si se face mica mica si se pune intr-o husa, nu ocupa aproape deloc spatiu.
    Cred ca opinia publica trebuie educata, dar din pacate educatia se face si prin forta. De exemplu in Franta, supermaketurile nu au voie sa vanda pungute de plastic, au voie sa vanda decat sacose de rafie sau pungi mari de platic. In acest fel obligi oamenii sa se obisnuiasca cu ideea de cumparaturi in 2-3 sacose mari si nu in 15 pungute mici.

  22. Dragi interlocutori de acasa,

    (de la Romanian Museum, Romanian-American League- Philadelphia, Princeton NJ, Brasov) http://www.romanianculture.us

    Intr-adevar o metoda buna, practica, didactica..si care sa conduca la discutii la obiect..on task..si a condus.

    Felicitari redactiei si, si mai mult comentatorilor…pt. insiruirea de comentarii inteligente. Unul si unul../ce minunat..dupa ani de nebuni on line..In sfirsit un dialog civilizat, perfect…(pacat ca e doar in virtual..Ce minunat v-ati simti, cred eu, daca l-ati avea pe viu..si atunci , natural, s-ar naste si initiative..). Un adevarat deliciu intelectual. Ma simt dintr-o data f.bine..si revenita la mandria p.t neamul, meu ale carui creatii si cultura le reprezint si prezint aici de 25+ ani..cu valorile sale majore..dar afr ca mai mu,ti romani sa ajute….decum sa i am in jur la discutii la cares a invitam amwericani sa ne vada..sa ne admire..- caci fiti sigur ca ar admira.., nu s-ar jena sa arate si nu i-ar coplesi vreun sentiment de invidie..de s-ar bloca si nici un “multumim ca ati venit” nu ar putea spune…ci s=ar bucura sa vada pe altii cu entuziasm cind la ei acesta este acum ingrijorator de in coborire, din nou. Si chiar e nevoie ca si ei sa vada ca altii incep sa aibe initiative..mai ales ca ale lor au cam incepout sa se infunde…

    Asa cum planuisem noi, inca din anii 90…si mai clar in 99-2000 ( vedeti la site si presa despre noi) . MILENIUL III IMPREUNA si .PUNTILE ROMANESTI PESTE OCEAN – trebuia sa fiti aici macar o data pe an daca nu, unii, continuu, prin rotatie…

    Si daca tot veni vorba..cine are viza, va rog urcati-va in avion si veniti..caci tocmai constatam ca nu putem organiza mese rotunde ca nu avem romani buni la asa ceva.., cel putin in zona, NJ, PA..) NU am put organiza as aceva nci pt Ziua Uniri (macar de comunitate cum organziam in anii 80 si 90 la Chicago)..dar mite “20 de ani de la Revolutie..ani si ai nostri..ce am facut cu ei? Neavind romani potriviti sau neputind sa ajung la ei ac se ascund..incerc sa caut est europeni p.t ceva de genul “20 years of Bridges with Eastern Europe” dar ma voi lovi de situatiaia deplorabila si apasatoare de care deja m-am lovit de citiva ani..cind, daca fac eforturi de popularizare..(chiar mici, ca mari am facut destul 25 de ani si nu mai vreau, singura..) americanii vin dar nu gasesc aici citiva romani pe care ar crede ca-i pot intilni. vedea, vorbi..auzi…NU SUNT..de ce romanii emigrati nu sunt mandri. veseli, doritori de contacte si nic vorba cu energia necesara unor evenimente care la dvoastra, in tar, sunt banale, se fac pe toate drumurile..(tema de cercetat ca si multe altele la care noi nu avem aici, nu numai persoane de studii sau macar sondaje..dar nici macar comentatori ca dvoastra..de ce? este ptca aici au emigrat numai ingineri si cei inclinati stiintei si munca si America le consuma toata energia? Sau ca sufletistii ati ramas in tara??? )

    As vrea sa le dau unor americani traducerea comentariilor dvoastra..sa vada ce gindeste/stie neamul meu, dar dupa ce le-ar citi ar intreba : si cine face ceva, ce anume..?

    Caci, intr-adevar nimeni nu se ofera sa aduca informatii despre CINEVA ..care ar actiona..sau date despre ce organizatii merita contactate si initiative sustinute..sau impinse..etc. Sau datele de contact ale institutiilor/functionarilor poublici carora sa li se scrie…Sau ce petitii sunt deja on line si pot fi semnate , ce parlamentari ar trebui contactati sau sa li se scrie si propuna sau opuna..etc.ect.

    Nu inseamna ca nu sunt, caci stiu ca sunt..dar de ce nu apar aici? oare p.t ca toat atentia umana a fost raputa de cei doi si numai ei sunt cei cu decizia si actiunea (unul mai mult potential..dar nu neaparat , caci la pozitia sa de pres. al Partidului verde ar trebui sa prezinte multe exemple de demersuri si actiuni..si nu numai idei bune..)

    Dar bine si asa, si foarte bine si cea ce se vede la dvoastra..caci sunt rare situattiile cind , on line, sub aninimat, oamenii comenteaza in cunostinta de cauza, argumentat, relevant si civilizat..si nu numai…in cel mai bun caz, inteligent/sclipitor dar presarat cu sageti si insulte..uneel chiar mitocanesti…

    Suntem siguri ca discuti seriose au avut si au loc de multi ani in diverse intruniri/conferinte etc. .doar ca dureaza cam mult. ..20 de ani si inca nu au ajuns sa creeze ACTIUBNE SISTEMATICA..iar dicutiile de pe internet chiar si cid sunt nebeligerante si ca aceasta , bune.. nu par sa duca la formarea constiintei participarii dincolo de vorbe..la marea majoritate..NU stiu inca la ce nivel cei care se implica social – de ex. ONG-urile de mediu – au ajuns la cooperarea necesara proiectelor majore (am intrebat de citeva ori la grupuri unde se scrie despre Rosia Montana unde ma asteptam sa existe o ALIANTA calara, bine formata..dar nu mi se raspunde..ca si cum patronii grupurilor nu au nevoeid e diaspora..Adica din cea romano- canadiana. Ciudat, nu-i asa?) mai ales ca-l vad Dl.Cernea vorbind mereu singur…(cum de nineni nu comenteaza acest lucru..?) Ceva ce nu am vazut vreodat la vreun candidat de partid si cind e vroba de candidati la presedentie, sunt 99,99% sigura ca nu mai exista..Unicate romanesti..Paradoxuri romanesti ! Dar calea pare f.lunga.Insa p.t cei care scrii aici si par tineri timpul nu le fuge inca de sub picioare…si nici grija ca nu au bani sa mearga la cumparaturi aproape deloc.. cum o cincime din populatie pateste…dar candidatul la presedentie nu pare sa stie ca e treaba lui sa discute si sa prezinte solutii…asa, to de dragul discutiilor, ca altfel cum…? (daca ar avea ceva concret nici nu ar fi lasat sa expuna la TV..ca ar sarea interlocutorii cu cine stie ce intreruperi impulsuri inteligente care amuzante or fi dar nu duc nicaieri….mai ales ca nici la TV ca si in presa nu sunt mentionate organizatiile non-profit (macar cele voluntare) relevante si date de contact..

    As vrea sa cred ca , mai ales dupa vacarmul de verbalism al ultimilor alegeri preocuparea/nevoia majora a romanului sa nu mai fie doar traditionala verbalizare si placerea /necesitatea sa se auda..ci sa caute rezolvari si cum sa aibe impact..

    Caci altii, inca din anii 90 dar mai ales dupa 2000 au stiut sa profite de pe urma acestei slabiciuni si isi fac drum- sistematic – spre putere..Nimic rau sau anormal, doar ca telul ascuns nu tine de interesele neamului romanesc si intarirea lui…, chiar daca unele componente aparente ar cuceri ca pozitive..

    Culmea este cind isi dau numele de societatea civica a tarii…dar se feresc de oameni..convietuisc in cercuri strinse, unele chiar inchise publicului ..caci nu doresc sa intareasca societatea larga si pe cea civica grass-roots……sau sa o formeze si invite la asta pe fata..larg..ci actioneaza mai ales manati de vanitate (si/sau alte interese.. si nu de interesele si nevoile reale, profunde ale tarii. V-as ruga pe cei carora va pasa..sa nu va multumiti doar cu vorbele…si nici sa nu lasati vanitosii sa va amageasca cu vorbele (ideile) care par atit de bune incit va vrajesc si va fac sa uitati ca de la eel si pina la rezultate e nevoie d e dvoastra toti..de f. multi…altfel , simplificind lucrurile to make a point, o sa ajungeti sa fie inlocuite dar tot cu unele din care unii fac bani din ele indiferent ce se intimpla..dar nu ca sa fie scoase prin lege …Cind eram la scoala ni se cerea sa adunam fier vechi, borcane/sticle si ziare…dar mai tirziu comunistii au fost critcati ca forteaza eelvii la munca voluntara..cind ea a fost una din cele mai bune experiente din viata noastra si chiar cred ca ar fi tebuit mai multe si ca acum trebuie din nou praticate.. Fara ea nu am intelege mare lucru din societatile civilizate in care se voluntariaza mult. Unii romani din emigratie isi gasesc chiar scuze ” ne cereti sa voluntariem ca in comunism? sa nu auzim de voluntariat, sunteti comunist si ventit cu lozinci din astea? Nu vrem sa auzim de lozonci comuniste, ne-am saturat”! Si fac misto de “prostii aia” sau se scuza cu “daca voluntariaza inseamna ca au destui bani si-si permit, eu platesc taxe si ajunge” ..Desi m-am indeparta de subiecte pera tare..tin sa adaug observatia noastra ca in tara acum se practica mai mult voluntariatul si democratia decit in emigratia romana.. care, in multe privinte a ramas in urma..Sigur ca s epoate spune ca nu se poate face comparatie intre mere si pere..si ttoasa, subiectul e larg si complex..dar pina una alta..grija trebuies a fie la interesel dvoasta in tara caci cei de aici au norocul sa voluntarieze altii p.t ei intr-adevar.la Dvoastra au cam facut asta destui europeni..dar s-au saturat si acum vor rezultate mai rapide ..sau dac nu va place ce va cer si nu credeti ca e bine..va lasa sa va opuneti…Si xcu atit mai mult e nevoeid e actiune la dvoastra ca, in plus, trebuie sa urmariti si interveniti si pe linga EU./..mai concret pe linga reprezentantii romani la EU..Ori in aceasta directia e clara necesitatea _si momentul istoric al unirii cu diasporenii romani din EU..si exemplele din America pot fi lasate pe planul I cu unele exceptii..dar, cum bine stiti, nu cele de protectie la plastic..si cancerigene..

    La asa ceva si, in general, la dezbateri de idei, evenimente, masuri, etc. mai ales cu argumente profesioniste..ati putea da lectii emigrantilor romani ..si poate i-ati face sa aprecieze mai mult zestrea nativa de acasa..in loc sa vada numai mizeria din politica si afacerismul veros popularizat cu predilectied e presa in timp ce lucrurile bune , inclusiv comentariile oamenilor nu intra in ziar..Nu-i asa ca nici acum ziarele nu au o pagina sau macar o jum.pagina de Rubrica cititorilor?

    este unul din lucrurile cu grad 1 de necesitate..si , constantind energia, harul si constiinta responsabilitatii care se degaja din comentariile cred ca se poate rezolva in citeva luni cu o campanie persistenta din partea mai multora ca dvoastra

    Asa ca, felicitari, ma bucur (dupa 25+ de ani de voluntariat…la sfirsitul carora intrevad putine lucruri care se ridica la nivelul la care sa ne dea sperante ca avem la ce atasa experienta si reusitele noastre. ) si la mai mare ..!

    Rodica Perciali
    http://www.romanianculture.us

    PS Cerem scuze, site-ul nu arata prea bine..nu avem voluntari p.t el..are nevoie de imbunatatiri..si nu este actualizat si, cu toate ca e cel mai bogat din diaspora (desi arata numai 10-20% din cite am facut – caci poate ca stiti sau poate ca nu – noi avem cele mai mari reusite din istoria Americii in promovarea culturii roamnesti catre publicul larg american si mass-media,..in a-i cistiga nu numai sprijin ocazional dar si ceva fonduri din bani publici..un total de aprox. 12.000 in anii 80 la Chicago; astfel si, desigur, cu munca noastra volunatar care acum a ajuns la 27 de ani…cam 10 ore pe zi/noapte so donatii din patea mea/a fami,iei..care de fapt sunt scirificii..) am realizat si cel mai mare proiect de istorie vizuala a emigratie romanesti..lucrare monument si ea ramasa unica…300 de fotografii acoperind 80 de ani..Expozitie permaneta acum aflata la Philadlephia ca la chicago nu a avut cine sa tina macar o camera de muzeu..) ..iar la web site nu am ajuns si altcineva nu are cine..sa punem mai multe fotografii (edificatoare) cu intruniri, conferinte, vizitatori americani, ca si actiuni din Romania, zeci..precum si copii dupa zecile de articole din presa americana si alte zeci din tara..(mai putine in ultimi ani, dar tot au fost..Ultimile in RL martie 2007 si la Bv 2008. Cred ca on line puteti vedea cel putin unul – la Adevarul, oct.3, 2003 la arhiva.. la cultura; cred ca si la Curierul national din 2002, la Cotidianul din 2000 si 2003, Jurnalul National o pagina intreaga 1999 (dac se vede va rog faceti-ne si noua forward..) iar ref. la SUA faceti google la Philadelphia Inquirer , martie 2008 ..la Chicago Tribune sunt 5 articole dar trebuie platit accesul, nu si la Chicago Sun Time si la Princeton Packet , pagini intregi cu noi in iulie 1997 si in martie 2006. TV coverage nu va putem arata..dar ce va putem spune este ca la Bucuresti aveti cum sa ne vedeti daca o anume institutie de cultura vrea sa “va lase” sa aflati de noi, si, fara oprelisti de vreun fel, la Brasov, la sediul nostru din centru, pe Dealul Cetatii. Pe cei interesati e protectia mediului din zona fostelor combinate chimice d

    e la Fagaras si Victoria ii rugam in mod special sa ne contacteze…caci poate la Bucuresti se vor gasi unii acre tin la munti suficient de mult cas a ajute/sa compenseze ceea ce localnicii nu pot face deloc in sensul unor campanii macar locale cas a dezvolte interes p.t mai mult..

Reply To ciprian Cancel Reply

Advertisment ad adsense adlogger