Psihologii dezbat eticheta de "boală" a alcoolismului

0

Timp de 100 de ani, alcoolismul a fost văzut ca o boală, însă această încadrare, cred unii psihologi, pune bariere în calea diagnosticării, tratării şi chiar înţelegerii acestei afecţiuni. A o considera o boală reduce stigma morală care îi este asociată, însă alimentează stimga bolii. “Introduce stigma anormalităţii”, spune psihologul Lance Brendan Young, de la departamentul pentru veterani din Iowa, SUA, “stigma de a fi permanent deviant în materie de corp şi de minte”.

Dacă modelul bolii poate fi folositor pentru tratarea oamenilor care se consideră alcoolici, el poate dăuna celor care încearcă să-şi dea seama dacă consumul lor de alcool este problematic, spune psihologul american, citat de publicaţia Livescience. Diagnosticul de alcoolism face ca o persoană să renunţe la identitatea lor de persoană “normală” şi să o preia pe cea a unui individ care suferă de o boală, iar această ameninţare cu pierderea identităţii îi determină pe unii oameni să-şi schimbe comportamentul pentru a se considera în continuare “normali”. De exemplu, o persoană poate crede că alcoolici beau singuri, aşa că îşi va antura prietenii la băute, continuând să consume alcool în exces fără să se considere un alcoolic.

Young nu propune eliminarea modelului bolii, ci introducerea unor termeni diferiţi pentru descrierea afecţiunii, care să nu ameninţe atât de mult identitatea unei persoane. Psihologul propune termenul de “alergie” pentru descrierea “alcoolismului”. Acest termen separă oamenii în devianţi şi normali, plasându-i sub stigma permanentă a bolii, în timp ce în cazul alergiilor devianţa este mai puţin semnificativă. Totodată, Young crede că cercetările ar trebui să se axeze mai mult pe influenţele sociale şi culturale asupra consumului excesiv de alcool decât pe cauzele sale biologice. Modelul bolii, spune el, dă falsa impresie că alcoolismul este o afecţiune biologică, rezultatul fiind o abordare îngustă a problemei, axată în mare parte pe anumite substanţe chimice din creier considerate responsabile. Însă şi factori precum cu cine îţi petreci timpul, câte magazine cu băutură ai în preajma ta sau apartenenţa religioasă pot fi asociaţi cu cât de mult alcool consumi.

Mai departe, un dezavantaj al încadrării alcoolismului ca boală este credinţa oamenilor că o boală trebuie să fie diagnosticată de un profesionist, susţine psihologul, deşi medicii se întâlnesc cu pacienţii lor doar pentru o perioadă scurtă de timp, fără a pătrunde adânc în vieţile şi obiceiurile lor. Uneori, dependenţii de alcool pot obţine un diagnostic negativ din partea profesioniştilor şi se pot folosi de acel diagnostic pentru a-şi continua consumul excesiv. În consecinţă, consideră Young, consumatorii nu ar trebui să se simtă obligaţi să lase diagnosticul pe seama medicului, ci ar trebui să cântărească şi de unii singuri problema, inclusiv modul în care alcoolul le afectează vieţile.

 

Sursa: Livescience

 

Puteţi citi şi:

5 mituri promovate de reclamele la alcool

Alcoolul şi minciuna tradiţiei

Mituri stropite cu alcool

Din taxa de viciu colectată de Guvern din vînzarea băuturilor alcoolice, niciun leu nu este investit în prevenirea şi tratamentul dependenţei de alcool

Iluziile consumatorilor de alcool



Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger