Randamentul pe care îl dăm în timpul săptămânii nu este acelaşi în fiecare zi şi nici în fiecare moment al zilei. În plus, productivitatea este influenţată şi de superstiţiile învăţate sau create. Psihologii Rodica Bistran şi Bogdana Bursuc au explicat pentru România Liberă cum evoluează randamentul oamenilor pe parcursul săptămânii şi cum este influenţat de credinţe.
de Ana-Maria Anițoiu (România Liberă)
Un studiu citat de psihologul Rodica Bistran arată că cei mai mulţi oameni sunt mai productivi dimineaţa decât după-amiaza şi, de asemenea, majoritatea oamenilor ating apogeul de productivitate marţea. „Lunea este o zi a schimbării ritmului după duminica în care majoritatea oamenilor se odihnesc şi se deconectează de la problemele de serviciu. Productivitatea zilei de luni are valori apropiate de cele ale celorlalte zile, exceptând marţea, în care se înregistrează vârful de productivitate, când ritmul obişnuit de lucru este reluat şi desprinderea de weekend este terminată. Apoi curba randamentului scade”, a explicat Rodica Bistran.
Principalii factori care influenţează randamentul sunt numărul de ore lucrate în ziua precedentă şi calitatea somnului, potrivit medicului psiholog Bogdana Bursuc. „Cu cât lucrăm un număr mai mare de ore peste cele din program şi cu cât dormim mai puţin sau neodihnitor, cu atât randamentul de a doua zi va fi influenţat. Ca urmare, pentru a avea un randament constant sau echilibrat de-a lungul săptămânii este nevoie să respectăm orele de muncă şi de somn”, a explicat specialista.
Influenţa superstiţiilor asupra randamentului
Superstiţiile oamenilor le influenţează mult randamentul pe care îl dau în activitatea lor. Aceste credinţe apar din nevoia fiecărei persoane de a avea control asupra întâmplărilor din jurul ei şi pot scădea performaţa, dacă sunt încălcate, potrivit psihologului Rodica Bistran. „Superstiţiile pot aduce o anumită încredere în sine şi un anumit confort sau, dimpotrivă, pot sa scadă randamentul persoanei dacă superstiţia a fost încălcată”, a arătat specialista. De aceea hainele, obiectele norocoase sau horoscopul sunt importante pentru buna desfăşurare a activităţii oamenilor.
„Credinţa că există ceva în plus care ne ajută, ne creşte încrederea şi sentimentul de autoeficacitate şi, prin urmare, şansele de a avea succes. De exemplu, în studii, se întâmplă adesea ca grupul experimental care primeşte o minge norocoasă să câştige competiţia”, a explicat Bogdana Bursuc.
Marţea cu ghinion
Dincolo de superstiţiile menite să creeze confort şi siguranţă de sine, există şi superstiţii negative, care se referă la riscuri, dar care au acelaşi scop principal, să conducă la succes. Una dintre credinţele negative este ghinionul din ziua de marţi, potrivit psihologului Bogdana Bursuc.
Originea superstiţiei legate de ziua de marţi ar proveni de la ideea că personajul bilblic Adam ar fi muşcat din „fructul oprit” şi ar fi fost alungat din Rai într-o marţi.
De ce nu este bine să dăm bani lunea
Superstiţia conform căreia nu este bine să dăm bani lunea, fie că este vorba despre achitarea unor datorii sau despre împrumutarea unui prieten, se explică prin faptul că prima zi a săptămânii este percepută ca un început de etapă. În acest fel, oamenii cred că activităţile începute lunea s-ar relua în fiecare zi a săptămânii, potrivit specialistei Bistran.
„Este o superstiţie. Dacă credem în ea, va avea un impact asupra noastră. Dacă nu interiorizăm această convingere, vom avea mai multă libertate de mişcare”, a explicat Bursuc.
Puteţi citi integral articolul pe site-ul România Liberă.