Protest la Guvern: Activiştii anti-cianură s-au legat de garduri

Miercuri dimineaţă, un grup de zece activişti din toată ţara a închis activitatea Guvernului României, legându-se cu cătuşe şi U-lock-uri de intrarea în incinta Guvernului, iar doi dintre ei au afişat mesajul “Cianura face legea în Guvernul Ponta”. Toţi protestatarii au fost ridicați, după o oră, și duși la la Secţia 1 de Poliţie.

 

 

 

Potrivit relatărilor celor de la faţa locului, cei patru activişti legaţi cu lanţuri, cătuşe şi U-lock-uri au fost dezlegaţi de către jandarmi cu ajutorul echipamentelor de descarcerare, iar în cazul unuia dintre ei a intervenit echipajul SMURD pentru eliberare. Împreună cu ceilalţi şase protestatari care au afişat mesaje anti USL şi împotriva cianurii au fost amendaţi în baza legii 61.

Prin acţiunea de protest, activiştii denunţă susținerea de către Guvernul Ponta a mineritului cu cianuri şi solicită luarea unor măsuri legale şi administrative imediate care să prevină situaţii precum eliberarea recentă a acordului de mediu  pentru proiectul minier cu cianuri din localitatea Certej.

Liviu Pop, ministrul pentru dialog social, a ieşit să discute cu activiştii şi a fost informat că discuţiile s-au încheiat, protestatarii trecând la fapte pentru a împiedica folosirea cianurilor în ţara noastră.

Iată care este manifestul protestatarilor veniți din toată țara:

Dată fiind iminenţa aprobării în viitorul apropiat a multiple proiecte de extragere a aurului la scară largă, dintre care unele se află în stadiul deţinerii unei licenţe de concesiune în vederea exploatării: Roşia Montană (Roşia Montană Gold Corporation), Certej (Deva Gold) şi Băiţa-Crăciuneşti (Deva Gold) sau în vederea explorării: Băişoara (Rom Aur), Rovina (Samax Romania), Aluniş Piatra Handal, zona estică şi zona vestică (Romaltyn Exploration), Poprad (Romaltyn Exploration), Camârzana Nord (Romaltyn Exploration),

Având în vedere precedentul extrem de periculos pentru România al acordării recente a avizului de mediu pentru proiectul de extragere a aurului la scară largă pe bază de cianuri din localitatea Certej, cu încălcarea gravă a unor importante directive europene în domeniul protecţiei habitatelor de interes comunitar, dar şi al unor convenţii internaţionale care impun obligaţia autorităţilor de mediu de a consulta în mod adecvat publicul interesat şi afectat precum şi statele vecine potenţial afectate,

Cunoscând că în momentul de faţă în România nu există cadrul nici măcar incipient pentru contractarea de către companiile miniere a unor asigurări financiare împotriva prejudiciilor aduse mediului înconjurător, în conformitate cu legislaţia europeană în domeniul răspunderii de mediu,

Reamintind că impactul cianurii asupra tuturor factorilor de mediu este unul extrem de vast, pe termen scurt, mediu şi lung şi că legislaţia actuală lasă nereglementate probleme grave, cu consecinţe ireversibile asupra sănătăţii umane şi a ecosistemelor (i.e. limitele emisiilor de acid cianhidric în aer),

Ţinând cont de realitatea omniprezentă a lipsei de transparenţă din partea autorităţilor publice din România implicate în procesele de autorizare a proiectelor de minerit, manifestată prin faptul că majoritatea informaţiilor esenţiale care ar trebui cunoscute de public din stadii incipiente ale autorizării proiectelor miniere sunt clasificate ca „secrete de stat” sau „secrete de serviciu”  sau sunt făcute publice trunchiat, dispersat, şi numai în momentul când deciziile de mediu finale sunt deja adoptate de autorităţile implicate,

Atrăgând atenţia asupra lipsei de reglementare în legislaţia actuală din România a posibilităţii publicului interesat de a participa efectiv şi informat în toate etapele luării deciziilor privind autorizarea şi desfăşurarea activităţilor de minerit la scară largă (ex. etapa adoptării Hotărârilor Guvernului de acordare a licenţelor miniere în vederea explorării sau exploatării),

Dat fiind că în cvasimajoritatea locurilor unde unor companii miniere private le-au fost acordate licenţe de concesiune în vederea explorării sau exploatării au avut loc pentru mai multe decenii activităţi miniere de stat care au provocat daune imense factorilor de mediu, dar au şi marcat profund structurile social-economice ale comunităţilor respective; şi dat fiind faptul că Statul român nu şi-a îndeplinit obligaţiile de reabilitare ecologică a siturilor respective şi de reconversie economică şi socială, în ciuda disponibilităţilor ample de resurse financiare provenind în principal din surse ca Banca Mondială şi Uniunea Europeană,

Constatând că în majoritatea lor studiile de impact asupra mediului pentru proiecte de minerit la scară largă implicând folosirea cianurilor nu sunt bazate pe consideraţii ştiinţifice independente şi dezinteresate şi de cele mai multe ori sunt produse de companii având un interes financiar în aprobarea şi derularea proiectelor de extragere a aurului; prin urmare, de cele mai multe ori, studiile de impact asupra mediului sunt materiale de PR, menite să asigure obţinerea acordurilor de mediu,

Având în vedere că discuţiile şi evaluările actuale privind impactul activităţilor miniere asupra comunităţilor locale, eco-sistemelor, zonelor cu potenţial arheologic sau care găzduiesc situri arheologice se concentrează numai asupra efectelor pe termen scurt, în următorii 10-30 de ani, dar nu sunt luate în calcul efectele pe termen lung, susceptibile a apărea peste mai multe zeci de ani, mult peste durata de viaţă a companiilor care deţin proiectele miniere, aşadar fiind într-un final lăsate în sarcina sectorului public,

Solicităm Guvernului României ca, în mod direct sau prin structurile administrative subordonate, să ia următoarele măsuri:

1. Incetarea de îndată a procedurilor de autorizare şi avizare a proiectelor miniere până la adoptarea tuturor măsurilor legislative şi a reglementărilor necesare care să asigure: prevenirea oricărui impact negativ al folosirii cianurilor în industria minieră asupra sănătăţii populaţiei şi eco-sistemelor; asumarea de către companiile miniere a tuturor obligaţiilor financiare de asigurare împotriva riscurilor de mediu; dar şi pentru reabilitarea factorilor de mediu post-închidere a activităţilor miniere de explorare şi exploatare; prevenirea oricărui impact negativ al activităţilor miniere de exploatare a aurului la scară largă asupra zonelor cu potenţial arheologic sau care găzduiesc situri arheologice şi monumente istorice de importanţă locală, naţională şi universală; prevenirea oricărui impact negativ al activităţilor miniere asupra integrităţii şi factorilor de mediu din ariile naturale protejate de interes local, naţional şi european; prevenirea oricăror încălcări ale drepturilor cetăţenilor din zonele potenţial afectate la proprietate şi viaţă privată generate de desfăşurarea activităţilor miniere;

2. Declasificarea informaţiilor care deţin în momentul de faţă statutul de informaţii „secret de serviciu” sau „secret de stat” privind desfăşurarea activităţilor miniere de explorare şi exploatare a aurului la scară largă pe teritoriul României;

3. Asigurarea cadrului legal şi instituţional care să permită consultarea şi participarea publicului la toate etapele luării deciziilor privind autorizarea activităţilor de extragere a aurului la scară largă, inclusiv în cel de acordare a licenţelor miniere pentru explorare şi exploatare;

4. Asumarea de îndată a tuturor obligaţiilor statului privind ecologizarea şi revitalizarea economică a localitaţilor afectate de activităţile miniere de stat.