Protejarea Naturii prin Forța Imaginii

8

Dacă răsfoiești odată cele 24 de cărți ale renumitul fotograf american Ansel Adams, te poți întreba: oare se poate spera replicarea unei bravuri similare în privința fotografierii pentru protecția naturalului? Ansel Adams zicea: „It is horrifying that we have to fight our own government to save the environment.” Are fotografia capacitatea de a crea protecție fundamentând Parcul Național Yellowstone sau arii protejate puzderie pe Planetă? Dar este oare vorba de salvarea mediului? Sau știm deja că este vorba de salvarea civilizației?

 

de Peter Lengyel


Cum poate fotografia să contribuie la conturarea unei imagini publice a interrelațiilor noastre cu restul naturalului? Prin fotografiile noastre putem afirma ceva despre lucrurile pe care le considerăm importante, despre fenomene naturale sau sociale, despre viața noastră și a altor organisme, despre Lumea în care trăim, despre orice subiect care ne interesează: putem oferi și altora unghiul personal din care privim Lumea.

A arăta delicatețea și frumusețea lumii vii a devenit o importantă cale de educare, informare, cooptare a publicului larg în protejarea viitorului nostru… Autenticitatea imaginilor, atmosfera lor, ceea ce ele sugerează, conceperea fotografiei ca declarație picturală respectiv mesaj comunicabil-inteligibil… sunt aspecte de fundament aflate în sfera de interes a fotografului naturalist. Desigur, există multe imagini bune realizate în variate locuri ale Planetei… dar care este oare situația cu imaginea relevantă despre biodiversitatea de pe la noi… din Carpați, din Deltă, Maramureș șamd? Imaginea care are sens în contextul socio-cultural în care ne aflăm noi, aici și acum… Reușim oare să trecem de la imagini banale fără subiect, la altele cu capacitate măcar documentară… și apoi la imagini artistice care pot să influențeze oamenii mulți?

Constat fără surprindere că oamenii-obișnuiți nu cunosc valorile naturale, arhitecturale, culturale nici măcar din vecinătatea imediată a locuinței, că surprinși se întreabă, cum de ei nu au observat aceste aspecte. Desigur, în furibunda goană după “cașcaval”, este greu să te uiți după frumos, să admiri ceva în tihnă, mai ales dacă nici nu ai cultura necesară pentru a avea asemenea preocupări. În cazul protecției mediului nostru de viață, a conservării biodiversității, imaginea bună vizualizată de mulți oameni ajută înțelegerea și protejarea valorilor naturale și culturale din spațiul în care existăm. Într-o lume în care există o supraproducție de informație-gălăgie, poți oare să găsești calea către producerea de informație vizuală relevantă, utilizabilă, utilă, influentă?

Ingrediente fundamentale pentru reușita activităților de acest gen sunt entuziasmul pentru observarea naturalului și înțelegerea marilor fenomene din care facem parte, pasiunea pentru natură și fotografiere. Începe să se contureze o nouă carte cu biodiversitatea din Maramureș, încă una. Desigur, se poate învăța câte ceva din fiecare inițiativă anterioară. Ideea nu este de a crea un portofoliu de imagini care să ofere delectare vizuală, frumusețe simplă sau subtile detalii, ci ele trebuie să fie capabile să și educe, să deschidă orizontul vizual și eventual să schimbe comportamente ale privitorului. Un album de fotografie poate concentra o viziune personală a fotografului asupra Lumii, o reformulare a esențelor, ceva adecvat momentului. Caracterizarea identității noastre, de unde venim, cine suntem acum, care sunt potențialitățile viitorului nostru…

Peisajul devine vizibil odată ce Lumina atinge această Lume, și chiar mai mult decât atât, Lumina de-abia prezentă sau inundând locurile acestea este cea care creează peisajul prin milioanele de variante de difracție a razelor pe corpuri vii sau inerte, obiecte, vapori de apă… petece de zăpadă sau gheață. A alege din nenumăratele variante acea parte a peisajului și acea lumină care are ceva de zis despre entitatea în cauză, este nu doar o păstrare a existentului efemer ci și o creație de valoare prin stabilirea unor interrelații care definesc imaginea fotografică. Factori de succes sunt așadar admirația față de frumusețea naturalului și capacitatea de a transpune această frumusețe în imagine!

În domeniul protecției valorilor naturale, exprimarea fotografică devine din ce în ce mai importantă în lumea modernă constrânsă de lipsa de timp și de dominarea crescândă a vizualului asupra textului. Imaginea revine ca mod de comunicare interumană și interculturală, deși cuvintele puține și bine alăturate își au și ele sensul lor profund. În trecut se creau romane groase, acum cine mai are timp să le citească? Se poate spera că se creează acum un patern modern dominat de 1. multă imagine, completată cu 2. texte scurte și relevante. Imaginea are deci o importanță uriașă, forța unei fotografii (vizualizate) este mai mare decât a mii de cuvinte (necitite). În multe cazuri fotografia transmite despre subiect mai multe decât ar putea oferi lungi serii de cuvinte, chiar dacă ar exista timp pentru ele. Forța imaginii crește odată cu reducerea timpului alocabil pentru citire: o fotografie este o povestire fără cuvinte, o captare a unei realități complexe, a unei atmosfere de nedescris în limbaj non-vizual. Ne dăm seama că imaginea este o modalitate extraordinar de eficientă de transmitere a informației, de comunicare a ideilor personale despre o anumită realitate… dacă avem capacitatea de a crea acea imagine și de a o face vizibilă pentru alți oameni.

Cât de mult este o fotografie un autoportret al autorului ei? O transpunere pictorială a realității: depinde de capacitatea intelectual-artistică a fotografului intensitatea cu care fotografia transmite ceea ce doream să exprimăm la momentul conceperii ei. Freeman Patterson, fotograf canadian, remarca pe bună dreptate că aparatul de fotografiat este orientat în ambele direcții, atât spre subiectul fotografiat cât și spre cel care fotografiază; arăta în acest fel cât de mult o fotografie surprinde nu doar natura ci și sufletul celui care a creat imaginea.

Imaginile cu natura care să fie mai mult de niște simple “poze”, sunt rezultatul cunoștințelor naturalistice, a capacităților artistice și a tehnicii aflate la dispoziția fotografului, a unei hotărâri îndârjite de a face fotografie, și a hazardului/ norocului/ șansei derulării unor situații interesante în fața obiectivului,… pentru a căror surprindere trebuie să te simți pregătit. Fotografia despre natură înseamnă în primul rând a fi în natură, pregătit tehnic, inspirațional și științific pentru a crea imagini relevante. Prelucrarea ulterioară a imaginilor poate ajusta și corecta unele neajunsuri, dar fără a avea capacitatea de a prelua din start imagini cvasi-perfecte, nici o tehnologie de prelucrare nu poate să producă o imagine demnă de a fi păstrată.

Poate că Imaginea există dinainte în sufletul fotografului… iar mai apoi ea este deslușită undeva în Natură? A vedea fotografic este echivalentul capacității de a sesiza frumusețea pe lângă care cu toții trec, o lumină în care se scufundă peisajul, o pată de culoare, o nuanță, o umbră, desenul fin de pe scoarța unui copac, detaliul unei clădiri, zâmbetul suav al unei necunoscute, și pe lângă toate acestea, străduința de a arăta și altora ceea ce ai văzut, ceea ce ai remarcat, formularea în chintesențe care pot reverbera și în sufletele altora. Mai mult decât atât, fotografiind transpunem în imagine ideile, speranțele și temerile, gândurile și dorințele noastre, exprimând de multe ori ceea ce nici măcar nu poate fi descris în cuvinte. În lumea noastră hiperîncărcată de informație, calitatea înaltă devine obligatorie, iar cantitatea pare că trebuie temperată, deoarece duce spre subminarea interesului, din lipsă de timp și energie…

Modul în care o imagine este concepută, surprinderea unei atmosfere idilice, romantice, conflictuale sau pline de kitsch, a superbului sau a mizeriei din Lume, este fundamental în abordarea unui anume subiect. Pe de o parte, fotograful arată anumite lucruri care poate că nu sunt observabile de către trecătorul grăbit, pe de altă parte, poate să sugereze anumite idei, să orienteze gândurile privitorului și către partea nevăzută a lucrurilor, partea mai profundă decât cea vizibilă, substraturi ale existenței. Artistul fotograf american Alfred Stieglitz zicea: „Fotografia este echivalentul a ceea ce am văzut și simțit.” Ceea ce este corect. În trecut poeții aveau un rol similar în societate, oameni capabili să vadă, să simtă, să formuleze Idei, dar în timpurile recente poezia nu prea mai există, așa că fotografia poate prelua nișa prin crearea unor poeme vizuale.

Fotografia ca Factor de Influență! Imaginile contribuie la transformarea mentalității oamenilor, la direcționarea opiniei publice. Fotografiile induc sentimente diferite. Potențialitatea aflată în imaginea fotografică este și rezultatul dualității între realitatea externă, surprinsă manifest în fotografie, și realitatea din interiorul celui care a realizat creația fotografică, a celui care a decis ce anume trebuie să fie în acea fotografie: acestea influențează sentimentele privitorului. Imaginea transmite altor oameni o parte din ceea ce ai simțit și ai crezut atunci când ai făcut-o. Fotografia reușită îmbină ceva din Lumea reală cu viziunea personală despre Lume și inspirația momentană a artistului fotograf. În fotografiere, există etape succesive, de la crearea de imagini, la selectarea lor și la utilizarea esențelor în cadrul unor expoziții sau publicații. Utilizarea unui “limbaj vizual personalizat” care are capacitatea de a produce lucrări ce ajung „să treacă” la privitori, este un nivel al fotografierii care trece mult de stadiul mediocrității în fotografie. Constatăm deci că dacă persoana respectivă are capacitatea intelectuală și artistică de a transpune în imagine idei esențiale, Imaginea poate impresiona puternic pe cel ce o privește, poate contribui la schimbarea părerii lui/ ei despre Lume.

Fotograful naturalist are oportunitatea de a crea imagine reprezentativă, cu sens. Acest tip de imagine este fundamental diferită de revărsarea crâncenă de informație vizuală care curge acum pe multe canale împuțite ale mass media. Fotograful naturalist trece mult dincolo de existența umană cotidiană, ajungând la observarea și înțelegerea naturii la o profunzime care să îi permită realizarea acelor Imagini care să treacă dincolo de banal; curiozitatea naturală este dezvoltată și extinsă conștient și/ sau instinctiv… Există biologi specializați pe variate domenii, care ar putea să determine rapid speciile căruiva gen “obscur” de vietate rară sau criptică, dar nu au dorințe de a face imagine artistică sau documentară despre valorile naturale, sau să scrie “lucrări de popularizare” sau de sinteză. Există și fotografi care vin să facă poze mirobolante/ perfecte, cu apusul și o stâncă neagră, dar nu au dorințe de a înțelege ceva dincolo de a admira și surprinde aspectele estetice sau dramatice ale locurilor. Există aici o nișă pentru naturalistul-fotograf, o combinare a interesului pentru cunoașterea naturii cu dorința de a creea imagine relevantă despre natură, și dorința de a face cunoscute aceste valori în vederea protecției lor… cât timp încă este posibil. Este o nişă largă… pe la noi.

Ceva satisfacție din Fotografie? Răsfoiam zilele trecute un album despre natura și omul din Maramureș, fotografii făcute de mine. Ca și primul “Maramureș” publicat în 2006, “Din Maramureș” este primit cu recunoașterea la care era posibil doar să sper. Pare că sunt niște albume interesante, publicații reușite. Am oferit o copie unei colege din Ungaria, știam că bunica ei a copilărit la Sighet, în Maramureș. Peste câteva luni, când am revăzut-o pe fată, dealtfel foarte frumoasă, mi-a povestit că bunica ei a plâns 3 zile după ce a văzut pozele, după ce a revăzut acel fermecător peisaj, cu oamenii și atmosfera unică… Dacă cineva răsfoiește un album în 10 minute, va afla mai multe despre zonă sau subiectul abordat, decât dintr-o mie de pagini de descrieri în text. Poate că mai aloci cândva 10 minute, poate că într-o seară analizezi meditativ-îndelung o anumită imagine, atmosfera peisajului, ochii sclipitori ai unei păsări răpitoare, privirea bufniței, ceva ce trăiește undeva afară, dar și în tine!

 

Acest articol a fost preluat de pe site-ul biologului Peter Lengyel.

Peter Lengyel s-a născut în 1973 în Sighetu Marmaţiei şi a absolvit biologia la Universitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj. Este biolog, expert în conservarea biodiversităţii, fotograf al naturii, membru al Asociaţiei “Valea Verde”, dar şi secretar ştiinţific la ONG UNESCO Pro Natura, cu sediul în Bucureşti, şi membru al Uniunii Internaţionale pentru Conservarea Naturii.

Puteţi urmări şi:

FOTO Plimbare prin Delta Ebro – Spania

Traseul de sâmbătă: Alpii Austrieci, Tirol, Valea Lech

FOTO Parcul Natural Roussenski Lom – Bulgaria

FOTO Groapa Ruginoasă – Munții Apuseni

FOTO Parcul Naţional Triglav – Slovenia: Un paradis european

FOTO Trezirea naturii în Parcul Naţional Kampinoski – Polonia

FOTO Parcul Național Gir – Natura captivantă a Indiei

FOTO Peștera Gheţarul de la Scărişoara

Parcul Naţional Usedom – Germania

FOTO Parcul Naţional Gauja – Letonia

FOTO Parcul Naţional Dzukija/ Dzukijos – Lituania

FOTO Rezervația Biosferei Delta Dunării: Când paradisul naturaliștilor devine realitate

FOTO Cheile Dobrogei: Acolo unde peisajul împlinește aproape 2 miliarde de ani

FOTO Pădurea Niculițel – Valea Teilor: Un peisaj de basm al Dobrogei

FOTO Pădurea Babadag: Biodiversitatea de la balcanic, la submediteranean

FOTO Parcul Național Munții Măcinului: 50% din specii pe 1% din suprafață

FOTO Grindul Chituc – Sălbăticia care va intra pe mâna dezvoltării turistice

FOTO Grindul lupilor sau paradisul pasarilor

FOTO Canaraua Fetii: Natura amenințată de clopotul bisericii

FOTO Rezervația Biosferei Delta Dunării – Cum ar putea arăta Paradisul

FOTO Rezervația Biosferei Delta Dunării – Biodiversitate demnă de Arca lui Noe

FOTO Histria, locul unde natura a luat în stăpânire ruinele vechilor civilizații

FOTO Lacul Techirghiol, cu totul altfel decât în cărțile poștale

FOTO O lume spectaculoasă, dar ignorată: Limanu, Dobrogea

FOTO Pădurea Dumbrăveni – Dobrogea

FOTO Pădurea Hagieni – Dobrogea

FOTO Canaralele de la Hârşova

FOTO Dunele marine de la Agigea

FOTO Rezervaţia Allah Bair – Dobrogea

FOTO Vama Veche – 2 Mai: Înapoi la sălbăticie

FOTO Festivalul Antic și Medieval – Aeternus Maramorosiensis 2011

FOTO Bialowieza – Ultima pădure de şes din Europa

FOTO Zboruri peste verde – Maramureş

FOTO Ecosisteme din Transilvania: Pădurile de fag

FOTO Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş

FOTO Lacul Sfânta Ana și Tinovul Mohoș

FOTO  În zbor peste Dobrogea

FOTO Survolând Delta Dunării

 

 

 

 


8 comentarii

  1. Fotografia poate salva, dar doar prin ea, nu! Este nevoie sa fie pusa in circulatie, sa fie vazuta. Sa-l sustinem pe dr. Petre Lengyel sa aduca in strada imaginile. Crearea unei replici virtuale a naturii, pentru noi intre noi, nu este suficient.

  2. Pingback: Liderul politic și businessul global | TOTB.ro - Think Outside the Box

  3. Pingback: Einstein și politica – ce ar putea să ne zică azi? | TOTB.ro - Think Outside the Box

  4. Pingback: Ori suntem ecologişti, ori nu mai suntem | TOTB.ro - Think Outside the Box

  5. Pingback: | TOTB.ro - Think Outside the Box

  6. Pingback: Ursul, mafia și prompteristele | TOTB.ro - Think Outside the Box

  7. Pingback: Fabula vânătorului împăiat | TOTB.ro - Think Outside the Box

  8. Pingback: Noaptea în pădurea sălbatică | TOTB.ro - Think Outside the Box

Leave A Reply