Cercetătorii de la Universitatea din Cincinnati au realizat un studiu în care arată cum proteinele care sunt alimentate de energia solară pot fi folosite pentru a îndepărta antibioticele și agenții cancerigeni din râuri și lacuri într-un mod mai eficient decât tratamentele convenționale, scrie ScitechDaily. Filtrul conceput de oamenii de știință, compus din două proteine bacteriene, a reușit să absoarbă 64% din antibioticele aflate în apele de suprafață. În cazul tehnologiei folosite în prezent, procentul e de doar 40%.
Prezența antibioticelor în apă este dăunătoare pentru că dă naștere unor bacterii rezistente la ele și ucide microorganisme benefice ecosistemului, care suferă degradare laolaltă cu lanțul alimentar. Virușii și bacteriile cauzatoare de boli devin mai numeroase, în alte cuvinte, în timp ce sănătatea apelor curgătoare și lacurilor se deteriorează. Așa că noul nano-filtru, care este mai mic în diametru decât firul de păr al omului, ar putea avea un impact considerabil asupra sănătății ecosistemelor acvatice, din moment ce prezența antibioticelor în apă afectează și sistemul endocrin al peștilor, păsărilor și al altor animale.
În mod surprinzător, filtrul este compus din unul din elementele care potențează efectul dăunător al bacteriilor rezistente la medicamente, și anume pompa proteică AcrB. Potrivit cercetătorilor, astfel de pompe sunt, pentru bacterii, un fel de dispozitive de evacuare selectivă a deșeurilor. Oamenii de știință au inversat sistemul – “în loc să îi pompăm afară, pompăm compușii în interiorul protoveziculelor”. La asta s-a adăugat o proteină bacteriană sensibilă la lumina soarelui, Delta-rodopsină, care îi asigură lui AcrB energia necesară pentru a muta antibioticele. Aflați mai multe detalii pe ScitechDaily.