Proprietatea privată, călcată în picioare în România pentru gazele de şist

2

Podişul Hârtibaciului (situat în zona de sud a Transilvaniei) a devenit, în vara acestui an, ţinta unor lucrări de prospectare, în căutarea resurselor de gaze naturale. Lucrările respective, susţin localnicii satelor din zonă, au încălcat grosolan dreptul la proprietate privată şi le-au adus prejudicii. Compania care face prospecţiunile neagă acuzaţiile aduse sau că ar căuta, în fapt, gaze de şist şi susţine că respectă toate procedurile standard.

 

 

 

Localnicii din Podişul Hârtibaciului nu au stat cu mâinile în sân: s-au unit pentru a-şi apăra dreptul la proprietate, la sănătate, pentru a proteja mediul şi a arăta că nu se vor lăsa călcaţi în picioare. Au promis că vor utiliza toate mijloacele legale posibile pentru asta şi, deja, au deschis acţiuni în instanţă.

Date despre lucrările din regiunea Podişul Hârtibaciului – Zona Târnavelor (sau, cum mai este numită regiunea, „ţara săsească”) au început să apară încă din vară – în presa locală şi pe internet. Firma care realizează lucrările este Prospecţiuni S.A. şi aparţine omului de afaceri Ovidiu Tender (care mai are afaceri în energie, industria constructoare de maşini, turism, transport aerian, farmaceutice şi imobiliare şi a fost cotat de revista Capital cu o avere de circa 600 de milioane de euro). Potrivit reprezentanţilor firmei, lucrările se fac în baza unui contract cu Romgaz, încheiat pe 12 luni şi reprezintă „activităţi de prospectare a solului pentru descoperirea de noi rezerve de hidrocarburi convenţionale”; „Prospecţiuni S.A. realizează o ecografie a solului pentru a vedea dacă există noi zăcăminte de gaze naturale”, a declarat Mihai Mitroi, vicepreşedinte pentru Calitate şi HSE în cadrul Prospecţiuni S.A. Localnicii din ţara săsească s-au organizat într-un grup de iniţiativă pe Facebook, Străjerul Hârtibaciului, unde au colectat informaţii din toate satele unde au început lucrările de prospectare, care au relevat mai multe aspecte – faptul că se executau lucrări prin împuşcare, inclusiv noaptea, faptul că proprietarii terenurilor erau ameninţaţi sau că protestele lor nu erau băgate în seamă de autorităţi, faptul că grădinile lor şi curţile lor erau încălcate în mod repetat de angajaţii firmei, cu utilaje, cabluri etc.

  • Azi, 20 august, am fost (…) în Mălăncrav, comuna Laslea, unde am văzut întinse cablurile firmei Prospecţiuni S.A. pe câmpul de lucernă şi cel de porumb, ca şi pe păşunea comunală şi pe şosea, deşi locuitorii i-au informat pe lucrătorii firmei că ei nu sunt de acord cu prospecţiunile. Aceştia, însă, întid cablurile, locuitorii le scot, lucratorii iar le întind, chiar şi noaptea. Lucerna călcată, porumbul trântit la pământ. Nenumărate maşini ale firmei lui Tender circulă în continuu, însoţite de bodyguarzii unei firme de pază şi protecţie. Satul Mălăncrav este sub asediu!”
  • „Lista „oficială”, deocamdată: prospecţiunile acoperă în totalitate suprafeţele din zona localităţilor Luduş, Târnăveni, Iernut, Mediaş, Dumbrăveni, Laslea, Bârghiş, Moşna, Biertan, Mălâncrav, Mihăileni, Noul Săsesc şi Pelişor. Interesant e faptul că firma acuma este la Iacobeni şi Stejăriş…”
  • „La Mălăncrav, oamenii ameninţă deja cu bătaia, cu furcile şi topoarele. Li s-au înşirat a treia oară cablurile pe teren. [Un] proprietar se plânge către oamenii de la Prospecţiuni că e a treia oară când trebuie să le taie cablurile şi îi somează să înceteze cu abuzul. Există câteva asociaţii, ar trebui să se organizeze şi să facă un protest şi plângeri (…). Trebuie o încadrare legală, consultanţă juridică. Oamenii se simt singuri în faţa unei lupte cu morile de vânt. Se cere cu disperare sprijin şi există nenumărate ameninţări cu violenţa, ceea ce ar putea escalada uşor, iar situaţia folosită de autorităţi împotriva oamenilor. În Mălăncrav, autorităţile sunt percepute ca principalii vinovaţi, iar firma de prospecţiuni precum nişte invadatori mârşavi.”
  • „În Laslea, le este frică de primar, nu se bagă nimeni în vreo campanie, cablurile sunt trase pe lângă casele de pe drumul către Roandola. Maşinile Prospecţiunilor circulă non-stop, o flotă întreagă pe toate străduţele şi prin toate câmpurile. COTROPIRE! Vezi poze pe FB. Baza materială este depozitată la ferma dinspre Mălăncrav, am făcut poze şi am fost înjuraţi pentru asta. Am înţeles că primarul a făcut acest aranjament.”
  • „La Noul Săsesc, cei care au venituri extra-agricultură sunt angajaţi la Romgaz. Acum câteva luni au fost duse echipe la şcolarizare la Cluj, unde cursurile au fost pe tema gazelor de şist. Cursurile au durat câteva săptămâni: cazare, masă, cursuri, discotecă gratuit. Oamenii greu ar putea fi convinşi să lupte împotrivă. Restul populaţiei – bătrâni care nu se pot opune invaziei. (…)”.
  • „Roandola – erau foarte multi saşi, erau revoltaţi de ceea ce se întâmplă. Dar ei pleacă în septembrie. În Roandola s-au pus afişe de către Prospecţiuni SA prin care informează / dezinformează populaţia că fac studiu pentru Romgaz şi instalează geofoni şi echipamente de măsură, iar la sfârşit spun că ei aduc locuri de muncă în sat. Nimic de unde seismice provocate, de puţuri forate din 40 în 40 m, umplute cu explozibil. Semnează Gh. Daian, şeful de proiect. O ruşine.”

 

Aceste mărturii sunt doar câteva din cele strânse pe reţeaua de socializare, venite din mai multe sate. În scurt timp, oamenii s-au organizat într-o iniţiativă civică rurală şi şi-au făcut auzit glasul – prin proteste, scrisori deschise şi, în cele din urmă, prin acţiuni în instanţă. „Noi, iniţiativa civică rurală, ne opunem încălcării dreptului de proprietate şi exploatării gazelor de şist. Iniţiativa este alcătuită din numeroşi cetăţeni, firme private şi ONG-uri. Zona noastră de acţiune este Podişul Hârtibaciului şi regiunea Târnavelor, aşa-numită „ţară săsească“ din Transilvania de Sud, dintre Sibiu, Braşov şi Sighişoara. De câteva săptămâni, observăm cu îngrijorare începerea explorărilor cărora ne opunem. Vom folosi toate mijloacelele legale pe care le avem la dispoziţie, ca şi cetăţeni români şi europeni, pentru a stopa ire­vocabil această activitate. Reprezentanţii companiei SC Prospecţiuni SA execută explorările în sona siturilor Natura 2000 din Podişul Hârtibaciului, încălcând în mod repetat drepturile de proprietate ale localnicilor. În plus, executantul explorării a încălcat în mai multe cazuri obligaţia de păstra o distanţă minimă faţă de monumentele istorice. Exemple concrete: în cazul bisericii fortificate din Biertan, monument aflat pe lista UNESCO şi al bisericii fortificate din Valchid şi în cazul catedralei armeano-catolice din Dumbrăveni”, scriu semnatarii unei scrisori publice din 4 septembrie.

 

Cabluri strânse de pe proprietate privată (Moşna)

 

Manifestul „Ne opunem explorării şi exploatării gazelor de şist în sudul Transilvaniei” a fost publicat la aceeaşi dată cu scrisoarea respectivă, la doar câteva zile după ce Asociaţia Neuer Weg (din Făgăraş) şi Fundaţia Eco Civică (Bucureşti) au dat în judecată firma Prospecţiuni S.A. şi, respectiv, Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu. Manifestul este susţinut de sute de persoane fizice, dar şi firme private, biserici şi ONG-uri din România şi din străinătate. Iniţiatorii săi au solicitat clar şi ferm oprirea explorării şi anularea avizelor existente în regiunea în cauză şi, totodată, au declarat că se alătură protestelor din alte zone ale ţării împotriva explorării şi exploatării gazelor de şist, precum şi împotriva legii pentru exploatarea minieră de la Roşia Montană. Vicepreşedintele Asociaţiei Neuer Weg, Hans Hedrich, a declarat că aşteaptă şi alte părţi interesante să se alăture procesului deschis împotriva Prospecţiuni S.A.: „Cu cât suntem mai mulţi, cu atât le demonstrăm mai bine judecătorilor că problema explorărilor ilegale şi destructive a gazelor de şist este una cât se poate de serioasă şi că nu suntem doar o mână de oameni excentrici sau extremişti, ci potenţial o mare majoritate a cetăţenilor din Transilvania”, a spus Hedrich. Prin acţiunea deschisă în instanţă (în 30 august), cele două organizaţii solicită „anularea Deciziei de încadrare nr. 56/05. 04. 2013, emisă abuziv/neglijent de către APM, în baza unui Memoriu tehnic al titularului de proiect S.C. Prospecţiuni S.A., în care s-a omis cu bună-ştiinţă folosirea metodei de detonare controlată (împuşcări subterane). Se solicită, de asemenea, sistarea imediată a lucrărilor de explorare în perimetrul RG 03 Transilvania Sud şi aducerea terenurilor deteriorate la starea iniţială”.

Într-un interviu pe un site dedicat industriei energetice, Mihai Mitroi, vicepreşedinte în cadrul Prospecţiuni S.A., aduce „lămuririle” din partea companiei şi susţine că în presa locală şi pe internet ar fi apărut „neconcordanţe”. Potrivit lui Mitroi, compania şi-a adjudecat contractul „Lucrări de achiziţie date seismice – prospecţiuni seismice în perimetrul RG-03 Transilvania Sud”, prin câştigarea licitaţiei publice organizate de către Societatea Naţională de Gaze Naturale Romgaz, iar proiectul se realizează „în baza acordului de concesiune petrolieră încheiat între Agenţia Naţională de Resurse Minerale şi SNGN Romgaz privind executarea de achiziţii date seismice 3D şi procesarea acestora în vederea descoperirii a noi rezerve de hidrocarburi convenţionale (petrol şi gaze) existente în perimetrul de achiziţie. Agenţia pentru Protecţia Mediului Sibiu a confirmat faptul că lucrările Prospecţiuni nu au ca scop identificarea gazelor de şist”, a declarat oficialul companiei. El susţine că Prospecţiuni S.A. nu a primit nicio plângere din partea localnicilor referitoare la situaţia din teren (tensiunile dintre angajaţii companiei şi localnici) şi că lucrările executate nu ar pune în pericol nici structura clădirilor din regiune, nici recoltele oamenilor, fiind făcute conform standardelor. Mai mult, spune Mitroi, „efectele operaţiunilor de prospectare dispar odată cu încetarea” acestora, iar terenurile sunt lăsate „la forma iniţială, anterioară activităţii de explorare”.

Interviul citat nu are dată de apariţie, dar, în 12 august, Hans Hedrich a adresat o scrisoare deschisă Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor firmei Prospecţiuni S.A., prin care îi informa pe aceştia despre situaţia din Podişul Hârtibaciului. „În urma unor investigaţii pe teren, am documentat o serie de nereguli şi ilegalităţi pe care vi le aducem la cunoştinţă pe această cale (…). Ca o constatare generală, foarte multi angajaţi ai Prospecţiuni S.A. se comportă pe teren nu ca o echipă profesionistă a unei firme responsabile, ci deseori asemeni unei “găşti” de persoane imature şi iresponsabile, care sfidează şi abuzează localnicii cu premeditare şi într-un mod sistematic, cu totul inacceptabil pentru un stat de drept membru al Uniunii Europene”, arată scrisoarea. Printre ilegalităţile semnalate de document se numără şi:

  • excutarea împuşcărilor, deşi decizia etapei de încadrare a proiectului nu prevedea o astfel de tehnologie;
  • neîncheierea de acorduri cu consiliile locale pe ale căror teritorii administrative aveau loc lucrările;
  • intrarea angajaţilor firmei pe câmpuri şi grădini fără acordul proprietarilor de terenuri, pentru a efectua lucrări şi despăgubiri modeste promise sau acordate ulterior, la presiunea oamenilor, care nu rezolvă răspunderea penală;
  • distrugerea recoltelor;
  • daune produse clădirilor de vibraţiile utilajelor, mai ales la clădiri istorice;
  • executarea de împuşcări subterane în situl UNESCO de la Biertan;
  • instalarea de senzori şi cablaje în grădina conacului Prinţului Charles din satul Mălăncrav;
  • executarea de lucrări de împuşcare pe timpul nopţii;
  • neadunarea, de către lucrători, a materialelor utilizate;
  • faptul că angajaţii companiei de prospectare consumau alcool în timpul programului (pe terasa din satul Mălăncrav);
  • ameninţările, înjurăturile, violenţele faţă de localnici ş.a.

În baza acestor informaţii, scrisoarea adresată acţionarilor a anunţat intenţia de deschidere a unor acţiuni în instanţă şi a solicitat stoparea lucrărilor, realizarea unui studiu de impact asupra mediului prealabil oricărei alte etape de reluare a lucrărilor de prospectare şi sancţionarea angajaţilor care s-au comportat abuziv.

 

Perimetrul Transilvania Sud

 

Anul trecut, în cadrul Forumului Regional al Energiei pentru Europa Centrală şi de Est (FOREN), şeful direcţiei de dezvoltare a Romgaz, Radu Gheorghe, declara că „Romgaz a descoperit gaze neconvenţionale, inclusiv gaze de şist, în perimetrele din Transilvania, pe care le va extrage în scopuri comerciale, în perioada următoare, urmând să utilizeze tehnologii noi de exploatare şi explorare”. „În anii trecuţi nu eram siguri că în perimetrele din Transilvania sunt gaze neconvenţionale, precum gaz de şist sau gaz de cărbune. Au fost 20 de sonde şi am obţinut rezultate de la un sfert din ele. Tehnologia de atunci poate fi updatată acum. Se poate spune că am produs gaze neconvenţionale accidental până în prezent. Iar acum vom testa cu sonde noi. (…) În Transilvania aveam informaţii că există rezerve de gaze neconvenţionale, care pot fi aduse în piaţă. În urma campaniei din anii 1994 – 1995 făcută de Romgaz într-o serie de zăcăminte în Transilvania, am avut rezultate foarte bune pentru o serie de zăcăminte din câteva câmpuri importante”, spunea anul trecut Radu Gheorghe, citat de publicaţia Capital.

După ce prospecţiunile au început în localităţile din judeţele Sibiu şi Mureş, publicaţia Bună Ziua Braşov scria (13 august) că şi în judeţul Braşov ar fi vizate 14 localităţi pentru astfel de prospecţiuni, toate făcând parte dintr-un sit Natura 2000 şi unele chiar protejate de UNESCO: „Se are în vedere o zonă mai mare, un zăcământ care se întinde pe suprafaţa a trei judeţe – Braşov, Mureş şi Sibiu. Localităţile avute în vedere se află în Podişul Hârtibaciului, iar cei de la Chevron au demarat deja o etapă premergătoare exploatării, în sensul că realizează o analiză seismologică 3D şi o structură geologică pentru a fi prezentată beneficiarului, compania Romgaz Mediaş. De asemenea, va fi prezentată, din informaţiile noastre, pentru că este destul de greu să pui mâna pe informaţii oficiale, şi o soluţie de exploatare a gazelor de şist din zonă. Din câte am reuşit să aflăm, după zona Sibiului, urmează acţiuni similare în judeţul Mureş, iar mai apoi în judeţul Braşov”, declara Cristian Cismaru, reprezentant al Asociaţiei Grupul de Acţiune Locală (GAL) Podişul Hârtibaciului, citat de publicaţia braşoveană.

Contactat de reprezentanţii publicaţiei amintite, omul de afaceri Ovidiu Tender, patronul Prospecţiuni S.A., a declarat că firma sa face „un studiu asupra bogăţiilor ţării”, nu forează după gaze de şist. Potrivit Economica, compania lui Tender are contractată în totalitate „activitatea pentru al doilea semestru al anului în curs cu lucrări de prospectare seismică  2D şi 3D pentru giganţi din petrol şi gaze”, executând lucrări pentru Romgaz (3D Transilvania Centru, Transilvania Sud şi Muntenia, 2D Moldova şi Muntenia ), Petrom (3D Cartojani şi Vata-Aluniş), Petrofac – companie americană (3D Bălteni şi Colibaşi), Aurelian (3D Brodina), Chevron, companie ce caută gaze de şist (2D Dobrogea). Marius Milea, director de producţie în cadrul Prospecţiuni, spunea, pentru publicaţia Business24, că, din punct de vedere geografic, este „imposibil” să descopere gaze de şist în Transilvania şi a susţinut că lucrările care au loc în prezent în judeţele Mureş şi Sibiu sunt pentru descoperirea hidrocarburilor convenţionale. De asemenea, a negat că prospecţiunile ar viza şi satul Viscri, din Braşov, renumit pentru că este „căminul” din România al Prinţului Charles. Însă, în condiţiile declaraţiilor anterioare ale reprezentanţilor Romgaz, este destul de dificil de crezut că prospecţiunile nu au o ţintă precisă, anume gazele de şist.

 

 

Potrivit unui material publicat de jurnalistul Călin Corpaş, pe site-ul său, pe 23 septembrie, acordurile încheiate de ANRM (Agenţia Naţională a Resurselor Minerale din România) cu companiile care doresc să exploateze un anumit perimetru (care trebuie, iniţial, explorat) au acelaşi conţinut pentru toate perimetrele de explorare – dezvoltare – exploatare din ţară, cu diferenţe la derularea etapelor de explorare şi dezvoltare. Mai concret, companiile care obţin un astfel de acord şi au câştigat o concesiune pot să caute orice tip de hidrocarburi în subsolul ţării, indiferent cum se numesc acestea. „Din partea ANRM a stat de vorbă cu Jurnal Bihorean Mihai Spătaru, consilierul Claudiei Răileanu, şefa direcţiei care care în atribuţii domeniul hidrocarburilor, în cadrul ANRM”, scrie jurnalistul bihorean. „Acordurile nu fac distincţie în momentul de faţă deoarece nu avem legislaţie. De aceea nu se prevede gaze convenţionale sau neconvenţionale. Noi am scos la concurs perimetre pentru explorarea şi exploatarea hidrocarburilor. A gazelor naturale. Şi gazele de şist sunt tot gaze naturale care se exploatează în alte ţări, prin metode neconvenţionale”, declara Mihai Spătaru pentru Jurnal Bihorean, precizând că, după etapa explorărilor, companiile trebuie să solicite un nou aviz de la ANRM, pentru etapa de dezvoltare şi exploatare. (Mai multe detalii, aici). Recent, primarul Sibiului, Klaus Johannis, a declarat că explorarea în căutarea gazelor de şist este un lucru „excepţional de bun. Noi trebuie să ştim ce resurse naturale avem. Că le exploatăm sau nu este partea a doua, dar să stai aşa pe o ţară şi să nu ştii ce ai, mi se pare greşit. Şi dacă metode şi tehnologii noi permit explorări mai detaliate, mai bune decât cele de dinainte, eu sunt de părere că trebuie făcute”, a spus Johannis, citat de publicaţia Turnul Sfatului. Asociaţiile şi localnicii din Podişul Hârtibaciului, care se opun acestor explorări şi metodelor prin care sunt realizate, au iniţiat inclusiv o petiţie online împotriva fracking-ului în sudul Transilvaniei (informaţii suplimentare: Hârtibaciu fără gaze de şist).

În ciuda protestelor publice ale localnicilor şi ale apariţiilor în presa locală şi naţională a problemelor create în Podişul Hârtibaciului de aceste prospecţiuni, lucrările au continuat în acelaşi ritm şi stil. „Nu s-a schimbat nimic, decât, poate – poate, ceva la nivelul atitudinii faţă de localnici, dar în rest este aceeaşi poveste. În comuna Laslea sunt 180 de plângeri penale înregistrate într-o acţiune colectivă, care vor ajunge la Parchetul Sibiu. Vorbim de zone turistice, unde au avut şi au loc aceste prospecţiuni, unde s-au dat lupte grele, oamenii scoteau cablurile de pe proprietăţile lor noaptea, ziua veneau angajaţii firmei şi le puneau la loc… Noi avem mâine prima înfăţişare în acţiunea pe care am deschis-o în instanţă, pentru sistarea lucrărilor, dar am mai depus o cerere, de anulare pe fond a deciziei APM Sibiu în baza căreia au început aceste lucrări. Să vedem ce va spune instanţa de judecată”, a declarat Hans Hedrich, vicepreşedintele Asociaţiei Neuer Weg, pentru TOTB.

 

Surse informaţii şi fotografii: Gazeta Hârtibaciului, Hârtibaciu fără gaze de şist, Willy Schuster, Mesagerul de Sibiu, Străjerul Hârtibaciului, Romgaz, Capital, Energynomics, Neuer Weg, Voxpublica, BZB, Economica, Business 24, Călin Corpaş, Turnul Sfatului

Mai multe imagini – aici.


2 comentarii

  1. Deci astia i-au instalat “senzori” Printului Charles? Noa ..faza asta MERITA COMENTATA!! Poate ca printisorul ar trebui sa fie informat de ceea ce se intampla in gradina lui si poate ca ar putea sa ia o pozitie!!!

Leave A Reply

Advertisment ad adsense adlogger