Proiectanţii barajului rupt din Canada sunt consultanţi şi pentru proiectul de la Roşia Montană

Unul dintre cele mai grave accidente miniere din ultimii ani s-a produs, la începutul acestei săptămâni, în Canada, la mina de exploatare a cuprului şi aurului Mount Polley, prin ruperea barajului iazului de decantare. Peste 10 milioane de metri cubi de apă şi 4,5 milioane de tone de steril toxic s-au scurs în râurile şi lacurile regiunii British Columbia. Conform publicaţiei Vancouver Observer, sterilul ar putea conţine, de asemenea, cianură (cianura de sodiu este folosită pentru extragerea aurului), acid sulfuric (folosit pentru a extrage cupru), precum şi mercur. Barajul minei Mount Polley este construit din arocamente; acelaşi tip de baraj este preconizat şi la Roşia Montană sau Certej, informează un comunicat al Asociaţiei Alburnus Maior şi al campaniei Salvaţi Roşia Montană.

Analiza superficială a condiţiilor de mediu sau a stabilităţii amplasamentelor iazurilor de decantare de către companiile miniere şi atitudinea complice a autorităţilor de mediu creează, în cele mai multe cazuri, premisele producerii unor astfel de catastrofe. Proiectantul iazului de decantare al minei Mount Polley este firma de consultanţă Knight Piésold, aceeaşi care a realizat studiile ce au condus la decizia de a nu impermeabiliza decantorul de pe Valea Cornei (sublinierea redacţiei). Iazul minei propuse la Roşia Montană ar fi situat la doar 2 km în amonte de oraşul Abrud. “Cercetările realizate de Knight Piésold pentru amplasarea iazului de decantare şi studiile metereologice în zonă indică faptul că supraînălţarea pereţilor, precum şi straturile sedimentare cretacee sunt foarte impermeabile. Acest lucru exclude nevoia amplasării unei membrane pe fundul iazului” (sursa).
Dezastrul ecologic din Canada este departe de a fi un caz singular, fiind doar cel mai recent dintr-o listă foarte lungă de accidente miniere cauzate de breşe în pereţii sau barajele iazurilor de decantare. Două dintre acestea s-au produs în România, la Certej (1971), unde au murit 89 de oameni şi la Baia Mare (2000). Sterilul de la mina canadiană, suficient pentru a umple 4.000 de bazine olimpice de înot, ameninţă în continuare oraşele Quesnel şi Likely, ducând la interzicerea consumului de apă şi declararea stării de urgenţă în districtul regional Cariboo. Autorităţile analizează, în prezent, cauzele cedării barajului, un purtător de cuvânt al Ministerului Mediului canadian declarând că au fost emise, numai în luna mai, cinci avertismente operatorului minier pentru depăşirea nivelului permis al apelor uzate în iazul de decantare. Iar liderul populaţiei indigene (First Nations), Bev Sellers, a declarat că semnalele lor privind siguranţa iazului au fost continuu ignorate (sursa).
“Acesta este adevărul gol-goluţ despre mineritul modern. Generează catastrofe ce nu pot fi sub nicio formă justificabile sau scuzabile. În faza de proiect, minele sunt prezentate ca fiind infailibile. Promotorii proiectelor de minerit prezintă cu emfaza că folosec cele mai noi tehnologii, ce aparent nu dau greş. Este şi cazul RMGC, care susţine că “barajul prevăzut în proiectul Roşia Montană a fost evaluat în detaliu sub aspectul riscurilor, iar experţii, atât români, cât şi internaţionali, au confirmat că este de 100 de ori mai sigur decât barajele iazurilor de decantare existente în lume”. Odată acidentele produse, companiile dau faliment şi rămâne în sarcina statului să remedieze prejudiciul produs. Acelaşi scenariu s-a întâmplat şi la Baia Mare în 2000″, a declarat Tudor Brădăţan, reprezentant al reţelei Mining Watch România.
“Am urmărit declaraţiile liderului populaţiilor indigene şi preocuparea oamenilor din oraşul Likely, care încearcă să înţeleagă ce li s-a întâmplat. Producerea unor astfel de catastrofe este întotdeauna dureroasă, iar consecinţele cele mai greu de suportat revin comunităţilor locale. În aceste clipe, stăm alături de populaţiile indigene locale şi de locuitorii regiunii British Columbia”, a declarat Eugen David, preşedintele Alburnus Maior.
Imagini video cu dezastrul de la mina Mount Polley

Informații detaliate despre producerea accidentului